Critic, vital si secundar intr-o banca. Cum arata planul de continuare a activitatii a unei institutii bancare

In viata fiecarei banci poate interveni un moment de criza. De dorit sa nu se intample, dar daca momentul ala vine, e bine sa te prinda pregatit. Mai jos veti vedea care dintre activitatile de baza le considera o banca vitale, care sunt critice si care sunt mai de mana a doua. Veti mai putea citi si despre cum agentiile cu peste 7 salariati vor fi mutate in asa numitele centre de repliere, in vreme ce in cazul agentiilor mici, cu sub 7 salariati,  personalul va fi relocat. .

calificarea activitatilor critice

Continue reading

Comunicarea bancara in timp de criza. Caz concret, …Bank SA

Mai toate bancile au proceduri despre cum sa reactioneze pe vreme de criza. Proceduri scrise, care includ aproape orice situatie care ar putea interveni si provoca panica.

Ma uitam acum la ceea ce se intampla. Aproape niciuna din masurile trecute in proceduri nu se aplica.

Eram vineri la o banca, unde discutam cu directorul de sucursala, in coordonarea careia ( a sucursalei) se aflau mai multe agentii. Nu are importanta banca, ci modul in care se vede din partea lor rolul comunicarii.

Bancherii se plangeau ca nu sunt intelesi si ca lumea are ceva cu ei. Pai zic, poate si din cauza Dumneavoastra au ceva cu..De ce nu iesiti sa comunicati punctul de vedere al Bancii? Da, zice, poate ca asa e….ar trebui s-o facem, sa comunicam.. Veniti la o intalnire HotNews cu clientii bancii?, ii intreb direct.

Ooo, nu..nu stiu daca ar fi bine sa raspundem clientilor, zice.

Continue reading

Care e de fapt, Marele Plan de Salvare a bancilor?

Mai marii financiari ai lumii s`au trezit ca au o problema in sistemul bancar. S`au dus pe apa sambetei mii de miliarde de dolari, hemoragie masiva care a provocat falimente bancare, dar si achizitii si fuziuni in cadrul industriilor finantate de banci. Declaratiile politice nu mai au efect, panica se intinde cu viteza zvonurilor, asa ca puternicii zilei s`au apucat sa faca un Plan de savare. Mai intai l`au anuntat americanii- epicentrul groazei, dupa care au venit si restul statelor cu planuri similare.

Ce nu inteleg eu este faptul ca, dupa atatea zile de stors creierii, dupa brainstorminguri care se prelungeau pana a doua zi dimineata, dupa ce cei mai rafinati finantisti au fost pusi sa gandeasca medicamentul crizei, dupa toate acestea asadar, s`a iesit cu un asemenea Mare Plan.

Cum suna el, Planul? “Veniti ba, care aveti nevoie de bani , ca va dam bani” Gandire adanca, rafinament financiar, subtila filozofie economica.

America a pus 700 miliarde de dolari, ceea ce pare a nu`i ajunge nici pe o masea, Anglia a pus si ea vreo 64 miliarde, nemtii pun vreo 400 de miliarde, etc. Azi vor fi anuntate oficial sumele, dar problema este daca asa ar trebui sa arate Marele Plan de salvare.

In locul celor 5 puncte ale declaratiei Ecofin, eu as pune alte 5

“1. Zi cati bani vrea banca ta si vino sa`i iei ca poate ma enervez si dublez suma!

2. Promite ca n`o sa mai faci

3.Daca o sa mai faci prostii, sa stii ca poate te voi pedepsi

4.Cum? Nu`ti ajung banii? Vino draga sa ma iei

5.Te rog pe viitor sa fii mai atent”

Cam astea sunt de fapt cele 5 puncte ale Marelui Plan.

Totusi, unde se duc banii astia? Sunt sume uriase de bani care in mod normal, ar trebui sa treaca ori in deficite, ori in inflatie, ori in somaj…

PS E nevoie de salvarea sistemului financiar, fara discutie. Pun aici in discutie doar mijlocul prin care aceasta salvare se produce si daca fraza “Cine are nevoie de bani sa ma sune” poate tine loc de Plan.

continuare

Sambata seara Trezoreria SUA a publicat Planul de Salvare a Sectorului Bancar

Trezoreria americana a dat publicităţii sâmbătă câteva dintre detaliile planului guvernamental de 700 de miliarde de dolari pentru salvarea sectorului bancar din Statelor Unite. Planul a fost trimis spre aprobare Congresului, urmand a fi demarate negocieri pentru aprobarea lui.
În stadiul în care se afla proiectul ‘în această sâmbătă după-amiază’, se precizează într-un comunicat al Departamentului Trezoreriei SUA, planul îi dă ministrului de finanţe Henry Paulson intreaga autoritate ca, împreuna cu seful Rezervei Federale (Fed), Ben Bernanke, ‘să achiziţioneze activele nesigure’ ale băncilor care au legături cu creditele ipotecare, respectiv ‘alte active, atât cât va fi necesar, pentru a stabiliza efectiv pieţele financiare’.
Aceste prerogative, acordate Trezoreriei pentru o perioadă de doi ani, asigură guvernului discreţie deplină asupra datei şi a amploarei acestor achiziţii, al căror preţ va fi fixat ‘potrivit mecanismelor pieţei în măsura în care va fi posibil’, în limita globală de 700 de miliarde de dolari.
Singurele vizate sunt activele emise până la 17 septembrie, ziua în care criza de pieţele bursiere a împins Trezoreria americană să elaboreze un plan de salvare.
Ca şi în cazul activelor vizate, administraţia americană îşi ia libertatea de a determina ce instituţii financiare pot beneficia de plan, fără a exclude fondurile de investiţii cu risc. ‘Instituţiile financiare participante la acest program trebuie să desfăşoare operaţiuni semnificative în SUA, cu excepţia cazului în care secretarul Trezoreriei (ministrul de finanţe) nu stabileşte, în acord cu preşedintele Fed, că este necesară o definiţie mai largă pentru a stabiliza pieţele în mod eficient’, precizează comunicatul.
Activele vor fi gestionate de firme private sub coordonarea Trezoreriei, care va avea libertate deplină asupra administrării lor şi va dispune de o perioadă de trei luni până să dea primul raport Congresului SUA, urmând ca ulterior raportarea să se facă o dată la şase luni.

update. Au aparut si primele reactii. Joseph Stiglitz , laureat al Nobelului 2001 in economie considera “monstruos” planul anuntat de Trezorerie, in cadrul unui interviu aparut duminica dimineata in editia online a Frankfurter Algemeine.  “Aceasta este doar o solutie pe termen scurt. Se arunca riscul pe seama economiilor populatiei”, a apreciat el.  Stiglitz vede in actuala crixa esecul unui model economic dezastruos si finalul ideologiei potrivit careia pietele libere dereglementate  functioneaza intotdeauna.