Un studiu intern din banci. Despre repartizarea optima a personalului

O banca din top 5 a facut un studiu intern pentru a vedea cum ├Ąrata” personalul. A descoperit ca distributia pe grupe de varsta era ca cea din grafic. Partea buna este ca grupa de varsta de pana in 35 de ani e majoritara. Asta explica o fluctuatie a clientilor destul de ridicata.

Continue reading

Deprecierea leului si dinamica PIB-ului. O poveste cu 108 personaje

Cand vorbesti despre deprecierea leului, pentru unii e ca si cum ai vorbi de coma urmata de moarte, in vreme ce pentru altii e ca un carnaval. Exportatorii se bucura (incaseaza in termeni nominali mai multi lei pentru fiecare euro), in vreme ce importatorii plang. Cei care au rate in moneda straina bocesc si ei, dar cei care masoara anumite corectii macro, isi fac fericiti cu ochiul. Pana acum, nimeni nu a calculat cum afecteaza concret deprecierea, dinamica PIB-ului. E bine sau e rau sa iti devalorizezi moneda? Cine castiga si cine pierde?

Continue reading

Reducerea datoriei publice. De unde au taiat celelalte tari europene si cat timp le-a luat? (II)

Sa luam tipurile cheltuieli guvernamentale, care sunt mult mai probabil să ducă la o reducere majora a datoriilor fata de cresterea veniturilor. Datele ( pe care le puteti vedea cu ochiul liber in tabelul de mai jos) arata ca cele mai eficiente reduceri a datoriei publice s-au obtinut taind nu din investitii, ci din prestatiile sociale, din consumul guvernamental si din salariile bugetarilor, in aceasta ordine. Repet, cifrele sunt obtinute in urma monitorizarii a 191 de  episoade de reducere a datoriilor, perioada monitorizata fiind  1985-2009. Prin urmare, pe categorii, avem asa:

Continue reading

Cum afecteaza imbatranirea populatiei preturile caselor?

Cat de stransa este legatura intre factorii demografici si valoarea activelor, in special preturile caselor? Un grup de cercetatori un economist din cadrul Bancii Reglementelor Internationale, Elod Takats a publicat chiar zilele trecute un studiu pe aceasta tema. Ideea e ca ┬á├«mb─âtr├ónirea popula┼úiei afecteaza consistent pre┼úurile activelor. Un model mic si plin de calcule integrale este folosit pentru a ar─âta c─â factorii demografici ataturi de cei economici trag dupa ei preturile activelor ┼či ├«n special, pre┼úurile caselor.

Elod sugereaz─â c─â pre┼úurile de casa se vor confrunta cu schimbari substan┼úiale ├«n urm─âtorii patruzeci de ani. Drept e ca analiza lui trebuie citita cu o oarecare prudenta.┬á Estimarile demografice sunt putin riguroase. Schumpeter avea dreptate in 1943 cand spunea ca previziunile de popula┼úii viitoare, incepand de la cele facute in secolul al XVII-lea, au fost practic ├«ntotdeauna gre┼čite. Aceste estim─âri ale economistului BIS nu sunt previziuni┬á ale pre┼úurilor caselor, ci doar estim─âri ale impactului demografic asupra pre┼úurilor la locuin┼úe. Intrucat o serie de al┼úi factori afecteaz─â aceste pre┼úuri, miscarile lor pot fi foarte diferite de cele implicate de factorii demografici.

Drama e insa alta, cel putin in ceea ce priveste Romania.┬á Gospod─âriile, institu┼úiile private ┼či publice┬á au acumulat datorii substan┼úiale ├«n ultimii ani. Activele finan┼úate prin aceast─â datorie ar putea fi supuse unei presiuni pe termen mediu si lung, iar evolutia viitoare a preturilor ar putea complica mecanismul de corectie a pozi┼úiilor de ├«ndatorare financiare.

├Än plus, rezultatele studiului lui Elod sunt de asemenea relevante prin prisma┬á sustenabilitatii datoriei publice. Dou─â efecte sunt strans legate de ├«mb─âtr├ónire, de pe pozi┼úia cheltuielilor fiscale. ├Än primul r├ónd, ├«mb─âtr├ónirea va spori cheltuielile guvernamentale, ├«n special de pensii ┼či de s─ân─âtate. ├Än al doilea r├ónd, ├«mb─âtr├ónirea popula┼úiei va ├«ncetini cre┼čterea economic─â, asa cum va incetini cre┼čterea ofertei de munc─â. Ambii factori vor exacerba problemele datoriei guvernamentale. Asta ca sa nu mai spun ca pre┼úuri mai mici ale activelor implic─â o presiune suplimentara pe ratele dob├ónzilor, facand sustenabilitatea datoriei si mai dificila…

Continue reading

Lecturi de seara. Ce model sa folosesti in calculul riscului de credit?

Foarte multa lume, in special din zona comunitatii bancare cauta modele cat mai solide de prognozare a riscului de credit. Ele intereseaza nu numai bancherii, ci si pe subalternii d`lui Cinteza, adica din zona supravegherii bancare. Cu cat modelul e mai exact, cu atat gestiunea riscului e mai corecta, iar vulnerabilitatea businessului, mai mica.

