Datele sunt luate din contractele de munca. O sa le gasiti atasate mai jos, fara sigla si fara numele bancii (una din top 10 ca sa nu zic top 5). Prima constatare e ca banca in cauza s-a comportat prociclic. A marit cuantumul primelor cand le mergea bine si a taiat atunci cand mergea prost. Acum sunt iar pe usoara crestere la anumite capitole.
Am primit aseara doua contracte de munca din doua banci, varianta de criza. Trebuie sa le “curat” de date pentru a nu se prinde care din ce banca este si apoi le voi urca pe net. Pana atunci, iata variantele ante-criza ale contractelor de munca din aceleasi banci.
Din primul am retinut ca in banca, atunci cand se fac concedieri, se tine cont daca ai teren (limita e de 5 ha/familie detinute), iar din al doilea am retinut mult mai multe.
Primul contract il aveti aici, iar pe cel de-al doilea il puteti descarca de aici
Criza a adus modificari in privinta taxarii muncii in mai toate statele. Unele au ieftinit sarcina fiscala in vreme ce altele au marit=o in functie de scopul (cu variantele telul, idealul, dezideratul) urmarit si de necesitatile aparute peste noapte. De pilda in Belgia nivelul taxarii a depasit 50% in vreme ce in Coreea, 
Noua Zeelandă, Mexic şi Chile nu a depasit 20%. Drept e ca si in Mexic lucrurile stau dupa cum bine stiti…
Recapatandu-ne morga de analizori, zicem asa: creşterea între 2009 şi 2010, a sarcinii fiscale a unui lucrător mediu a variat între 3.29 puncte procentuale în Islanda şi -6.65 puncte procentuale în Ungaria. Germania (-1.84 puncte procentuale), Grecia (-1.58 puncte procentuale) şi Danemarca (-1.24 puncte procentuale) au fost singurele ţări membre OCDE, în care a impozitul pe venit a scăzut cu 1 punct procentual sau mai mult. Sarcina fiscala a crescut cu mai mult de 1 punct procentual in Japonia (1,35 puncte procentuale) şi Spania (1.36 puncte procentuale). Pentru a explica aceste schimbari musai e sa ne uitam la componentele presiunii fiscale.
1. Am cateva dubii legate de efectul reformelor de pe piata muncii. Teama mi-e ca nu ne indreptam in directia buna. Luni voi publica pe HotNews un text al unui cercetator roman despre aceasta intentie de reformare.
Pana atunci recomand doua articole pe aceasta tema. Unul scris de O. Blanchard si pe care il gasiti aici si un altul la fel de bun, aici. De asemenea, despre flexibilizarea pietei muncii in Italia, gasiti aici un text bun.
Figureaza mai mereu in topul celor mai mari venituri afisate de INS. Mai apar prin presa cate un articol in care mai mult se intuieste nivelul salarial decat sa se publice date riguroase.
Am sa iau o firma de asigurari-nu dintre cele mai mari- fara actionariat local. Zilele urmatoare am sa revin cu salariile dintr-o banca de top10. Ideea nu e sa spunem aici daca salariile sunt mari sau mici, cu pur si simplu sa dam un reper. Probabil ca oamenii aia isi merita banii, nu e rolul meu sa ii judec.
Fondurile de pensii sau companiile de asigurari nu sunt magi ai banilor. Incearca, atata cat pot si cat se pricep sa iti multiplice banii incredintati. Au fireste departamente de analize economice si seniori researcheri care calculeaza randamentul optim in conditii date de risc.
Din datele pe care le am (bazate pe rapoartele interne de audit) si facand o medie in cazul a 3 asemenea companii (fonduri de pensii administrate privat), rezultatele arata in felul urmator:
Asadar, Guvernul lasa banii proveniti din micsorarea salariilor in BNR la dispozitia bancii, ei urmând să fie destinati majorării rezervelor statutare ale BNR. “Vor rămâne la dispoziţia BNR, de asemenea, sumele rezultate din reducerea salariilor angajaţilor BNR care nu au fost virate către bugetul de stat până la momentul intrării în vigoare a acestei Ordonanţe de urgenţă care a fost adoptată astăzi”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Guvernului. Indicarea ca destinatie a sumelor rezultate din scaderea salariilor a rezervelor statutare ale BNR este transparenta in privinta intentiilor Guvernului, exact in sensul celor intuite de BCE, respectiv insusirea unei cote de 80 % din acesti bani. Ce spune insa legea, referitor la constituirea rezervelor statutare ale BNR?
