Germania. Succesiunea de la varful DB. Bancile germane ar fi fost dispuse la sacrificii si mai mari in cazul Greciei, scrie Welt am Sonntag, citat de Sudwest Presse. De asemenea, se impune o supraveghere mai buna a bancilor europene, explica Peter Bofinger. Are dreptate. Spaniolii vorbesc despre dublarea ritmului de crestere a datoriei publice si scriu aproape ironic despre restructurarea “cajas”urilor.

Mai toti abordeaza planul de salvare al Greciei si problema plafonului datoriei din SUA. Difera accentele. In tarile anglofone tonul mai e cum e. Dar in statele anglofobe…

Am mai citit 3 ziare din Botswana si doua din Gabon.  Putem sta linistiti. Urmeaza o zi de luni cu nimic mai primejdioasa decat cea de vineri. :)

Elvetienii scot pe prima pagina o stire din Franta: Roland Dumas et Jacques Vergès, doi celebri avocati (primul fost ministru) au anuntat ca il vor da in judecata pe presedintele Sarkozy pentru crime impotriva umanitatii facute in Libia. Anuntul a fost facut de la Tripoli, procedurile efective fiind demarate astazi, dupa ce revin in Franta. Tot TdG  anunta renuntarea din partea Germaniei  la centralele nucleare (din 2022) , iar Le Temps (unul dintre cele mai echilibrate si profesioniste ziare, in opinia mea) face cateva analize pe piata locala a produselor financiare structurate. Concluzia e ca elvetienii sunt primii in lume in ce priveste produsele bancare.

Francezii vin cu demisia lui Tron, acuzat de agresiune sexuala. Apare si prima contestare voalata a candidaturii lui Lagarde la sefia FMI. Motivul? Pai ce incredere ofera ministresa unei tari cu un deficit bugetar cat al Portugaliei? Intre timp, aflam ca se pregateste sa candideze celebrul guvernator al Bancii Israelului, Stanley Fischer. Timp ar fi, data limita de depunere a candidaturillor este 10 iunie.  In La Tribune  citim despre o posibila ieftinire a produselor Renault, care se confrunta cu scaderea vanzarilor.

Marea Britanie: EADS anchetata pentru ca ar fi oferit masini luxoase unor lideri din Arabia Saudita in schimbul unui contract de doua miliarde de dolari. Un foarte bun comentariu al lui Fisk: “Who cares in the Middle East what Obama says?” The Guardian scrie despre gafa “galactica” a Glencore

Die Welt scrie despre cheltuielile facute la un bordel in Ungaria si apoi decontate sub forma “cheltuielilor de exploatare” de manageri germani de stat si privati. “Contribuabilii platesc excesele sexuale ale managerilor”, noteaza jurnalistii germani. Der Spiegel continua sa scrie despre greci, chestie care ii enerveaza teribil pe eleni, acestia vazand in Spiegel dusmanul lor de clasa.

Ca veni vorba de greci, ei stau linistiti. Negocierile se desfasoara satisfacator, scrie Naftemporiki, Papademos zice si el ca de iesit din eurozona nu se pune problema (in Imerisia), transa va veni asa ca stati linistiti, UE ne poate pupa acolo unde ne gandim noi.

Spania: Din ElPais nu am retinut mare lucru, ElMundo vine cu o propunere: Un protectorat pentru Grecia. Ideea a mai fost aplicata, pana si noi am avut de-a face cu asemenea protectorate.

WSJ-ul ar trebui sa il citez tot, asa ca il sar, iar FT la fel…

Inainte de primul razboi mondial de pilda, Turcia si Bulgaria si-au suspendat ratele in contul datoriilor pe care le aveau la tarile considerate “inamice”. Austria si-a restructurat datoriile in 1802 si 1868, dupa ce a pierdut razboaie. Spaniolii (1831) si  chinezii  (1921) au trecut si ei printr-o restructurare a datoriilor in urma unor razboaie civile.

Ca element comun al tuturor restructurarilor- cei care detineau creantele erau in majoritate companii sau asociatii private, nu alte State. La fel ca si acum, de fapt.

Printre putinele tari care nici default nu au mancat si nici a restrcturare nu le mniroase sunt Canada, Australia, SUA (la nivel federal) si cateva state arabe.

