Cum forteaza Radu Banca Centrala sa urce dobanda-cheie. 5 efecte ale imbatranirii populatiei

Cand a cunoscut-o pe Marcela, Radu era director de achizitii intr-o multinationala. Marcela  radea de el si-l facea “corporatist” pentru ca pe cartea lui de vizita scrisese cu litere aurii bold italic “Buyer”. Gata, Radule, nu mai stim romaneste?, il tachina ea, iar Radu se inrosea jenat, baiguind soptit ca nu el si-a comandat cartile de vizita, ci sefii din multinationala. Cand i l-a prezentat parintilor, tatal Marcelei auzidu-l cum se recomanda (“buyer”) s-a prezentat pe masura : “Dan, civil home owner. Pensioner”. Radu a facut ochii mari si a inghitit mistoul. Marcela nu avea serviciu, desi isi construise profiluri pe toate site-urile de joburi. N-o suna nimeni, desi terminase ingineria textila “la stat”. S-au casatorit in 2008, iar la cateva luni, a ramas si Radu fara job. Stateau seara de vorba tot mai deprimati. Aveau ei o mica rezerva din banii de nunta, mai pusese si Radu ceva deoparte, dar mai mult de un an nu le ajungeau oricat ar fi tras de bani. Pana la urma au decis sa amane momentul conceperii unui copil. “Nu e momentul, nu avem din ce sa-l crestem”, s-au pus amandoi de acord.

Continue reading

Cum merg treburile in Romania

Povestea de mai jos are la baza un story de origine orientala. Nu am scris-o eu desi tare mi-ar fi placut. 🙂 . La finalul textului aveti linkul original. Eu doar am scjimbat personajele. Atat.
“Într-o dimineaţă, Florin Georgescu fu deranjat la birou de nişte strigăte care se auzeau din piaţă: “Hai la  mere! Mere dulci cum n-aţi mai gustat!”.
Ridicându-se indispus de la birou şi privind pe fereastră, văzu un vanzator ambulant ce vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de clienti.”Trebuie să fie beton merele alea” , îşi spuse ministrul Finantelor şi, făcându-i-se poftă, îl chemă pe Voinea şi îi zise:  “Ia cinci lei şi mergi în piaţă să cumperi mere de la vanzatorul ala”.Voinea isi chema un adjunct şi îi spuse: “Uite patru lei, du-te şi cumpără mere”. Adjunctul chema si el un functionar din minister: “Poftim trei lei, de care să cumperi mere de la vanzatorul acela”.

Romania si PIB -ul mondial. O comparatie de pe la 1870 incoace

Context: Inainte de 1860, leul era mai degraba o moneda “de socoteală” nu una reala. Circulau in paralel circa 65 de monede străine, fiecare cu propriul curs, ceea ce era destul de dificil. Degeaba au incercat unii sa pună ordine în circulaţia monetară ( la o paritate de un galben aur: 33 de lei), ca nu

 

s-a reusit.

În anul 1859 în România s-a încercat costituirea unui sistem monetar naţional bazat pe o monedă proprie “romanatul”. Marile puteri s-au opus însă acestei manifestări puternice de independenţă. În 1867 se adoptă Legea pentru înfiinţarea sistemului monetar naţional şi pentru scoaterea monedi româneşti.Sistemul de impozite s-a redus la capitaţie plătit de fiecare familie ţărănească şi potentă plătită de negustori şi meseriaşi. Moşierii şi clerul erau în continuare scutiţi de dări. Abia dupa unirea din 1859 s-a marcat trecerea la un sistem  fiscal modern, prin care a fost desfiinţate categoriile privilegiate. Creditul era asigurat de capitalul cămătăresc, împrumuturile erau date pe termene scurte cu mari dobânzi pe bază de ipoteci. În 1860 Imperiul Otoman a deschis două bănci – una la Bucureşti şi alta la Galaţi, bănci cu capital englez.

Continue reading

Cum a evoluat taxarea muncii pe timp de criza in lume? Cine si cu cat a redus impozitele?

