Isi mai aduce cineva aminte de preturile de dinainte de 1989?

Aud sau citesc destul de des opinii potrivit carora se traia mai bine inainte de 1989. Intuiam ca asemenea opinii sunt profund viciate, dar nu aveam datele exacte pentru a le putea interpreta. Cifre riguroase sunt dificil de gasit pana si la Statistica. Dar am facut o solicitare si azi am scos (e drept, in format print), preturile la vreo 200 de articole din perioada 1950-1970. Cele din anii 80-89 sunt foarte foarte greu de gasit, asa ca m-am multumit cu ce am primit.

Preturi

Continue reading

Preturile la alimente. La ce spune OECD sa ne asteptam?

OECD a publicat Raportul privind preturile materiilor agricole de baza cu estimari pentru acest deceniu si cel care vine. Dupa ce l-am rasfoit, concluziile pe scurt sunt cam acestea: Preţurile produselor agricole de bază au cunoscut o volatilitate ridicata (vezi mai jos grafic) în ultimii ani ani, începând cu scumpirile din 2007-08. După trei ani de turbulenţă, pieţele de mărfuri păreau să revină la condiţii mai calme la mijlocul anului 2010, dar conditiile meteo au cam inversat tendinta. O secetă severă a luat un tribut greu din recolta  de cereale din Federaţia Rusă, Ucraina şi Kazahstan,  scăderea producţiei de grâu lume fiind de aproape 5%- cea mai mare cădere din 1991. Recoltele de porumb în Statele Unite Statele au fost si ele afectate negativ de o vară fierbinte şi umeda. Inundaţiile din Pakistan şi alte părţi ale Asiei au redus recoltele de orez care au influenţat la randul lor pieţele regionale.  În cazul produselor lactate, o combinaţie a cererii puternice din Federaţia Rusă şi Asia de Sud-Est şi consumul din Oceania au contribuit la creşterea puternică a preţurilor. Nu vin vremuri usoare.

Continue reading

Iar despre preturile locuintelor, dezvoltatori si costul viitor al Primei Case

Cei care au construit ditamai ansamblurile rezidentiale inca viseaza frumos. Si-au facut bugete prin care spera la profituri mult prea mari fata de posibilitatile cumparatorilor.

Prima Casa (1,2,3,4 si urmatoarele) le ajuta doar pe banci si pe dezvoltatori. Romania a copiat prost acest program de la alte state, cu toate ca bolile economiei noastre sunt fundamental diferite de cele ale respectivelor tari. E ca si cum ai avea doi bolnavi la pat, unul suferind de cancer si celalalt de sinuzita. Medicul primului ii administreaza citostatice. Medicul celuilalt (romanul, in acest exemplu) se uita pe furis ce face colegul lui si ii aplica acelasi tratament si celui de-al doilea bolnav.  Primul are sanse de vindecare, al doilea niciodata.

Vezi in text cum arata bugetul unui dezvoltator si un raport de evaluare imobiliara de luna trecuta

Continue reading

…si factureaza-ne noua astazi painea cea de toate zilele…

Discutam de unul dintre cei mai mari jucatori din panificatie. Un audit intern ne arata cum stau lucrurile in economia aia reala.

Vezi aici un document, iar aici poti lectura un altul Nu e de mirare ca unele magazine sunt pe minus. In curand (acum ma grabesc la o intalnire), date legate de profitabilitatea din sectorul panificatiei si despre cum se face ca preturile la paine sunt la nivelul la care sunt.

Continue reading

Petrol, dolari si datorii

Prin 1973 a mai fost o criza a petrolului care s-a lasat cu cresteri nesimtite de preturi.  Asemenea “furtuni”  isi au si ele ciclul lor natural. In 1973, criza a fost generata de cererea de petrol care crestea accelerat, deficitul mare al SUA si razboiul arabo-israelian. Ce avem acum? Cerere in crestere din zona economiilor emergente, deficit urias al SUA si razboaie in Orientul Mijlociu.

Continue reading

Imobiliare. Cu cat se construiesc proiectele actuale si cu cat se vand

Sa luam un proiect. Sa-i zicem Lebada Residence. Pe site-ul lor, ofertele suna asa: Doua camere la 75.86 mp, pornesc de la  62.900 eur, fara TVA. Asta inseamna…aaaaa….cam 829 eur/mp. Apartamentele de 79.38 mp se vand pornind de la 66.500 eur. Adica 837 eur/mp. De construit se construieste (potrivit unui scenariu intern)  cu 460 eur/mp. In scenariul cel mai costisitor se ajunge la putin peste 500 eur/mp.