In perioada primelor defaulturi din istorie, creditorii se adunau intr-o adunare si incercau sa se inteleaga precum vulturii la impartirea prazii.  Uneori reuseau s-o faca, alteori discutiile se prelungeau cu anii. Cea mai lunga asemenea intelegere a durat 14 ani, si s-a petrecut in 1870, cand cu restructurarea datoriilor Spaniei.

E drept, sumele cu care se intra in default erau infinit mai mici. La 1906, totalul insolventelor scazusera de la 300 milioane de lire sterile la numai 25 de milioane (Mauro, Sussman and Yafeh, 2006). Dupa defaultul tarilor africane din anii 1970 (Zair, Peru, Sudan), clubul creditorilor se organizeaza si apare Clubul de la Roma.

Cum se face o restructurare de success?

Istoria ne arata ca asemenea restructurari a datoriilor se face prin:

1. Acordarea unei perioade de gratie. Statului falimentar I se acorda o perioada de gratie in care nu I se cere plata ratelor, dar I se cere sa faca reforme dure si curatenie in ograda cu bani. Vi se pare cunoscuta metoda? Asa este, se practica si azi, pe alocuri.
2. Se plica un moratoriu de plati (steregerea unei sume din datorie) si/sau extinderea maturitatii imprumutului. Asta fac si bancile cu clientii (ma refer la extinderea maturitatii). Ai avut imprumut scadent la anul? Lasa, ti-l prelungim pe inca doi ani, dar fireste, o sa iti crestem putin dobanda.
3. Reducerea dobanzii imprumutului. Nu mai platesti 5% ca nu ai cum. Platesti 4,99, ca stim ca poti, dar nu vrei.
4. Infiintam un consiliu care se va ocupa el de incasarea banilor la buget, consiliu format din 5 reprezentanti ai creditorilor si unul al datornicului, de sanchi. Este cazul Greciei (1898) Paraguay (1855), Egipt (1876), Turcia(1881), Serbia (1895). Practic, statele isi pierd controlul finantelor publice, iar creditorii fac cam ce vor ei, ca niste recuperatori de treaba.

Singura diferenta intre atunci si acum este aceea ca azi, sistemul bancar este globalizat.  In rest, povestea e aceeasi. O restructurare a datoriilor Greciei va avea un oarecare impact, dar va fi una  foarte atent controlata, pentru ca nicio banca (ma refer in special la cele din Germania si Franta) nu isi permite s-o dea in bara.

Marea Britanie (stiu, Regatul Unit al…). Cum spuneam, M. Kinga prezentat raportul asupra inflatiei. Remarc modul in care si-l prezinta pe site- insotit de conferinta video inregistrata, plus sesiunea de Q&A redata separat si in format document. Aici aveti Raportul, care sustine ca inflatia de la ei (4% in martie) ar putea urca la 5% in acest an. Importurile, pretul energiei  si cresterea TVA sunt de vina, explica King. Foarte interesante intrebarile puse de jurnalisti si raspunsurile date de bancherii centrali.

Grecia. Preturile imobiliare au scazut cu 5,9% in primul trimestru 2011 fata de trimestrul similar 2010, se arata intr-un comunicat al BNG. Pentru cei interesati de dobanzile la credite si depozite, puteti consulta acest document. Grecii trebuie sa renunte in acest an la 200.000 de bugetari, scrie presa lor de azi dimineata, la cererea FMI. Iar cand 85 dintr-o suta de investitori  spun ca o sa dai faliment…

Spania. Guvernatorul tocmai a vorbit la un seminar pe tema restructurarii bancilor locale. Discursul il aveti aici. Spaniolii se confrunta cu o rata mare a somajului, care va scadea doar din 2012 si cu inflatia ridicata. Prim-vicepremierul, Alfredo Perez Rubalcaba, a glumit  pe seama unui raport al Fondului Monetar Internaţional, spunand ca spaniolii nu au probleme atat de mari si ca “Orice asemanare cu Grecia, Irlanda şi Portugalia este o pura coincidenta“. Indicele armonizat al preţurilor de consum din Spania a crescut, luna trecută, cu 3,5%.  Inflaţia de bază, care exclude preţurile la alimente şi energie, a urcat, în aprilie, la 2,1%,  iar preţul alimentelor şi al băuturilor a crescut în ritm anual cu 2,2%. Premierul  Jose Luis Rodriguez Zapatero a admis recent că majorarea ratei inflaţiei este “îngrijorătoare”, dar există “probabilitatea logică” a unui declin în următoarele luni. Banca Centrală a Spaniei a estimat că inflaţia se va stabiliza la aproximativ 1,7% până la sfârşitul acestui an.

