Mai intai de-a mea scrisoare, sa ne uitam cum s-au miscat unele dobanzi fata de inamicul public numarul 1- rata dobanzii de politica monetara (dobanda-cheie, pentru prieteni si cunoscuti).

Daca ne uitam cu ochiul liber pe graficul de mai sus, vedem ca bancile urmeaza semnalele transmise de BNR si nu prea. In cazul creditelor noi acordate companiilor se pare ca semnalul BNR nu conteaza- dobanda medie se duce cand sus cand jos, fara un pattern clar. O sa vedem mai jos defalcat pe tipuri de credite unde se scumpeste si unde se ieftineste imprumutul catre companii.

Nici in privinta creditarii populatiei nu poate fi depistata o regula de bun simt. In timp ce Banca Centrala scade nivelul dobanzii cheie, costul imprumuturilor pentru gospodarii inregistreaza doua episoade de scumpire- in primavara si in toamna. Desigur, asta nu poate fi imputat BNR, care avea o reputatie de soacra mare- dadea mult din gura dar cam degeaba.

Sa privim acum cu calm la prima tinta: creditarea economiei.

Aici BNR face ce poate si inregistreaza atata cat se poate un succes. Creditele in lei pentru companii o iau incet din loc. Nu si in cazul populatiei care e la limita indatorarii si nu mai poate sa se imprumute la banci. La fel, trendul creditarii in valuta pare sa se inverseze dupa ce in perioada aprilie-octombrie (cu mentionarea lunii august in special)  inregistrase o crestere subtire. E drept, creditarea economiei se face extrem de anemic (desi injectiile de lichiditate au fost foarte consistente- vezi operatiunile repo ale BNR), dar e un bun demaraj, de ce sa nu recunoastem?

Mai sus aveti evolutia dobanzilor  la creditele si depozitele noi. Din grafic puteti vedea la care dintre credite si respectiv depozite au urcat dobanzile (sau au scazut) dupa caz) . De remarcat rigiditatea cu care reactioneaza bancile comerciale la semnalele transmise de BNR.

Ce concluzii tragem?

In cele mai fericite cazuri, bancile preiau si transmit semnalul BNR dupa in interval cuprins intre 3-5 luni (in functie de produse). In anumite cazuri semnalele BNR sunt complet ignorate

BNR poate analiza si alte mijloace oferite de politica monetara daca vrea sa se faca mai bine inteleasa. Poate elibera de pilda o parte din RMO strict pentru anumite tipuri de credite (de pilda oferite celor care exporta). O mai mare suplete ar putea sa ii aduca surprize frumoase

Bancile nu au niciun stimul sa crediteze economia cata vreme au un Stat flamand de bani la dispozitie. Banii eliberati prin diverse operatiuni ale BNR se duc in cantitate mult prea mica in economie. Potrivit unor calcule, la fiecare 100 de lei injectati in sistemul bancar, doar 16 intra in economia reala. Mult prea putin fata de nevoi.

Desigur, politicile BNR nu pot fi facute “in eprubeta”, ci trebuie sa tina seama de realitatile economice care sunt “desenate” si cu ajutorul politicilor fiscale, aflate in mana Guvernului. Ideea e ca din pacate cu politica monetara s-a cam ajuns la fundul sacului. Cineva trebuie sa miste si pedala cealalta, daca vrem ca bicicleta sa inainteze

De citit si studiul BCE

Ger-ma-ni-aaaaa/ leul hai a-l a-dop-taaaa!!!

Bancile sa fie toate/Muntele de pietate!!

Inflatie, ochii plansi vor sa te vada 3D!!!

Jos dictatura RMO!

Isarescule, esti tare? Fa leul cat CHF de mare!!!

Ministrule premiant/ scade-acciza carburant!!!

Nu vrem bani nici creditare/ci doar bonusuri mai mare!!!

Fara efectul Balassa Samuelson! Jos Mafia!!!!

Core 2 tu pentru noi/ Esti ca Strauss Kahn doi!!!

Vrem executari silite/ decat norme explicite

Vrem curba Laffer sa fie dreapta!!!

Bancile sa le salvam/ cds-uri sa urcam!

Doamne, vino Doamne/ Sa vezi ce-a mai ramas din debitori..

Ce ne spune el? Ca in criza, asa cum era de asteptat, numarul bancilor cu ROE sub zero a crescut. 2008 si 2009 au fost anii cei mai negri din acest punct de vedere. Din 2010, cresterea devine mai lenta. Evidaman, bancile cu ROE peste 20% a coborat abrupt.

Graficul numarul doi. Operating profit/ total assets. Stam peste Polonia, Cehia si Bulgaria. Primele luni din 2009 au adus  o consistenta scadere. Din iulie, treburile parca au inceput sa se miste, mai putin in Cehia

Graficul numarul trei. Neperformantele. Bulgarii stau cel mai prost. In Polonia, din aprilie 2010, au inceput sa scada. Bine, Polonia sta mai bine in mai multe privinte, dar asta e o alta tema.

