Jocurile video in copilarie te ajuta sa ai o performanta mai buna la sarcinile ce tin de memoria activa la varsta adulta. Cercetari recente realizate la Universitatea Oberta de Catalunya (UOC) arata modul in care pot aparea modificari cognitive la nivelul creierului daca fostii jucatori impatimiti de jocuri video incep sa se joace din nou, ani mai tarziu.
O serie de studii diferite a aratat, de asemenea, ca jocurile video pot duce la modificari structurale la nivelul creierului, inclusiv activarea zonelor responsabile pentru atentia sau abilitatile vizual-spatiale si chiar cresterea in dimensiune a unor regiuni ale creierului.
Noul studiu a avut ca obiectiv intelegerea efectelor pe termen lung. El a relevat ca non-gamerii au fost mai lenti si nu au avut performante atat de bune in cadrul taskurilor bazate pe memoria activa, in comparatie cu persoanele care au fost jucatori avizi in perioada copilariei, chiar daca acestia din urma nu au mai jucat de mult timp jocuri video.
“Cei care au fost jucatori avizi in perioada dinainte de adolescenta s-au comportat mai bine la sarcinile ce au necesitat memoria de lucru – ce necesita pastrarea mentala si manevrarea informatiei astfel incat sa obtii un rezultat – in ciuda faptului ca in prezent nu se mai joaca. De asemenea, persoanele care se jucau in mod regulat in copilarie au avut rezultate mai bune din start in procesarea obiectelor 3D, desi aceste diferente au fost reduse dupa o perioada de instruire in jocurile video, cand ambele grupuri au prezentat niveluri similare” a spus cercetatorul doctorand Marc Palaus.
Studiul
– Studiul a reunit 27 de persoane – cu si fara exprienta de gaming – cu varste cuprinse intre 18 si 40 de ani.
– Studiul a necesitat ca participantii sa joace Super Mario 64 de la Nintendo, timp de o luna.
– Cercetatorii au analizat abilitatile cognitive ale jucatorilor, inclusiv memoria de lucru, inainte de inceperea antrenamentului pentru joc, la sfarsitul lunii si cincisprezece zile mai tarziu.
– De asemenea, participantii la studiu au avut de facut zece sesiuni de stimulare magnetica transcraniana (TMS) pe parcursul lunii de joc. TMS este o stimulare neinvaziva a creierului, care schimba temporar activitatea cerebrala. Cercetatorii au dorit sa vada daca o imbinare intre TMS si jocuri ar imbunatati performanta cognitiva.
“TMS foloseste unde magnetice care, atunci cand sunt aplicate pe suprafata craniului, pot produce curenti electrici in populatiile neuronale subiacente si le pot modifica activitatea. Am avut ca obiectiv sa determinam schimbari de durata. In circumstante normale, efectele acestei stimulari pot dura de la cateva milisecunde la cateva zeci de minute. Am vrut sa obtinem performante imbunatatite ale anumitor functii ale creierului, care au durat mai mult de atat” a spus Palaus.
Rezultatele
Nu au existat imbunatatiri in ceea ce priveste procesarea si inhibarea stimulilor irelevanti in cazul celor care nu au avut o experienta de joc in copilarie.
Participantii la studiu care au fost jucatori pasionati in perioada copilariei s-au comportat mai bine la sarcinile ce au implicat memoria de lucru.
TMS nu a avut niciun efect in ceea ce priveste performanta cognitiva.
Concluzie
Toate jocurile video devin din ce in ce mai solicitante si vin cu o provocare constanta, acesta fiind modul lor de a angaja creierul. Exista multe genuri de jocuri, fiecare dintre ele influentand in mod diferit functiile cognitive.
“Aceste doua aspecte sunt suficiente pentru a face din jocuri o activitate atractiva si motivanta, care, la randul sau, necesita o utilizare constanta si intensa a resurselor creierului uman. Jocurile video sunt o reteta perfecta pentru consolidarea abilitatilor noastre cognitive, aproape fara sa ne dam seama” a mai adaugat Palaus.
Cu toate acestea, imbunatatirile sunt limitate in ceea ce priveste performanta in activitatile non-gaming. Astfel, desi jocurile video sunt un exercitiu util pentru a-ti mentine mintea activa, cel mai probabil ele nu te vor transforma intr-un geniu.
Comentarii recente