Germania. Bancherii centrali de acolo par cei mai putin stresati. In ultimul buletin lunar publicat constata ca e de bine. Salariile cresc pe o baza solida, iar cuvantul inflatie apare numai de 3 ori. Stiti desigur ca la carma Bundesbank a fost instalat recent Jens Weidmann, dupa plecarea lui Weber.  Ultimele publicatii sunt cele legate de investitiile straine in si din Germania

Italia. Foarte interesant discursul lui Carosio din Camera Deputatilor. Si la ei ca si la noi, averea neta a populatiei a scazut, oamenii si-au redus participarea la instrumente de investitii gen bursa, asigurari samd si se doreste consolidarea fiscala.

Polonia. Au marit si ei dobanda cheie, iar in minuta in care explica de ce, vorbesc despre presiunile inflationiste. Inflatia la ei a fost de 4,3% (tinta lor e de 2,5%) iar mancarea si energia le-au dat calculele peste cap. Pentru viitorul apropiat, bancherii centrali din Polonia vad “stronger inflationary pressure”.

De notat si acest raport al Bancii Reglementelor Internationale

Dupa zvonuri si contra-zvonuri privind o posibila iesire a Greciei din Eurozona,scenariile care se fac  in prezent vorbesc despre restructurarea datoriei. Unii zic ca in toamna-iarna, altii pariaza doar pe iarna. Oficialii FMI nu vorbesc despre asta, la intrebarea e daca e adevarat ca cel care se va ocupa de restructurare din punct de vedere tehnic va fi insusi bunul domn Trichet, raspunsul FMI a fost “va rugam sa nu  avansati public un asemenea scenariu” Presa lor scrie despre prelungirea maturitatii imprumuturilor cu circa doi ani si alte asemenea solutii. La infinit insa nu se poate prelungi. 335 miliarde sunt totusi cam multi…Una dintre masuri ar putea fi sa li se ceara grecilor un colateral mai mare. O insula, un borcan de tzatziki, o ceva acolo…Asta ca sa ii imbuneze pe germani.

Portugalia.

Situatia este aproape identica Greciei. Iata, spicuit din presa lor de business, programul pe urmatorii ani:

2011. Până la sfârşitul anului ar trebui să fie puse în aplicare o revizuire a schemei de ajutor de şomaj . FMI a mai cerut rationalizarea stimulentelor fiscale, eliminandu-se reducerile si scutirile. Privatizarea BPN va fi facuta fara un pret minim. Consolidarea sistemului bancar. Privatizarea a trei mari companii de stat, eliminarea “acţiunii de aur” sau  a acţiunilor preferenţiale ale statului în Portugal Telecom, EDP şi BPLA. Reducerea cu 15% a cheltuielilor statului cu companiile pe care le detine. Taieri de subventii.

2012 Până în iulie 2012, guvernul trebuie să se angajeze la o reorganizare a administraţiei locale. Scopul este de a reduce numărul de consilii municipale . Creşterea TVA la facturile de electricitate şi gaz ( de la 6% , la 13% sau 23%), revizuirea plafoanelor in cazul salariilor compensatorii.

2013 Salariile lucrătorilor din guvern vor fi îngheţate. De asemenea, avansările în carieră sunt interzise până în 2013. Reorganizarea spitalelor, care include fuziunile pentru eficientizarea costurilor şi a resurselor umane. Acest plan ar trebui să fie puse în aplicare până la sfârşitul primului trimestru al anului 2013 şi ar trebui să ajungă la o reducere suplimentară de 5% din costurile de exploatare. Economii cu intreprinderile de stat de minim 175 mil euro.

Irlanda

Se asteapta ca in trei ani sa vina si la ei  restructurarea. Irlanda -zice BBC- va beneficia de o reducere a dobânzii pe care o plăteşte pentru creditele de urgenţă de la Uniunea Europeană. În prezent, Irlanda plăteşte o dobândă de 5,8% pentru creditele acordate de Fondul Monetar Internaţional, ţările din zona euro şi un fond special creat de Comisia Europeană (CE). Nu se ştie deocamdată care va fi reducerea, dar banca centrală britanică a calculat că o reducere de 1% va reprezenta pentru această ţară aflată în dificultate economii de 400 milioane euro.
Conform unor surse consultate de BBC, o procedură scrisă în acest sens va fi aprobată înainte de reuniunea din data de 17 mai a miniştrilor de Finanţe din UE şi va servi la accelerarea aplicării reducerii.

