Bluza romaneasca, cunoscuta sub numele de IA, are radacini in timpuri imemoriale, iar sacralitatea si misterul acestei capodopere a artei populare romanesti este acum pe cale sa fie redescoperita. Numele imbracamintei „ie” este un derivat din limba latina de la „tunicae linae”, tunica subtire.
Nu se stie exact cand a aparut, dar unele surse cred ca aceasta taietura specifica a bluzei se afla in timpul culturii „Cucuteni” (5500-2750 i.Hr.) si ca a ramas aproape neschimbata pentru milenii.
Cultura Cucuteni este cu o jumatate de mileniu mai veche decat cultura mesopotamiana si este raspandita pe intreg teritoriul Transilvaniei de Sud-Est, Moldova (inclusiv teritoriul actual al Republicii Moldova) si in vestul Ucrainei in Nipru. Este considerata una dintre cele mai spectaculoase civilizatii ale lumii preistorice.
Se presupune ca, inspirate de ceramica frumoasa, cu o rafinare artistica remarcabila a formelor si modelelor, pictate sau incizate pe feluri de mancare si statuete antropomorfe, femeile preistorice au pus hainele ei pe decorurile geometriei sacre.
Capodopera
O ie traditionala a fost mereu considerata a fi piesa centrala a costumului national feminin, cu o unitate structurala clara si efect decorativ, aceasta reflectand identitatea fiecarei zone etnografice.
De-a lungul timpului, bluza traditionala a capturat diverse influente culturale, mai putin in tehnica de croitorie, dar mai mult in motive decorative, fiecare noua compozitie sau element de influenta decorativ a fost filtrata prin comunitatea sa, pastrand astfel patrimoniul si valorile sale culturale.
Multi artisti si designeri celebri au fost fermecati si au gasit o sursa impresionanta de inspiratie in modelele geometrice sau florale ale broderiilor gasite pe bluzele romanesti vechi.
Potrivit Wikipedia, „Haute couture este o moda de ultima generatie, construita manual, de la inceput pana la sfarsit, realizata din tesaturi de inalta calitate, costisitoare, adesea neobisnuite, cusute cu o atentie deosebita la detalii si finisate de cei mai experimentati si capabili lucratori cu ac, folosind tehnici consumatoare de timp, executate manual”.
De la cele mai renumite zone de artizanat pana la satele foarte indepartate, femeile romanesti au executat moda haute couture folosind mijloace foarte slabe si fara educatie formala. Au creat compozitii decorative foarte elaborate, care demonstreaza un geniu incredibil de stilistic si un talent surprinzator pentru artizanat.
Procesul de creatie
A fost creat un proces de invatare pe tot parcursul vietii pentru femeile din Romania, o baza imensa de cunostinte care trecea de la o generatie la alta. Fiecare etapa a executiei sale, incepand de la lana bruta la fire, la tesatura si apoi la fiercare tarc de pin a fost stocata intr-o fundatie ancestrala.
Pana la inceputul acestui secol, tesatura a fost facuta manual in gospodarii din in, lenjerie de canepa, fire de bumbac sau matase bruta din Romania numita borangic, precum si firele decorative.
Plantele si florile au fost folosite pentru vopsirea firului. Culorile au fost alese pentru a usura energia si a „vorbi” despre purtator. In toamna tarzie, cand lucrarile agricole au fost finalizate, sedintele au inceput. Femeile si fetele din sat, de la o varsta foarte frageda, s-au adunat si au inceput lucrul cu ace.
Ei s-au inspirat unul de celalalt, dar meseriile lor nu au fost niciodata identice, a existat un concurs nedeclarat ca un proiect s-ar stradui sa fie mai frumos decat cel urmator. Inainte de a incepe lucrarea manuala, a fost spusa o rugaciune pentru comunicarea divina.
Totul a fost minutios realizat manual, iar broderiile ar fi putut foarte bine sa dureze luni sa coase. Aceleasi maini dure si intarite care faceau munca fizica in campuri, ar crea cu desavarsire coaserea haute couture, acum consideram opere de arta, de multe ori sub lumina lumanarilor.
Mostenirea este coplesitoare si acum descoperim din ce in ce mai mult. Aceste bluze sunt din purtate de catre femeile din Romania, nu mai sunt doar exponate in muzee.
Comentarii recente