In perioada 1990 – 2015, emisiile de dioxid de carbon pe Glob au crescut cu 60%, omenirea ajungand astfel sa dubleze si chiar sa depaseasca valoarea dubla a cantitatii de dioxid de carbon din atmosfera. In aceeasi perioada, o mare parte din bugetul de carbon al Pamantului – limita emisiilor totale de gaze cu efect de sera pe care omenirea le poate produce inainte de momentul in care cresterile catastrofale ale temperaturii sa fie inevitabile – a fost epuizat.
Aproape o treime din consumul de pe Glob este cauzat de numai 1% din populatia globala, adica 63 de milioane de locuitori ai natiunilor bogate. Acestia sunt responsabili pentru un nivel de poluare cu carbon mai mult decat dublu fata de cel provocat de cea mai saraca jumatate a populatiei (3,1 miliarde de oameni). Iar tarile care vor suferi intregul spectru al dezastrelor naturale si al fluctuatilor la care ne asteptam ca urmare a incalzirii climatice sunt tocmai tarile sarace si cele in curs de dezvoltare.
Cercetarea, desfasurata pentru Oxfam de catre Institutul de Mediu din Stockholm, subliniaza o “inechitate a carbonului” din ce in ce mai accentuata. “Consumul excesiv al unei minoritati bogate alimenteaza criza climatica, insa comunitatile sarace si tinerii sunt cei care platesc pretul. O astfel de inechitate extrema a carbonului este o consecinta directa a faptului ca autoritatile noastre au urmarit zeci de ani o crestere economica extrem de inegala si cu un continut foarte mare de carbon” a spus Tim Gore, autor principal al raportului si seful departamentului de Politici Climatice, Promovare si Cercetare, de la Oxfam.
“Inegalitatea economica extrema nu este doar un factor dezbinator in randul societatilor noastre si nu incetineste doar ritmul reducerii saraciei, ci are si un al treilea cost: ea epuizeaza bugetul de carbon exclusiv pentru cei deja bogati, care isi maresc consumul. Iar asta are, desigur, cel mai negativ impact asupra celor mai saraci si mai putin vinovati de aceasta situatie” a mai spus Gore.
In ciuda unei scaderi accentuate a emisiilor din cauza pandemiei cauzate de noul coronavirus, lumea nu s-a abatut cu cateva grade de la directia incalzirii globale in cursul acestui secol. Si, in ciuda Acordului Climatic de la Paris din 2015, prin care natiunile s-au angajat sa limiteze cresterea temperaturii globale la sub doua grade Celsius peste nivelurile pre-industriale, emisiile continua sa creasca.
“E evident ca modelul de crestere economica intensiv in carbon si extrem de inegal, la care asistam in ultimii 20-30 de ani, nu a fost in beneficiul celei mai sarace jumatati a umanitatii. Este o dihotomie falsa sa sugeram ca trebuie sa alegem intre cresterea economica si (remedierea) crizei climatice”, a mai adaugat Gore.
Activistul de mediu Hindou Oumarou Ibrahim, presedintele Asociatiei pentru Femeile si Popoarele Indigene din Ciad, este de acord cu raportul care afirma ca schimbarile climatice nu ar putea fi combatute fara a acorda prioritate egalitatii economice. “Popoarele mele indigene au suportat mult timp greul distrugerii mediului. Acum este momentul sa ascultam, sa ne punem laolalta cunostintele si sa prioritizam salvarea naturii, pentru a ne salva pe noi insine” sustine Ibrahim.
Pana in acest moment, Pamantul s-a incalzit cu numai 1 grad Celsius. Cu toate acestea, tarile din intreaga lume se lupta cu secete si incendii mai intense si mai frecvente si cu superfurtuni devenite mai puternice ca urmare a cresterii nivelului marii. E usor sa ne imaginam catastrofa reala a unei situatii in care Pamantul se va incalzi mai mult de-atat…
Acum este momentul sa abordam problema schimbarilor climatice si inegalitatile, punand aceste probleme in centrul oricarui plan de redresare pentru COVID-19. E foarte probabil ca emisiile sa revina la nivelul anterior pe masura ce blocajele se vor diminua.
Daca acest lucru va fi permis si daca emisiile vor continua sa creasca, bugetul de carbon pentru o incalzire maxima de 1.5 grade Celsius va fi epuizat pana in 2030.
Comentarii recente