De sute de ani ne indepartam economic de UE, cu toate proiectele si strategiile (I)

Nu cred ca lipsa unui proiect de tara sau a strategiilor/platformelor ne prisoseste.  Planuri si idei am avut noi intotdeauna, dar altceva ne-a lipsit. Punerea lor in practica. Finalizarea.

Mai jos, cum arata PIB/capita, calculat in 1990 International Geary-Khamis dollars. Ca sa nu existe dubii legate de ne-comparabilitate. Vi se pare ca ne apropiem? Click pe imagine.

madisn1

 

Continue reading

Avem o tara frumoasa. Pacat ca ponderea turismului in PIB nu trece de 2%

In Grecia, turismul acopera peste 17% din PIB. In Cehia, 10,4%. Pana si Macedonia are 4,5%. Nu mai zic de Ungaria, care nu are nici pe departe peisajele noastre, ne depaseste. Stiti cat are Romania ponderea turismului in PIB? 1,8-1,9%, potrivit datelor oficiale ale Statisticii. Mai mult, atunci cand vin, atat turistii straini cat si cei romani isi reduc bugetele de vacanta.

turism1 Continue reading

Jurnalul unui sef de institutie (pamflet)

Peste doua zile trebuie sa comunicam estimarea semnal privind PIB. E cumplit, intrucat El nu mi-a raspuns la email si inca nu stiu cat trebuie sa iasa. I-am propus crestere de 8% dar a zis ca exagerez. Daca nu-mi raspunde nici azi, imi scurtez cu 27,5% volumul SMS-urilor de admiratie pe care i le trimit zilnic, ca sa simta!

Nu vreau sa ma implic in campania electorala, desi chiar am calculat: stiu 97,3% cu ce candidat socialist votez

Neg in proportie de 72,9% faptul ca unul din vicepresedintii mei este 100% omul lui Dragnea.

Continue reading

Recesiunea tehnica, manual de intrebuintare (pamflet)

Statistica locala a comunicat azi cifrele privind PIB-ul pe trimestrul al doilea. Tehnic, e o scadere de 1%. INS a trimis catre Eurostat in mare taina datele revizuite pe T1, unde se pare ca avem tot o scadere. Am scris aici despre asta, nu mai insist. Asadar, e recesiune tehnica, desi

Cum “citesc” oficialii aceste date:

Victor Ponta: Imi pare rau ca Eurostat joaca murdar, de partea lui Basescu Traian. Si apoi, chiar daca ar fi recesiune, titlul de doctor nu mi-l poate lua nimeni!

Mugur Isarescu: BNR nu comenteaza interventiile Guvernului pe cursul de schimb!

Liviu Voinea: Uitati-va in declaratia mea de avere! Vi se pare ca suntem in recesiune?

Basescu: Eu v-am avertizat ca asta va asteapta. Planul secret al lui Victor Viorel e sa bage eonomia mondiala in recesiune. Hă,hă,hă, stiti care e paradoxul lui Victor Viorel? Acela ca, desi se crede doctor, de fapt are nevoie de un doctor, hă,hă,hă…

Cartoon Network: Erau patru frati. Parintii ii botezasera ca sa-i tina minte mai usor, T1,T2,T3 si T4. Pareau niste copii cuminti, pana cand in mare secret, intr-o noapte, T4 2013 i-a tras un pumn in cap lui T1 2014 si l-a nenorocit. T3 insa e pregatit sa intervina….

Continue reading

Un vis

Un vis

Motto: Soc pe piata valutara. Leul va atinge nivelul record al ultimilor 3 ani, ajungand sa valoreze  5 euro. Isarescu, disperat

 

Germania si populatia germanofila din Franta, adica ceea ce a mai ramas din zona euro, traiesc momente dramatice.  Moneda odata europeana, tinde sa se deprecieze  in fata leului romanesc pana la pragul de 5 euro pentru un leu.  Germania sugereaza ca ar putea adopta leul romanesc, dar Isarescu a impus conditii dure economiei nemtesti (conditii cunoscute sub denumirea de “Tratatul de la Bucuuresti”).  Pentru a trece la leu, Germania trebuie sa treaca pe un consum irational, bazat pe creditul cu buletinul si sa mareasca anual salariile cu 12% indiferent de fundamentele economice. Deficitul de cont curent nu trebuie sa coboare sub 14%, iar rata inflatiei nu trebuie sa fie sub triplul mediei inflatiei din Romania urmatorilor 20 de ani. Cancelarul german i-a facut o vizita Guvernatorului BNR pentru a depune oficial cererea de adoptare a leului, dar Isarescu a evitat sa dea un raspuns ferm.

Continue reading

Muncitori, politicieni si PIB. Ce are Germania si nu avem noi?

