Cercetatorii au cartografiat 1,8 miliarde de coronamente individuale de copaci, intinse pe o suprafata de cateva milioane de kilometri din regiunile Sahel si Sahara din Africa de Vest, in cadrul primului studiu realizat pana acum in ceea ce priveste cartografierea in detaliu a copacilor pe o suprafata atat de vasta de teren.
Cum au reusit sa cartografieze atat de multi copaci? Echipa proiectului a analizat o baza de date uriasa de imagini luate din satelit prin intermediul tehnologiei inteligentei artificiale (AI). Ei au folosit retele neuronale care pot recunoaste copacii in functie de culorile si formele acestora.
In prima faza, autorul principal al studiului, Martin Brandt, a condus el insusi procesul laborios de identificare si etichetare a aproape 90.000 de copaci. Sistemul AI a fost apoi instruit cu ajutorul imaginilor din satelit ale acestor copaci urmariti manual. Imaginile au informat computerul cum arata un copac iar, ca rezultat, sistemul a putut selecta coronamente individuale din miile de imagini din baza de date.
In cadrul unei prezentari generale a cercetarii, aparuta in publicatia “Nature” pe 14 octombrie 2020, oamenii de stiinta de la Universitatea de Stat din New Mexico sustin ca „in curand va fi posibil, cu anumite limitari, cartografierea locatiei si dimensiunii fiecarui copac din intreaga lume”. Fara sistemul AI, oamenii ar fi avut nevoie de milioane de ani pentru a duce la bun sfarsit o astfel de misiune.
In anul 2015, erau aproximativ trei trilioane de copaci pe Pamant, o cifra scalata conform datelor colectate in padurile din intreaga lume. Cu toate acestea, acest numar subevaleaza acoperirea cu copaci in zonele mai uscate, cum ar fi deserturile Sahel si Sahara, pentru ca nu existau foarte multe date din aceste regiuni.
Cand membrii echipei au aflat cati copaci cresc de fapt in zonele uscate, au fost socati. Astfel, este absolut esential pentru ecologie sa inteleaga cata vegetatie se gaseste in deserturi.
“Pentru conservare, restaurare, schimbare climatica si altele asemenea, datele de acest tip sunt foarte importante pentru a stabili un punct de referinta. Intr-un an, doi ani sau zece ani, acest studiu s-ar putea repeta, pentru a intelege daca eforturile de reabilitare si reducere a defrisarilor sunt sau nu eficiente”, a spus Jesse Mayer, unul dintre programatorii NASA care au lucrat la cercetare.
Pe panga masurarea defrisarii, satelitii ar putea stabili, de asemenea, cat de mult carbon este stocat in deserturi, un factor care nu se regaseste in acest moment in cercetarile oameniilor de stiinta care realizeaza modelele de functionare ale schimbarii climatice.
Acest studiu este promitator, dar suntem inca departe de a sti daca datele nou obtinute vor influenta modul in care intelegem schimbarea climatica.
Comentarii recente