Al patrulea grafic. Capital buffer. Aici suntem de departe cei mai buni. Multe comentarii nu sunt de facut

Al cincilea. Veniturile nete din spezele bancare. Scad, ceea ce poate insemna (dar nu inseamna, doar glumeam) intensificarea concurentei bancare.

Mai aveam cateva grafice, cum ar fi cel legat de cheltuielile operationale (suntem sub Cehia si Bulgaria, dar mult peste Ungaria si Polonia), ori cel legat de staff expenses. Pe asta parca ar merita sa-l pun…

Si gata. Restul, intelegeti dumneavoastra…

Prima refinantare a facut-o in 2009 iar a doua in septembrie, la scurta vreme dupa ce FED a anunţat un nou program, cunoscut sub numele de “Operaţiunea Twist”. Bernanke a fost obligat cat e el de bancher central sa aduca la banca o adeverinta de salariu pentru ca sa i se aprobe imprumutul.

Bernanke joaca ocazional baschet, citeste mult (se lauda cu peste 200 de carti citite in ultimul an si jumatate pe Kindle-ul sau) si isi petrece serile impreuna cu sotia lui.

Guvernatorul Bancii Nationale a achizitionat  un apartament de 110 mp in Bucuresti, pentru care a platit aproape 200.000 de euro.  Locuinta, a carei suprafata atinge 110 metri patrati, a fost cumparata cu un credit ipotecar contractat de la Volksbank in 2006. Recent, creditul a fost rambursat.

Partea proasta in toata aceasta criza este ca niciunul din cei cu atributii de control nu si-a facut treaba. Nu poti lasa pietele sa continue in acelasi fel dupa ce ai vazut ce incendii pot provoca. Bancile Centrale au spus ca nu se baga, ca ele sunt preocupate de stabilitatea preturilor. Fara sa realizeze ca o criza uriasa le afecteaza si stabilitatea pe care ele o urmaresc. Guvernele spun ca treaba e de competenta supraveghetorilor financiari, fara sa se uite cum trec pe langa defaulturi suverane.  Uitati-va la declaratiile lui Trichet de-a lungul crizei. In decembrie 2008 se felicita ca a adus prosperitate utilizatorilor de euro. Un an mai tarziu spunea ca nu activele toxice ale bancilor sunt problema  si ca a judeca coportamentul de uliu al bancilor e o abordare simplista. Mi-e greu sa cred ca un om o institutie cum e ECB nu a realizat pericolul care vine din lasarea lui Pustiulica nesupravegheat.

In 2010, intrebat daca separarea activitatii bancilor europene dupa un model Glass Steagal ar fi ok, Trichet spune ca o asemenea separare ar ridica probleme complexe si ca o asemenea discutie e utila ca element de dezbatere.

Stiu ca ma repet, dar rolul bancilor centrale, de cand au aparut ele pe lume, asta a fost: sa finanteze Statele. Intre a lasa un sistem ciudat sa se ocupe de aceasta finantare si a prelua (chiar daca trebuie sa imi modific Statutul pentru asta) in propriile maini aceasta chestiune, prefer varianta b mic de mana. :)

Ca sa rezum, singurii oameni cu scaun la cap in acest moment sunt bancherii centrali. Politicienii par debili, pietele financiare vor continua sa intretina starea de ceatza si confuzie penbtru ca din asta isi fac banii, iar bancile comerciale sunt vai mama lor. Ar trebui ca bancile centrale sa iasa din imobilismul si discretia de gentlemani si sa purceada la lupta. Pana cand mai au ce apara.

Dupa trei ani, Sarko se-ntoarce la Toulon pentru un alt discurs. Ce a spus de fapt presedintele Frantei si care e contextul in care vorbeste?

1. Discursul  de acum al  sefului Frantei trebuie citit in cheie electorala. In 2012 vin alegerile iar actuala criza e un bun prilej de a-ti reface intr-un mod populist iamginea. Reactiile au inceput deja sa apara.

2. In discursul din 2008 una a zis si cu totul alta a facut dupa. A promis sa nu ia masuri de austeritate. Le-a luat. S-a luat de bonusurile imorale ale bancherilor. In 2010, aceste bonusuri  au fost mai mari cu 24% decat in 2009. A promis sa nu mareasca taxele si impozitele. Ulterior, au fost eliminate cateva nise fiscale iar de miercurea trecuta cota redusa de TVA a urcat de la 5,5 la 7%.  Si alte asemenea…