Acum 4 zile, Comisia Europeana a trimis Guvernului o scrisoare in care isi declara nemultumirea fata de modul ilegal in care Statul roman incearca sa isi remedieze problema deficitului public, taind salariile angajatilor Bancii Centrale.
“Daca autoritatile romane vor lasa legea neschimbata, Comisia Europeana va deschide procedura de infringement”, se spune negru pe alb in scrisoarea pe care o puteti citi dand click pe linkul din primele randuri.
Mi se pare important si interesant de urmarit biografia actiunilor conducerii BNR care pana in prezent a parut intimidata sa isi ia rolul in serios. Adrian Vasilescu a avut foarte putine iesiri pe aceasta tema, declarand doar ca “Este o chestiune care ne priveste pe noi, dar nu depinde de noi. Este o relatie directa intre Guvern si Banca Centrala Europeana“. Guvernatorul imi pare mai degraba mahnit decat decis sa ia o pozitie ferma in sprijinul subalternilor sai.
Aceasta atitudine pasiva nu poate continua fara a pune serios la indoiala independenta ei si fara a prejudicia nu doar imaginea BNR fata de celelalte banci centrale dar si calitatea ei de membru si obiectivele urmarite in cadrul SEBC, in primul rand intrarea in zona euro.
Un grup de cercetatori britanici Revista British Medical Journal publica in cel mai recent numar un articol despre legatura intre taierile salariilor si nivelul mortalitatii. Ideea e ca la 100 de dolari taiati la salariu, oamenii fie beau un paharel in plus fie le bate inima mai repede. In termeni tehnici , scaderea cu 100 de dolari duce la cresterea mortalitatii avand la baza alcoolul cu 2,8% si cu 1,2% a mortalitatii avand la baza infarctul. Articolul, care merita citit, e semnat de David Stuckler (de la Oxford Univ), Martin McKee (Londra) si Sanjay Basu (San Francisco).
Oamenii astia au studiat istoriceste vorbind, perioada 1980-2005, formandu-si o baza de date din 18 state europene. Printre celelalte concluzii, ei au mai gasit ca daca de pilda tai salariile celor din sistemul militar, mortalitatea nu mai creste cu aceeasi viteza ca si cand ai taia salariile profesorilor.
In fine, eu doar am semnalat textul, nu inseamna ca musai ma uit la el ca la Biblie.
Si pe urma, eu cred ca si maririle-surpriza de salariu te fac sa bei un paharel in plus si iti ridica pulsul la fel de bine.
Daca e sa crap de infarct, mi`ar placea sa crap afland ca mi s-a dublat salariul, decat ca mi s-a injumatatit. Chestie tampita, pentru ca sunt propriul meu patron, goddamit.
Am citit in ultimele zile stiri potrivit carora Guverul va opera taieri salariale de 25% si in privinta salariatilor BNR. Decizia e cu atat mai surprinzatoare cu cat BNR nu e o institutie bugetara. Pe urma, ca sa amputezi (sau sa cresti) salariile in Banca Nationala, ai nevoie de un aviz al Bancii Centrale Europene. Notez in treacat ca un mai vechi demers similar a intalnit un refuz semnat de J-C Trichet.
Au mai fost propuneri prin care se cerea impozitarea cu 100% a profitului BNR, ceea ce iar e o idiotenie. Potrivit Statutului BNR, salariile sunt stabilite de Consiliul de Administratie, nu de premier. 80% din impozitul pe profit se duce la Stat. Din profitul ramas dupa plata celor 80% catre Stat, Banca Nationala isi repartizeaza banii catre rezervele statutare – repartizări de până la 60%; pentru constituirea surselor proprii de finanţare – repartizări de până la 30%; pentru fondul de participare a salariaţilor la profit – un procent de până la 10%; iar sumele eventual rămase după repartizările efectuate sunt alocate pentru destinaţiile care se stabilesc de către Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României.
