In ultimii 25 de ani, coralul din Marea Bariera de Corali s-a redus la jumatate. Biologii marini de la Centrul de Excelenta ARC pentru Studierea Recifurilor de Corali au urmarit comunitatile de corali si dimensiunea lor, inca din 1995. Ei au evaluat datele dintre acea perioada si 2017 si au constatat ca numarul de corali (mici, medii si mari) a scazut cu peste 50%. Studiul i-a facut pe oamenii de stiinta sa atraga inca o data atentia omenirii ca celebrul reper va deveni in curand de nerecunoscut, daca nu vom reusi sa reducem imediat emisiile de gaze cu efect de sera.
“Nu avem mult timp de pierdut. Cred ca daca am putea controla incalzirea si sa o mentinem undeva intre 1,5 -2 grade Celsius (peste nivelurile pre-industriale), conform Acordului de la Paris, vom avea in continuare un recif. Dar daca ajungem la 3-4 grade Celsius din cauza emisiilor neingradite, atunci nu vom mai avea o Mare Bariera de Corali asa cum o stim astazi”, a spus unul dintre co-autorii studiului, Terry Hughes, profesor la Universitatea James Cook si biolog marin. “Pana acum, credeam ca Reciful Marea Bariera este protejat de dimensiunea sa uriasa, dar rezultatele noastre arata ca pana si cel mai mare sistem de recif din lume si relativ cel mai bine protejat este din ce in ce mai compromis si in declin constant” a adaugat Hughes.
Cercetatorii au descoperit ca cele patru fenomene de albire in masa au avut cel mai semnificativ impact asupra epuizarii coralilor. Temperaturile record ale apei sunt cele care declanseaza fenomenul de albire.
Iar cercetarea nici macar nu a luat in calcul cel mai grav fenomen de albire ce a avut loc la inceputul acestui an, ceea ce inseamna ca reducerea coralilor poate fi mai grava decat s-a estimat. In timpul perioadei studiate, Reciful s-a confruntat, de asemenea, cu mai multi cicloni locali si cu doua focare semnificative ale stelei de mare “coroana de spini”, una dintre cele mai mari stele de mare din lume, care ataca recifurile de corali.
“Am inceput sa studiez recifurile in 1995, iar ceea ce s-a petrecut ulterior cu siguranta nu era planificat. Au existat cinci evenimente majore de albire de atunci, inclusiv trei in ultimii cinci ani. Sunt foarte ingrijorat de decalajul tot mai mic dintre evenimentele de albire”, a spus Hughes.
Cercetarea a acoperit toti cei 2300 de kilometri ai Marii Bariere de Corali si a constatat pierderi la fiecare nivel, ceea ce este periculos, pentru ca eliminarea coralilor mai vechi ar putea avea un efect de cascada asupra intregului sistem al recifului.
“Desi coralii mici, mijlocii si mari au fost fiecare in parte epuizati, declinul coralilor mai mari a fost cea mai mare amenintare la adresa capacitatii recifului de a se repara, odata cu inmultirea numarului de pui. Pierderea coloniilor medii si mari este in mod deosebit ingrijoratoare, deoarece acestea ar putea impiedica reproducerea si ar putea opri coralii mai batrani sa isi refaca populatiile in scadere. In acelasi timp, pierderea disproportionata in coloniile mai mici sugereaza o reducere a raspandirii larvelor mici de corali” a aratat Hughes. Profesorul a mai adaugat ca speciile de corali care au suferit cel mai semnificativ declin au fost coralii Staghorn, cunoscuti si sub numele de corali ramificati si corali de masa. “Aceste doua tipuri de corali sunt cele mai tridimensionale, ele formand habitate, astfel ca pierderea habitatului a afectat numarul de pesti si productivitatea pestilor de recif. Reciful este acum mai plat si mai putin tridimensional”.
Ca si cum nu era destul, fereastra pentru recuperare se ingusteaza din ce in ce mai mult. Cu cat evenimentele de albire in masa sunt mai frecvente, cu atat este mai greu pentru recif sa isi revina, iar in final nu se va mai putea recupera deloc. Daca omenirea nu va putea reduce emisiile pana la sfarsitul secolului, evenimentele de albire vor avea loc probabil anual.
“O populatie dinamica de corali contine milioane de corali mici, pui, precum si multi corali mari – coralii-mama, care produc majoritatea larvelor. Rezultatele studiului arata faptul ca abilitatea Marii Bariere de Corali de a-si reveni – rezistenta sa – este compromisa in comparatie cu perioadele din trecut, deoarece exista mai putini pui si mai putini adulti mari care se reproduc” a spus Andy Dietzel, cercetator la Centrul de Excelenta ARC pentru Studierea Recifurilor de Corali.
In 2019, Autoritatea Parcului Marin al Marii Bariere de Corali a declasat la “foarte slaba” perspectiva sistemului de recif, in cadrul raportului sau pe cinci ani privind sanatatea recifului. Autoritatea a avertizat ca aceasta criza climatica este cea mai mare provocare cu care se confrunta reciful. Proportiile tot mai mari ale gazelor cu efect de sera in atmosfera determina incalzirea globala, care reprezinta o amenintare semnificativa pentru toate ecosistemele recifelor de corali din intreaga lume. Singura modalitate de a le conserva asa cum sunt, este reducerea emisiilor!
Comentarii recente