Academicieni, profesori de economie si cercetatori de o mie de ori mai destepti decat mine au cautat sa calculeze teoretic cat mai riguros, riscul de credit.
Literatura din domeniul financiar a produs o diversitate de modele. Pe pagina de Internet a Bancii Reglementelor Internationale gasiti lucrari stufoase in acest domeniu. Azi am ales un studiu care analizeaza alte 6 modele de calcul. Practic, oamenii aia cu creier mult au analizat modelele structurale si postuleaza ca incapacitatea de plata se produce când aceste active depasesc o anumita valoare prag.
Continue reading

Survey intern: Ce nemultumiri au angajatii bancilor ?

Potrivit unui survey intern, comandat de conducerea unei banci din top 10 la o companie de profil din Bucuresti, cele mai mari nemultumiri ale bancherilor sunt legate de birocratie, lipsa de training, evaluarea corecta a persoanelor, dar viyeaya si nemultumiri salariale. Mai mult, angajatii bancii in cauza solicita ÔÇ×efectuarea unui test psihologic anual pentru tot personalulÔÇŁ, mirati probabil de anumite decizii care se iau acolo. In plus, ei mai cer si ÔÇ×flexibilizareaÔÇŁ contractului de munca, astfel incat cei mai lenesi din banca sa poate fi dati afara mai usor. Iata lista nemultumirilor, luata cu copy/paste din raportul amintit.:
ÔÇ×Respingeri cel pu┼úin curioase ale persoanelor recomandate din interios. Dimensiunea redus─â a ofertei de salaria┼úi pentru provincie. Mai buna informare privind posturile vacante din banca. Lentoarea cu care se aplica m─âsurile pozitive. Formular prea putin personalizat folosit pentru recrutarea online. Transmiterea cu ├«nt├órziere a documentelor necesare celor care se muta din provincie in Centrala. Unele cursuri de perfec┼úionare sunt disponibile doar pentru grupurile din Bucure┼čti. Acordarea nivelului de salarizare cu pia┼úa salariilor unit─â┼úilor similare din zon─â (pentru a evita fluctua┼úiile de personal)
Ar fi bine dac─â s-ar putea oferi un istoric al cre┼čterilor salariale pe fiecare angajat, m─âcar pe ultimii doi ani. Decizia de revizuire salarial─â trebuie s─â se bazeze pe criterii unitare de eficien┼ú─â ┼či performan┼ú─â comercial─â. Continuare atragerii de studen┼úi ┼či oferirea de burse
Efectuarea unui test psihologic anual pentru tot personalul. O evaluare strict─â a fiec─ârui angajat ├«n conformitate cu fi┼ča postului ┼či realiz─ârile personale pentru a ┼čti m─âcar o dat─â pe an cu ce-┼či poate ├«mbun─ât─â┼úi activitatea .Flexibilizarea contractului CM pentru a putea renun┼úa mai u┼čor la oamenii care nu fac nimicÔÇŁ

JP Morgan: In 2008, salariile in Romania vor creste cu 22 %

Un studiu al JP Morgan facut cu cateva zile inainte de decizia BNR de a majora dobanda cheie, analizeaza Romania in context regional. Care sunt perspectivele, cu cat vor creste salariile si preturile, care sunt optiunile BNR de a pastra inflatia in limite apropiate de tinta si cum se pozitioneaza Romania fata de restul tarilor din jur.

Studiul poate fi citit aici

Despre adoptarea euro. Intre Isarescu, analistii externi si realitatea pietelor

In jurul momentului adoptarii euro vad ca s-a iscat in ultimele zile o ampla discutie, concluziile inclinand catre o probabila intarziere a calendarului. Mai jos, atasez un studiu legat pe aceasta tema. Cand, si mai ales care sunt strategiile castigatoare ale acestui proces.

Fara indoiala, avantajele adoptarii monedei unice sunt evidente. Cresc schimburile comerciale cu celelalte tari membre ale Uniunii Monetare, iar acest lucru stimuleaza substantial cresterea productiei. Pe urma, discutam despre costurile mai mici ale tranzactiilor, concurenta crescuta, si înlaturarea riscului de curs pe termen lung. Pe lânga avantajele în domeniul schimburilor comerciale, mai exista si alte avantaje ale adoptarii euro, cum ar fi prime de risc mai scazute la credite si îmbunatatirea disciplinei politicii monetare.

Ce se pierde, insa? Renuntarea la utilizarea politicii monetare ca instrument de stabilizare.De asemenea, dacă e să evaluăm costurile adoptării euro, trebuie tinut cont de amploarea si frecventa socurilor asimetrice, de costurile acceptarii unei politici monetare armonizate cu cea a zonei euro mai mult decât cu conditiile interne,

De cealalta parte, mai avem câstigurile rezultate din reducerea primei de risc la dobânzi si eliminarea variatiilor ideosincratice ale cursului de schimb nejustificate de factorii economici fundamentali. Rezultatele arata ca tarile din Europa Centrala ar face fata unei volatilitati macroeconomice mai mari în cadrul zonei euro decât în afara sa, presupunând ca politica monetara în afara zonei euro este eficienta din punct de vedere ethnic. Dar, destul cu explicatiile. Studiul îl aveti aici , iar opiniile analistilor, aici