Un articol din British Medical Journal. Ce influenta au taierile de salarii asupra mortalitatii?

Un grup de cercetatori britanici Revista British Medical Journal publica in cel mai recent numar un articol despre legatura intre taierile salariilor si nivelul mortalitatii. Ideea e ca la 100 de dolari taiati la salariu, oamenii fie beau un paharel in plus fie le bate inima mai repede. In termeni tehnici , scaderea cu 100 de dolari  duce la cresterea mortalitatii avand la baza alcoolul cu 2,8% si cu 1,2% a mortalitatii avand la baza infarctul. Articolul, care merita citit, e semnat de  David Stuckler (de la Oxford Univ), Martin McKee (Londra) si Sanjay Basu (San Francisco).

Oamenii astia au studiat istoriceste vorbind, perioada 1980-2005, formandu-si o baza de date din 18 state europene. Printre celelalte concluzii, ei au mai gasit ca daca de pilda tai salariile celor din sistemul militar, mortalitatea nu mai creste cu aceeasi viteza ca si cand ai taia salariile profesorilor.

In fine, eu doar am semnalat textul, nu inseamna ca musai ma uit la el ca la Biblie.

Si pe urma, eu cred ca si maririle-surpriza de salariu te fac sa bei un paharel in plus si iti ridica pulsul la fel de bine.

Daca e sa crap de infarct, mi`ar placea sa crap afland ca mi s-a dublat salariul, decat ca mi s-a injumatatit. Chestie tampita, pentru ca sunt propriul meu patron, goddamit.

Scad salariile in BNR cu 25%? Mira-m-as!

Am citit in ultimele zile stiri potrivit carora Guverul va opera taieri salariale de 25% si in privinta salariatilor BNR. Decizia e cu atat mai surprinzatoare cu cat BNR nu e o institutie bugetara. Pe urma, ca sa amputezi (sau sa cresti) salariile in Banca Nationala, ai nevoie de un aviz al Bancii Centrale Europene. Notez in treacat ca un mai vechi demers similar a intalnit un refuz semnat de J-C Trichet.

Au mai fost propuneri prin care se cerea impozitarea cu 100% a profitului BNR, ceea ce iar e o idiotenie. Potrivit Statutului BNR, salariile sunt stabilite de Consiliul de Administratie, nu de premier. 80% din impozitul pe profit se duce la Stat. Din profitul ramas dupa plata celor 80% catre Stat, Banca Nationala isi repartizeaza banii catre rezervele statutare – repartizări de până la 60%; pentru constituirea surselor proprii de finanţare – repartizări de până la 30%; pentru fondul de participare a salariaţilor la profit – un procent de până la 10%; iar sumele eventual rămase după repartizările efectuate  sunt alocate pentru destinaţiile care se stabilesc de către Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României.

Continue reading

De ce avem servicii bancare scumpe? O explicatie

De multe ori poate v-ati intrebat de ce sunt scumpe serviciile bancare sau de ce sunt atatea comisioane si taxe din momentul in care ati intrat intr-o banca. In premiera cred, iata cum arata un contract colectiv de munca la o institutie de credit locala. Este o banca romaneasca cu capital strain. Contractul de mai jos era valabil inainte de izbucnirea crizei. Nu am trecut anexele, care prevad ca anumite persoane erau indreptatite lunar sa primeasca periute de unghii, sapunuri samd. Inainte de a citi pe larg, iata cateva prevederi in avantajul angajatilor bancii, dar ale caror costuri urmau sa fie scoase de undeva, pentru ca banca sa raporteze profituri. Daca angajatului i se desfacea contractul de munca si nu din vina lui, “banca va acorda  o compensatie  al carui cuantum este egal cu: a)     7 salarii de baza lunare pentru cei cu o vechime intre  1 an si 3 ani ; b)    10 salarii de baza lunare pentru cei cu o vechime intre   3 ani si 6 ani ; c)  15 salarii de baza lunare pentru cei cu o vechime intre  6 ani si 10 ani ; d)    20 salarii de baza lunare pentru cei cu o vechime in … de peste  10 de ani ; (2) Pentru salariatii in varsta de peste 50 de ani femeile si 55 de ani barbatii suma va fi majorata cu inca 3 salarii de baza lunare.”. Corect? Corect. Vedeti mai jos sistemul de bonusuri si compensatii.

Continue reading

Manevra Heimlich si constiinta bancherului

Sutem in anul 2008, in toamna. Criza incepuse, iar compaiile care lucrau cu parteneri straii stiau ca vin vremuri complicate.
Una dintre bancile locale, vrea sa agajeze. Face ample cautari, refuza cadidatii de la concurenta si in final, se decide la unul. F.M. 32 de ani. Ii trimite urmatoarea oferta:

“Catre: F.M.
Ref: Oferta ….Bank Romania
Continue reading

Bugetarii din blocul meu

Avertisment: Acest text contine expresii precum „manele, bugetari, antene”

Duminica dimineata. Alaltaieri, cum ar veni. Ora 9,45. Suna cineva la usa. Deschid. Era vecinul de la 3. “Vecine, la 10 avem sedinta Asociatiei. Nu uitati!”, zice frisonand. Bine, zic. Sa vad daca….si inchid usa. Numai de sedinte nu am chef. La fix apare un alt Mesager. Alt vecin, din scara vecina. E usor transpirat si vorbeste repede. “Vecinu`, daca nu veniti va dam jos antena de pe bloc!”, ameninta si coboara in fuga etajul. Ma uit lung in urma lui si nu pricep. E drept, am o antena de Dolce pe bloc, pusa acum vreo 3 ani, ca n`au gasit alt loc sa mi-o, pardon de expresie, puna. Ma imbrac asadar si ma duc la sedinta.