Spania

Economia Spaniei s-a redresat uşor în primul trimestrul din 2011, înregistrând o creştere de 0,2%, comparativ cu trimestrul precedent, datorită exporturilor, a anunţat vineri Banca Spaniei. Comparativ cu trimestrul 1 din 2010, Produsul Intern Brut a înregistrat un avans de 0,7%, conform estimărilor. Guvernul spaniol a anunţat recent măsuri împotriva economiei subterane, evaluată la aproape un sfert din Produsul Intern Brut, conform datelor autorităţilor de la Madrid. Executivul încearcă să majoreze veniturile din taxe pentru a reduce al treilea deficit bugetar din zona euro în încercarea de a calma pieţele, îngrijorate de fragilitatea financiară a ţării. In Romania, economia subterana este, potrivit Schneider, de 30%.
Pe ansamblu, economia subterană reprezintă 23% din PIB. Friedrich Schneider, profesor la Universitatea Linz din Austria, a apreciat că, în Spania, economia subterană a reprezentat anul trecut 19% din Produsul Intern Brut, faţă de 25% în Grecia şi 22% în Italia.
Măsurile anunţate de Guvern au ca obiectiv reducerea ratei şomajului, care a urcat în primul trimestru din 2011 la 21,3%, faţă de 20,3% în ultimele trei luni din 2010, aproape cinci milioane de spanioli aflându-se în căutarea unui loc de muncă.

“Guvernul va adopta vinerea viitoare un pachet de măsuri de promovare a investiţiilor şi a ocupării forţei de muncă, pachet care va promova în special IMM-urile”, a spus Zapatero. Acesta a anunţat o reducere a impozitelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) prin relaxare a criteriilor de atribuire a ratei de impozitare redusă, o măsură care va beneficia 40.000 de IMM-uri.
El a anunţat, de asemenea, o serie de privatizări parţiale, care permite statului să obţină venituri suplimentare. “Vom privatiza 30% din loterie” a spus el.

“Vom oferi acces capitalului privat, pana la 49%, in ceea ce priveste aeroporturile “, a mai adăugat el. Aceste două măsuri de privatizare ar putea aduce statului aproximativ 14 miliarde de euro.

Anunţul vine după cateva zile de turbulenţe de pe pieţele de capital si dup ace chiar oficiali ai Comisiei Europene au transmis îndoieli cu privire la obiectivul guvernului spaniol de a reduce la 6% din PIB deficitul în 2011 faţă de 9,3%  cat e aşteptat sa fie în acest an.

Comisarul european pentru Concurenta  Joaquin Almunia, a primit favorabil propunerile lui Zapatero. “Ele conduc economia intr-o directie buna si vor recastiga increderea pietelor”, a spus Almunia.

Eforturile Madridului pentru reducerea deficitului sunt uriase, mai ales ca ecartul dintre titlurile de stat spaniole si cele germane au atins marti un record de la introducerea euro.

Spania, a patra economie ca marime in Europa, se confrunta si cu o uriasa epunere a sistemului sau bancar asupra economiei portugheze, alimentand zvonul conform caruia tara ar putea apela la un nou imprumut de la FMI.

Mai auzim si ca Romania va inregistra o sanatoasa crestere economica in 2011. Corect? Corect!

Dar daca totul e taman andoaselea?

Daca flamenco-ul spaniol se danseaza pe muzica iesita dintr-o irish pipe? Daca sirtaki-ul se danseaza in ritm de canzonetta italiana, iar fandango-ul portughez le cuprinde pe toate de dinainte amintite?

Intri in dansul asta si habar nu mai ai care sunt pasii corecti. Sa vie calusarii!

Premierul slovac spune in WSJ ca tarile amenintate cu falimentul ar trebui lasate sa cada, nu sa fie salvate cu ajutorul unui plan care le aduce mai multe probleme decat le rezolva

Presedintele Frantei a vizitat grota din Lascaux, cea decorate cu picture din vremuri neanderthaliene, infatisand animale. Surse apropiate rromilor si-ar fi dorit ca vizita sa-i fie intoarsa lui Sarkozy

Turcia a facut un referendum pentru reforma Constitutiei. Majoritatea s-au dovedit de acord, dar “obiectul” reformei e disputat de sefii partidelor politice.