Continue reading

Petrol. Preturi, catastrofe si broscute

Sa presupunem ca aveti 100 de broscute, pe care le vindeti cu un leu bucata, iar clientii dumneavoastra depind de acele broscute. La un moment dat se imbolnavesc 16 broscute si mor. Alte 10 evadeaza si fug in lume. Ramaneti cu 74, daca am scazut correct. Ca sa nu va fie afectate in prea mare masura afacerile, includeti o parte din costul refacerii stocului de 100 de borscute, in pretul micilor batracieni ramasi. Ca sa va procurati cele 26 de broscute scoase din bilant, trebuie sa achitati in total 10 lei. Prin urmare, scumpiti broscutele ramase cu 10/74 lei, mai exact cu 13 bani bucata. Corect? Daca cererea de broscute creste, tentatia e sa le scumpiti mai mult. Asta pana cand altcineva va aduce pe piata un animalut mai indragit si la preturi mai mici. Sa revenim la petrol si preturi.

Continue reading

Cartoful. Intelegere de piata intre comercianti ca sa vanda sau intre consumatori ca sa manance?

Daca ii auzi pe oficialii nostri, ai sentimental ca marii traderi vor sa atace speculativ cartoful  local. Ne putem astepta ca in locul linguorilor la BNR sa fie in curand depozitati cartofi, iar  la finalul comunicatului cu rezerva Romaniei sa fie incluse si cantitatile de cartofi plasate in marile depozite ale lumii.

Continue reading

De ce se vor scumpi alimentele

Cresterea preturilor la alimente nu trebuie sa surprinda. Face parte din “circle of life”. Daca analizam ultimii 200 de ani vedem  chiar ca aceste evolutii sunt normale. Revolutia industriala a dus la scaderea ponderii agriculturii in PIB, oamenii s-au dus sa construiasca fabrici si uzine pentru ca se alegeau cu mai multi bani. Pana cand s-au trezit ca mai nimeni nu se mai ocupa de agricultura, iar oferta in scadere abrupta, le scumpea mancarea. În Marea Britanie, unde a început Revoluţia Industrială, ocuparea forţei de muncă in agricultura a scăzut la 20 la suta din total (suntem in 1880). Pe continent, lucrurile mergeau in aceeasi directie, dar cu viteze diferite. Belgia şi Finlanda- mai puţin de 30 la sută şi Ţările de Jos – 35 la suta. Prin 1960, ocuparea forţei de muncă era de aproape de 5 la sută în Marea Britanie şi Belgia şi aproximativ 10 la sută în Ţările de Jos, Finlanda, Suedia şi în Germania de Vest. Doar Franta a avut o pondere mult mai mare a populaţiei din agricultură (în jur de 20 la suta).

Continue reading

Cum afecteaza imbatranirea populatiei preturile caselor?

Cat de stransa este legatura intre factorii demografici si valoarea activelor, in special preturile caselor? Un grup de cercetatori un economist din cadrul Bancii Reglementelor Internationale, Elod Takats a publicat chiar zilele trecute un studiu pe aceasta tema. Ideea e ca  îmbătrânirea populaţiei afecteaza consistent preţurile activelor. Un model mic si plin de calcule integrale este folosit pentru a arăta că factorii demografici ataturi de cei economici trag dupa ei preturile activelor şi în special, preţurile caselor.

Elod sugerează că preţurile de casa se vor confrunta cu schimbari substanţiale în următorii patruzeci de ani. Drept e ca analiza lui trebuie citita cu o oarecare prudenta.  Estimarile demografice sunt putin riguroase. Schumpeter avea dreptate in 1943 cand spunea ca previziunile de populaţii viitoare, incepand de la cele facute in secolul al XVII-lea, au fost practic întotdeauna greşite. Aceste estimări ale economistului BIS nu sunt previziuni  ale preţurilor caselor, ci doar estimări ale impactului demografic asupra preţurilor la locuinţe. Intrucat o serie de alţi factori afectează aceste preţuri, miscarile lor pot fi foarte diferite de cele implicate de factorii demografici.

Drama e insa alta, cel putin in ceea ce priveste Romania.  Gospodăriile, instituţiile private şi publice  au acumulat datorii substanţiale în ultimii ani. Activele finanţate prin această datorie ar putea fi supuse unei presiuni pe termen mediu si lung, iar evolutia viitoare a preturilor ar putea complica mecanismul de corectie a poziţiilor de îndatorare financiare.

În plus, rezultatele studiului lui Elod sunt de asemenea relevante prin prisma  sustenabilitatii datoriei publice. Două efecte sunt strans legate de îmbătrânire, de pe poziţia cheltuielilor fiscale. În primul rând, îmbătrânirea va spori cheltuielile guvernamentale, în special de pensii şi de sănătate. În al doilea rând, îmbătrânirea populaţiei va încetini creşterea economică, asa cum va incetini creşterea ofertei de muncă. Ambii factori vor exacerba problemele datoriei guvernamentale. Asta ca sa nu mai spun ca preţuri mai mici ale activelor implică o presiune suplimentara pe ratele dobânzilor, facand sustenabilitatea datoriei si mai dificila…

Continue reading