“Uite-l, uite-l” , striga isteric o femeie pe care o salutam politicos de fiecare data, desi refuzase sa-mi semneze hartia prin care imi stabileam sediul firmei in apartament. Doamna, nu-mi mai strigati in ureche, zic, ca vad si singur c-am venit. “Va dam jos antena de pe bloc ca din cauza la dumneavoastra trebuie sa izolam acoperisul la 3 scari”
Continue reading

Era nevoie de neghiobia taierii lefurilor? P.S. Il rog pe dl.Boc sa-mi aminteasca cine e si cu se se ocupa

Scurt remember
In 2009, mai pe la inceputul anului, atunci cand s-a pus problema unui imprumut de la FMI, toate autoritatile noastre (Presedintie, Guvern, BNR) s-au impotrivit. “Nu ne trebuie banii. Nu avem nevoie de ei”- acesta era mesajul public. Era faza de negare. Dupa vreo luna, a inceput faza a doua. Tocmeala. „Dom`ne, nu ne-ar strica sa avem, la o adica, o plasa de siguranta. Nu trebuie sa apelam la bani, dar e bine sa stii ca esti in siguranta. Sa vedem cat luam”.
Dupa alte cateva luni, ideea era acceptata, iar acum se admite unanim ca fara acei bani, am fi crapat. Mai mult, suntem dispusi ca pentru ultima transa, sa facem orice. „Cat sa taiem, domnule FMI? 20 la suta? Lasati, taiem 25, ca sa fie”, suna ultimele mesaje publice.

Sunt bugetarii grasi si privatii slabi si cocarjati?

Toata lumea e acum cu gura si cu ochii pe bugetari. Statul nu poate trai fara medici, profesori, politisti samd, adica fara tot ce inseamna bugetari. Asta e o prima constatare. O a doua e ca Statul nu e un srl care trebuie musai sa se ajusteze imediat si neconditionat, pietei.Daca ii scad veniturile cu 5%, sa dea afara 5% din personal sau sa taie salariile cu 5%. Daca face asta, nu mai e Tara, ci un PFA caruia ii e frica ca iese de pe piata daca nu reactioneaza imediat.
Continue reading

Grevele-bumerang din invatamant

Cum de nu s-a gasit nimeni sa le spuna grevistilor ca actiunea lor inseamna impozite mai mari pentru copiii lor?
Am tot respectul pentru profesori, avand membri de familie care activeaza in sistem, dar nu pot sa nu constat ca toti suntem in criza. Ca stiau de cand au dat la facultate ca meseria de profesor nu e nicaieri in lume printre cele mai bine platite profesii.
Mai am o mie de argumente impotriva grevei din invatamant, dar asta mi se pare argumwentul-bumerang. Faptul ca grevistii isi obliga in mod direct copiii la plata unor taxe mai mari in viitor, ca sa aiba ei acum salarii mai bune.

PS. Nici nu se putea ca de ziua lui Adrian Vasilescu (BNR), valuteele sa nu scada in semn de respect in fata leului. E felul lor de a-i ura consilierului Guvernatorului, La multi ani!

La multi ani, d-le Vasilescu!

Care sunt cei mai prost platiti bancheri din lume

Iata cum stateau lucrurile chiar inaintea izbucnirii crizei. Lista de mai jos, intocmita de Reuters, arata topul celor mai bune salarii din banci. Inaintea crizei. Intre timp, o buna parte dintre bancheri au fost demisi sau au plecat de bunavoie, iar o serie de banci au fost nationalizate ori inghitite de alte banci.

1. Jamie Dimon (JPMorgan): 19,6 mil. dolari- USA
2. John Stumpf (Wells Fargo):13,7 mil. dolari– USA
3. Alfredo Saenz (Santander): 13,6 mil. dolari– Spania
Continue reading

Isi va desfiinta Credit Europe Bank intreg departamentul de Direct Sales, de la 1 decembrie?

O parte din angajatii departamentului Direct Sales din Credit Europe Bank spun ca vineri au fost sunati si pusi in fata unei decizii extrem de neplacute, cu atat mai mult cu cat ea vine in preajma Sarbatorilor.
“am fost sunati vineri de catre colegii din Regionala si ni s-a spus ca incepand cu data de 01.decembrie, departamentul Direct Sales se desfiinteaza. Am intrebat cand vom fi instiintati in scris si mi s-a spus, citez, “aceasta convorbire este instiintarea”. A urmat apoi bineinteles povestea:”veti pleca cu 3 salarii”
Un alt angajat spune ca masura vizeaza concedierea a circa 30 de persoane (cu tot cu team- leaderi/regionali/controlleri), in vreme ce altii spun de presiuni facute asupra altor angajati.
Cristina Popa, PR`ista bancii, mi-a spus sa trimit un mail oficial cu intrebarile, ceea ce am si facut, pana la aceasta ora neprimind niciun raspuns oficial.
Continue reading

Criza si salariile in banci

Am primit pe mail, printre alte lucruri interesante, doua modele de contracte de munca din doua banci (fatalmente, diferite), valabile din toamna 2009, pana in noiembrie 2010. Sigur ca doua banci din peste 40 nu pot fi considerate model general valabil, dar discutam despre institutii din top10.
M-au amuzat oarecum cateva lucruri. Unul e cel legat de nivelul salarizarii.
Continue reading