…Atat a sugerat G. Osborne ca mai au liderii lumii la dispozitie ca sa saleze euro. In 6 saptamani se pot face multe dar …
JC Trichet a vorbit si el raspicat despre problemele din shadow banking system. A vorbit despre cele 3 provocari ale perioadei urmatoare. Doua vin dinspre sectorul financiar. Discursul presedintelui BCE e de gasit aici. Pana la urma, problema datoriilor Statelor (sa fim seriosi, putine tari isi pot permite sa se dezvolte fara sa faca datorii) e una a bancilor care le detin. Ca e vorba de Grecia, Italia, Spania sau alte state cu datorii cat casa, bancile trebuie sa accepte niste pierderi.
Evident, lobbyul bancar e foarte puternic. Drept e de asemenea ca economicul a luat-o mult inaintea politicului, iar situatia liderilor politici e una oarecum hilara. Datori vanduti, ei trebuie sa se ia la harta cu cei carora le datoreaza bani si care le pot ruina economiile. Dar altfel nu se mai poate. La ideea unei agentii europene de rating s-a renuntat. Ideea unei Case de Compensare Europene a datoriilor suverane (care sa stinga datoriile dintre tari) nu prea “prinde”. Reglementarea sectorului financiar se intampla numai in declaratii. Evident ca lucrurile nu se rezolva de la sine, ba chiar se inrautatesc.
Eu as pleda si pentru puteri sporite acordate bancilor centrale, in special BCE. Declaratii ca cele facute de d-na Lagarde (We need commitment. We need courage) sunt simple vorbe.
Vorba profesorului Daianu. Nimeni nu se gandeste la disparitia dolarului SUA, in timp ce despre viitorul zonei euro (si implicit despre euro) se discuta si sa fac scenarii. Si nu numai ca se fac scenarii, dar pietele reactioneaza si iau in calcul evenimente de genul unor falimente suverane etc. Daca un stat american ar intra in incapacitate de plata nimeni nu ar pune in discutie soarta SUA ca uniune monetara, a dolarului.