Nu e vorba aici numai de Germania.Intrebarea fundamentala e simpla: De ce anumite state sunt mai bogate decat altele? Ce are Japonia si nu Romania de pilda? Ce determina de fapt, prosperitatea unei natiuni? Drept e, pana acum s-au incercat mai toate raspunsurile posibile- de la capital (vezi Marx), diviziunea muncii(Adam Smith), investitiile si economisirea ( la Harrod şi E. Domar), inovaţiile la Joseph Schumpeter, sau eficienta in care se combina factorii de producţie (la Solow). La Stiglitz conteaza raportul de „eficienţă” între Stat si Privat. Care sa fie pana la urma urmei explicatia?  Am uitat sa-l amintesc pe Jeffrey Sachs, cu a lui idee ca de fapt geografia este factorul decisiv pentru diferenţele naţionale în rata de creştere sau nivelul venitului. Cine are resurse naturale e bogat din nastere. Ceea ce, pana la un punct e valabil, dar la scara mondiala teoria nu se verifica.  Japonia e saraca dupa criteriul resurselor naturale iar energia sa industrială îşi are aproape în întregime sursa în import. Hong-Kong-ul nu are practic nici un fel de materii prime, foarte puţin sol fertil şi nici surse interne de energie. Totuşi, ambele sunt prospere. Venezuela insa  este una dintre ţările cu cele mai mari rezerve de petrol, iar Argentina are multe terenuri fertile şi alte resurse naturale importante. Abundenţa de resurse naturale nu reprezintă o condiţie necesară şi nici una suficientă pentru progresul economic.

Continue reading

Consumul familiei Ionescu, PIB-ul si eficienta materiala

Cand dl Ionescu s-a apucat sa isi construiasca o casa din lemn, a facut rost de planuri si schite de pe Internet, a studiat cum se imbina grinzile si mai ales, cum pui acoperisul pentru ca intreaga constructive sa fie durabila si rezistenta. Dup ace si-a burdusit casa cu carti si schite, dl Ionescu s-a pus pe lucru. E drept, nu i-au iesit din prima “lucrarea”, dar mostenise o padure intreaga, asa ca nu-si facea griji. Dupa doi ani, casa era in sfarsit, gata. E drept, nu mai avea nicio bucata de lemn din toata padurea, dar ce mandrete de casa isi inaltase. In termeni de eficienta insa, dl. Ionescu era chiar un pericol: cum sa folosesti o ditamai padurea ca sa construiesti o singura casa?
Continue reading

Un alt raspuns d-nei Vass- Paul. Tico sau Mercedes?

Doamna Vass a publicat pe blogul sau un text in care concluzioneaza ca in vreme ce media europeană a bunastarii (reflectata prin PIB/Capita) a scăzut în ultimii 3 ani de la 25.000 euro (în anul aderării României) la 24.400 euro (în 2010), PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare în România a crescut de la 10.400 euro (2007) la 11.000 euro (2010). Statisticile sunt inselatoare insa, iar o manipulare a lor poate fi usor “trasa” inspre directia dorita. Un prim raspuns l-a dat Florin pe blogul lui. Haideti sa ne uitam si din alt unghi: ca diferenta absoluta intre “bunastarea” din Ro si EU.

Continue reading

Cum a tratat presa iesirea din recesiune. Mic tratat de savoir faire

Informatii pe surse au aparut inca de ieri. Mediafax, o agentie care nu da foarte des rateuri, a dat  ”pe surse” de data de asta ca INS va anunta o crestere de 0,5%. Nu a fost 0,5 ci 0,6 dar nu asta e important aici. Stirea a fost imediat preluata de media, inclusiv de Buna Ziua Fagaras, care o da ca exclusivitate, la aproape 24 de ceasuri dupa Mediafax. Ma astept ca BZF sa anunte descoperirea focului si sa anticipeze profesionist ca in curand si roata va fi descoperita. Exclusiv, fireste.

O precizare. Am fost si sunt si acum unul dintre criticii unor politici duse de actualul Guvern (unul dintre cele mai indecise Guverne, ca sa nu zic altceva). Dar admit ca tehnic, am iesit din recesiune, cu sau fara politicile lui Boc. Ca sunt pericole sa vina iar caderea economica (mai ales daca unele crize vor fi subestimate), asa este. Dar mi se pare oarecum incorect sa il injur pe Boc si atunci cand primim vesti bune.

Continue reading

Influenta cresterii pretului petrolului asupra economiei

Impactul pe inflatie se cam stie. Daca pretul petrolului creste cu 10%, inflatia anuala suie cu circa 0,5 pp. Pe crestere economica e mai dificil de estimat. Un model econometric care sa masoare riguros impactul nu exista. Nici la BNR, nici la MF, nici la Academie. E drept, e dificil de facut, iar variabilele introduse in model sunt atat de multe incat dispersia rezultatelor ar fi prea mare. Am vorbit si cu prof. Moisa Altar, de la Dofin. Nici acolo nu s-au facut asemenea simulari. E drept, chestii de bun simt se pot spune. De pilda, ca  industriile bazate pe industria petroliera (cea chimica in primul rand dar si cea de transporturi) sunt primele care vor resimti miscarile de pret. Statul castiga din accize , (daca nu scade consumul, creste cifra de afaceri din transporturi etc,) iar inflatia isi are partea ei de impact.

Continue reading