Iralnda este vazuta acum ca o noua Grecie. Cifrele macro confirma, speculatiile pot incepe. Faites vos jeux…

Seful antiterorismului francez avertzeaza ca niciodata riscul unui atentat nu a fost atat de mare. El evoca trei directii din care acest risc s-ar putea materializa. Interesant articolul.

China si Taiwanul au semnat un acord comercial « istoric », care ar putea reface si legaturile politice.

Inflatia din China a urcat la 3,5%, cel mai inalt nivel din 2008 incoace. Analistii chinezi spun ca de vina sunt inundatiile masive din aceasta vara.

Numarul brazilienilor care fac parte din clasa medie (cei care au salariul cuprins intre 500 si 2500 de dolari) a urcat de la 30% la 50% , la finele lunii iulie, potrivit unui studiu local. E normal, criza i-o fi saracit pe o parte din cei care erau considerati bogati.

In Quebec, somajul a scazut la 5,3%.

Criza politica din Belgia se agraveaza. Van Rompuy zice ca e mai rau ca in 2007, cand discutiile legate de o posibila scindare intre valoni si flamanzi tineau pagina intai a ziarelor.

Preotul acuzat de pedofilie asteapta un semnal “foarte clar” din partea Vaticanului. Aici cred ca nu mai e vorba de ce religie apartii. Pedofilia e trans-religioasa si trebuie pedepsita chiar daca ai fi presedinte.

Prim-ministrul grec George Papandreou, a respins o restructurare a datoriilor ţării sale, deoarece ar fi “catastrofală pentru economia si pentru credibilitatea ţării sale.

Multinationalele din Gracia cauta solutii de delocalizare din cauza mediului de business neprietenos, iar somajul a crescut la 11,6%- cam multicel.

Autorităţile austriece cauta sa stabileasca eventuale legaturi între Raiffeisen Zentralbank Austria şi una dintre cele mai mari fraude fiscale din istoria Rusiei, constand in returnarea a  $ 230 milioane frauduloase plătite la trei companii în 2007. Acuzaţiile împotriva RZB reprezinta cel mai recent capitol din “saga” Hermitage Capital. Noua situatie se concentrează asupra relaţiei RZB cu Universal Savings Bank, o institutie care nu mai functioneaza in prezent. Ca răspuns la o plângere adresata autoritatilor austriece la sfarsitul lunii iunie, procurorul austriac Michaela Holler, a solicitat un interogatoriu al RZB şi al persoanelor implicate în tranzacţiile RZB cu USB, dar si cu o alta banca. Scrisoarea mai arata că RZB nu a fost inculpata sau învinuita oficial în cadrul procedurii actuale. RZB neagă vehement implicarea în spălarea banilor şi, potrivit propriei anchete, nu a făcut nimic greşit în relaţia sa cu USB. “RZB a fost confruntat cu aceste acuzaţii nefondate în întregime de mai multe ori pe parcursul ultimilor ani. Bazat pe investigaţii extinse interne, insa nu exista  nici o dovadă de fraudă fiscală pentru acele tranzacţii “, au declarat oficialii bancii pentru Financial Times. “Mai exact, RZB nu a fost implicat în conversia ruble ruseşti în dolari SUA… Nici în transferul acestor fonduri.”
Aceasta a adăugat că “banca poate exclude cu siguranţă că orice asemenea afacere de această dimensiune ar putea avea loc fără a fi verificata în avans. RZB a informat autorităţile austriece despre  constatările noastre interne. ”
RZB a spus că nu poate comenta asupra relatiilor cu clientii, invocând Legea Bancară Austriacă, care interzice acest lucru.

Economia chineză pare să se stabilizeze după câteva luni de încetinire, reducând riscul unei aterizari dure a economiei. Cifrele lansate la sfârşitul săptămânii trecute a indicat faptul că cererea internă rămâne puternică, sugerand ca autorităţile sunt in stare sa evite o franare masiva a creşterii economice, un subiect care ii ingrijora mult pe investitorii la nivel global. China isi incetinise expansiunea economică in ultimele câteva luni, după ce guvernul a lansat o actiune de represiune impotriva speculaţiilor imobiliare în aprilie şi a împins catre restructurare industria grea ineficientă. De asemenea, autorităţile au permis aprecierea modesta a monedei in faţa USD (o creştere de 0,5 la sută săptămâna trecută)

“Eu nu muncesc. Eu ma amuz zilnic intre 8-14.  Faptul ca sunt miliardar nu m-a schimbat deloc. Inca mai cred in Mos Craciun si  in miracole”. Cuvintele ii apartin lui Nicolas Hayek, seful Swatch Group, care a decedat la birou,  la 83 de ani, in urma unui infarct . “Imparatul ceasornicelor”, cum i se mai spunea, Hayek era un amestec de conservatorism si ingeniozitate. Conservator era in chestiuni familiale, castigandu-si dragostea si respectul intregii familii. Ingenios era in business. Citatul lui preferat: Daca vei absolvi Conservatorul din Salzburg, nu vei deveni Mozart. Invatati la scoli bune, dar fiti creativi si urmati-va intuitia. Presa elvetiana tine prima pagina cu acest trist eveniment.