Criza a adus modificari in privinta taxarii muncii in mai toate statele. Unele au ieftinit sarcina fiscala in vreme ce altele au marit=o in functie de scopul (cu variantele telul, idealul, dezideratul) urmarit si de necesitatile aparute peste noapte. De pilda in Belgia nivelul taxarii a depasit 50% in vreme ce in Coreea, Noua Zeelandă, Mexic şi Chile nu a depasit 20%. Drept e ca si in Mexic lucrurile stau dupa cum bine stiti…
Recapatandu-ne morga de analizori, zicem asa: creşterea între 2009 şi 2010, a sarcinii fiscale a unui lucrător mediu a variat între 3.29 puncte procentuale în Islanda şi -6.65 puncte procentuale în Ungaria. Germania (-1.84 puncte procentuale), Grecia (-1.58 puncte procentuale) şi Danemarca (-1.24 puncte procentuale) au fost singurele ţări membre OCDE, în care a impozitul pe venit a scăzut cu 1 punct procentual sau mai mult. Sarcina fiscala a crescut cu mai mult de 1 punct procentual in Japonia (1,35 puncte procentuale) şi Spania (1.36 puncte procentuale). Pentru a explica aceste schimbari musai e sa ne uitam la componentele presiunii fiscale.

Continue reading

Spania va taxa veniturile mari.Premierul slovac: Lasati tarile cu probleme sa falimenteze. Din presa de business de azi

Spania va taxa veniturile de peste 150.000 de euro, dar nu se stie daca cu 45 sau cu 46%, anunta presa locala. Sunt vizate circa 100.000 de persoane. Ca veni vorba de Spania, sectorul bancar local isi continua consolidarea, la fel ca si in Grecia.

Premierul slovac spune in WSJ ca tarile amenintate cu falimentul ar trebui lasate sa cada, nu sa fie salvate cu ajutorul unui plan care le aduce mai multe probleme decat le rezolva

Continue reading

Primele taxe si impozite. De la Cain si Abel, la acciza pe motorina

Primele  impozite platite de un om au fost ofrandele.  Abel platea la impozite din astea de nu mai stia de el. Cain insa se dorea un rasfatat fiscal, dar a sfarsit-o mai prost.

In termeni economici, ofrandele reprezinta renuntarea la o parte din activele detinute, fara a primi musai ceva in  schimbul lor. Cu taxele e altceva. De regula, la plata unei taxe, primesti ceva in schimbul banilor. De pilda, in schimbul  taxei de pasaport, primesti un pasaport nou.

Partea buna cu ofrandele e ca plateai cat voia muschiul tau, ne-existand un Fisc (decat cel divin) care sa te traga de maneca si sa te ameninte cu executarea silita.

Continue reading

Nouriel Roubini: “Ajustarile fiscale ar putea agrava recesiunea”. Vezi de ce trebuie marite taxele si cum se iese din actuala criza

“Toata lumea se intreaba care vor fi efectele ajustarilor fiscale asupra economiei reale. Pe termen scurt, acestea ar putea agrava recesiunea. Pe urma, e foarte dificil sa iti stabilizezi datoria publica pe fondul unui PIB in recul. Argentina a trecut prin asta si a patit-o destul de urat. Grecia nu e decat varful unui aisberg in Europa. Pana la urma, solutia trebuie sa treaca prin cresteri de taxe, chiar daca asta va frana pe termen scurt dezvoltarea. Daca insa nu se iau aceste masuri, va fi si mai rau decat acum . SUA si Marea Britanie pot da drumul tiparnitei de bani pentru a-si devaloriza moneda si a-si plati mai ieftin datoriile. Zona euro insa nu are aceasta posibilitate.

Continue reading

Ce-ar fi daca…?

• …Guvernul ar incerca sa reduca munca la negru prin eliminarea taxelor platite de angajator pentru o perioada determinata in cazul primilor 10 angajati declarati?
• …Guvernul ar reduce/elimina un numar finit de taxe si impozite, pentru vanzarea unor bunuri strict determinate (de pilda vanzarile de bunuri de folosinta indelungata)? Companiile si-ar mentine afacerile, nu ar mai da angajati afara (platind Statului impozite si taxe si nu aruncand povara cheltuielilor cu asistenta sociala pe umerii Guvernului) si ar relansa cat de cat consumul.
Continue reading