Super-conductivitatea a fost descoperita de fizicieni in 1911, insa aceasta functiona la temperaturi aproape de zero absolut (-273,15°C), ceea ce nu este deloc practic. De atunci, fizicienii s-au aflat in cautarea unor super-conductori care sa poata fi mentinuti la temperaturi mai apropiate de natura, si nu la temperaturi extrem de reduse, create artificial. Pastrarea materialelor la temperaturi atat de extreme este costisitoare si complicata, acesta fiind si motivul pentru care nu este posibila o implementare mai larga a tehnologiei.
In cele din urma, la un secol distanta, o echipa de cercetatori de la Universitatea Rochester din New York a atins si aceasta borna importanta. Oamenii de stiinta au gasit un super-conductor care functioneaza la temperatura camerei. Compusul – format din carbon, hidrogen si sulf – conduce electricitatea fara rezistenta la o temperatura de pana la 15°C (59°F), dar numai sub presiune ridicata.
Aceasta arunca in aer recordul anterior de -23°C si reprezinta un pas urias inainte catre perspectiva unei super-conductivitati utile. Acum ca cercetatorii au reusit sa gestioneze factorul de temperatura, tot ce trebuie sa faca este sa descopere cum pot rezolva problema presiunii.
“Ca urmare a limitelor temperaturii scazute, materialele cu astfel de proprietati extraordinare nu au transformat lumea in felul in care si-ar fi imaginat multi. Cu toate acestea, descoperirea noastra va sparge aceste bariere si va deschide poarta catre multe aplicatii potentiale” a spus intr-o declaratie de presa Ranga Dias, fizicianul care a condus studiul.
Super-conductivitatea ne-ar putea revolutiona in mod cert lumea, remodeland electronica si transporturile. Aplicatiile potentiale ale unui super-conductor la temperatura camerei care ar putea fi utilizat la presiunea atmosferica includ un transfer mai bun de date, retele electrice fara pierderi si transporturile maglev (pe baza de levitatie magnetica). De asemenea, ar putea imbunatati computerele cuantice si aparatele RMN.
Cum au reusit?
Echipa a format super-conductorul care functioneaza la temperatura camerei prin strangerea compusului intre varfurile a doua diamante, si atingerea cu lumina laser pentru a activa reactiile chimice. Ei au fost nevoiti sa comprime la o presiune de aproximativ 2,6 milioane de ori mai mare decat atmosfera Pamantului. Cand temperatura a atins aproximativ 15°C, rezistenta electrica a disparut.
Echipa i-a putut analiza apoi proprietatile magnetice (campurile magnetice se ciocnesc si inhiba super-conductivitatea). Doua lucruri care s-au intamplat au demonstrat ca materialul este, de fapt, un super-conductor: a expulzat campul magnetic din interiorul sau si au fost necesare temperaturi mai scazute pentru a-l face super-conductor atunci cand se afla in campul magnetic.
Desi vorbim despre o realizare remarcabila, aplicatiile practice sunt inca foarte departe. Echipa a reusit sa creeze doar particule de material – intre 25 si 35 microni – iar presiunea este inca mult prea mare. Cu toate acestea, ceretatorii au depasit temperatura ca factor limitativ, asa ca sunt aproape la jumatatea drumului!
“Temperatura nu mai este o limita. In schimb, fizicienii au acum un nou scop: sa creeze un super-conductor la temperatura camerei, care sa functioneze fara presiune. Acesta este urmatorul mare pas pe care trebuie sa-l facem” a spus dr. Somayazulu, de la Laboratorul National Argonne, care nu a facut parte din echipa de cercetare.
In continuare, echipa intentioneaza sa regleze compozitia chimica a compusului pentru a incerca sa reduca presiunea ridicata de care este nevoie. Cercetatorii cred ca daca vor reusi amestecul, vom avea in sfarsit un super-conductor la temperatura camerei si la presiunea ambianta. Dias a spus chiar ca el vede posibil ca omenirea sa devina candva o „societate superconductiva”.
Comentarii recente