Presa canadiana are alte treburi. Scrie de pilda despre China, care permite intrarea in tara a purtatorilor de virus HIV. Daca nu stiati (eu recunosc ca habar nu aveam), ei nu aveau pana acum acest drept, dar cu ocazia Expozitiei din Shanghai, legea a fost modificata.

Pentru a-si creste productivitatea, quebecoazii vor investi in cercetare si inovare circa un miliard de dolari. Ca sa inchei cu presa canadiana, mai spun ca sunt tare mandri de pariul castigat al premierului Harper

Franta, la regim. Sarkozy a anuntat o parte dintre masurile de austeritate dedicate functionarilor publici. Se taie salarii, posturi, avantaje, petreceri. Cheltuielile de functionare ale Frantei vor fi reduse cu 10%. Avantajele personale –eliminate. Aici dedicatia e clara.  Secretarul de stat insarcinat cu cooperarea si francofonia Alain Joyandet, folosea un jet privat in deplasarile sale. Christian Blanc, Secretar de stat insarcinat cu dezvoltarea regiunii Capitalei isi lua trabuce din bani publici. Toate astea vor disparea, la fel ca si garden-party-ul din 14 iulie de la Elisee. 10.000 de automobile si 7000 de posturi vor fi desfiintate in urmatorii 3 ani.

Un foarte bun interviu facut de Liberation cu ministrul de Finante grec George Papaconstantinou.  Jurnalistii  francezi noteaza ca biroul ministrului elen nu are nimic din stralucirea omologului sau francez. “Un imobil hidos din anii 1960, cu perdele trase in intregime, cu o intrare minuscula…”. Merita citit.

Fondurile speculative au pariat 2,5 miliarde de euro pe bursa spaniola, scrie El pais. Mai aflam din presa lor ca Spania ar putea opera “mici” ajustari in zona fiscalitatii, dar nu intentioneaza sa modifice nivelul TVA, sau ca bancile germane auo rasta a neperformantelor dubla fata de spanioli.

Banca Nationala a Angliei a pompat circa un trilion de lire sterline in sistemul bancar, scrie The Independent, citand un raport al Bancii Reglementelor. Bine ca au avut de unde.

Ca veni vorba de banci, germanii zic ca taxa pe sistemul lor bancar va fi de până la 0,04% din bilanţul acestora, în afara depozitelor clienţilor, conform unui proiect de lege obţinut luni de AFP.

Valoarea acestei taxe bancare, pe care Germania a susţinut-o sâmbătă şi duminică, fără succes, pe lângă partenerii G20 la summitul din Canada, va fi progresivă. Ea va varia în funcţie de suma impozabilă – adică valoarea bilanţului contabil al băncilor în cauză, minus depozitele clienţilor şi capitalul social.

Pentru o sumă de până la 10 miliarde de euro, taxa va fi de 0,02 %, pentru o sumă cuprinsă între 10 şi 100 miliarde de euro taxa va fi de 0,03%, iar pentru marile instituţii, unde baza de calcul depăşeşte 100 miliarde de euro, taxa va fi de 0,04%, precizează proiectul de lege.

Textul, elaborat de Ministerul de Finanţe, va face obiectul unei consultări pe lângă alte ministere în săptămânile următoare, înainte de a fi examinat în consiliul miniştrilor, la finalul lui august. Legea va intra în vigoare pe 31 decembrie 2010.

Handelsblatt, unul dintre cele mai bune cotidiene europene de business scrie despre Grecia, ale carei probleme continua sa puna presiune pe BCE si pe Trichet. BCE trebuia iar sa sara in ajutorul greciei, iar daca n-o va face, ar putea urma dezastrul, spun analistii

Restructurările în curs se fac sub egida Băncii Centrale a Spaniei, cu ajutorul FROB, finanţat în parte de entităţile financiare