3. Cele mai importante idei lansate ieri au fost:

Spre mai putine decizii luate in unanimitate in UE (Au sein de la zone Euro, il nous faut décider maintenant aller sans crainte vers davantage de décisions prises à la majorité qualifiée). A amintit de intalnirea de luni cu madam Merkel, in cadrul careia vor discuta despre un nou tratat european. (Je recevrai lundi prochain à Paris la chancelière Merkel et ensemble nous ferons des propositions pour garantir l’avenir de l’Europe). A reamintit de necesitatea aplicarii Regulii de Aur a echilibrului bugetar (Chaque pays de la zone euro doit adopter une règle d’or qui inscrira dans son ordre juridique l’objectif d’équilibre budgétaire. La France doit l’adopter. L’idéal, si chacun faisait preuve de responsabilité, serait de le faire avant la présidentielle).  L-a contrazis pe Mugur Isarescu, care spune ca aceasta nu e o criza a monedei unice (Au coeur de la crise européenne, il y a la crise de l’Euro. C’est la plus grave. Elle peut tout emporter. Que restera-t-il de l’Europe si l’Euro disparaît, si le coeur économique de l’Europe s’effondre?). A avertizat ca teama si panica revin in piete. A promis ca in ianuarie se va apleca asupra problemei locurilor de munca. A sugerat ca munca si numai munca este solutia pe  care o vede pentru dez-indatorarea Frantei.

Asadar avem urmatoarele: urmeaza un an electoral. Sarkozy tine un discurs. In interventia anterioara nu a respectat ceea ce a spus. Ce poate rezulta din asta?

Azi e asteptat discursul cancelarului german in Bundestag.

PS De citit

Asta, apoi asta, dupa care eventual si asta

s-a reusit.

În anul 1859 în România s-a încercat costituirea unui sistem monetar naţional bazat pe o monedă proprie “romanatul”. Marile puteri s-au opus însă acestei manifestări puternice de independenţă. În 1867 se adoptă Legea pentru înfiinţarea sistemului monetar naţional şi pentru scoaterea monedi româneşti.Sistemul de impozite s-a redus la capitaţie plătit de fiecare familie ţărănească şi potentă plătită de negustori şi meseriaşi. Moşierii şi clerul erau în continuare scutiţi de dări. Abia dupa unirea din 1859 s-a marcat trecerea la un sistem  fiscal modern, prin care a fost desfiinţate categoriile privilegiate. Creditul era asigurat de capitalul cămătăresc, împrumuturile erau date pe termene scurte cu mari dobânzi pe bază de ipoteci. În 1860 Imperiul Otoman a deschis două bănci – una la Bucureşti şi alta la Galaţi, bănci cu capital englez.

Inre 1900 si 1913, treaba mergea aparent bine. Bugetul era chiar pe excedent, ceea ce nu mai vazuse demult Romania si nici nu urma sa vada in graba. Practic, marele efort financiar făcut în războiul de independenţă din 1877 a dus la deficite mari pana pe la 1900. Culmea, impozitarea celor bogati a echilibrat atunci bugetul Statului. Dar sa nu anticipam chiar in halul asta.

Primul împrumut extern a fost făcut în 1864 la o bancă engleză. După venirea regelui Carol împrumuturile au fost “mutate” catre Germania. Conditiile(conditionalitatile, am zice azi” erau dure, iar ceea ce a declarat mai zilele trecute Basescu (legat de solicitarea strainilor de a se privatiza un sector sau altul) era floare la ureche. Pe la 1865,  pe lângă dobânzile mari, trebuiau concesionate în special terenuri petroliere şi minere, servicii de navigaţie fluvială şi maritimă. Cea mai mare parte a datoriei publice a României era externă- 88%.
Dupa doi ani de neutralitate , Romania a intrat in razboi. V-ati prins, deficitele au inceput iar sa sara in aer. Pentru a le acoperi, (in 1918 ajungeau la 1.273,2 milioane lei), guvernul a recurs la un noi împrumuturi în valoare totală de 1,2 miliarde lei. Mai adaugati  banii tipăriţi de Banca Generală ce a căpătat dreptul să emită monedă după ocuparea ţăriide catre  trupele germane, în valoare de peste 2 miliarde lei – cu care după ce se cumpărau produsele de către ocupanţi – practic moneda nu mai avea nici  valoare, nici  acoperire – banii de ocupaţie putând fi tipăriţi la discreţie.

Petrolul – exploatarea, prelucrarea şi comercializarea produselor – era concesionat pe timp de 30 de ani unui consorţiu german-austro-ungar la preţurile stabilite de acesta. Timp de 9 ani – până în 1926 – România trebuie să dea Puterilor Centrale surplusul de cereale la preţul stabilit de acestea.

Etapa cuprinsă între 1922-1928 este considerată ca o etapă de stabilitate, de dezvoltare. Producţia industrială a crescut simţitor, au fost rezolvate problemele procurării materiei prime prin atragerea în circuitul economic mondial a unor ţări din Asia, Africa şi America Latină. În urma unor intense măsuri financiare s-a reglementat circulaţia bănească europeană în 1924. A sporit comerţul mondial, anul 1925 fiind cel mai ridicat nivel interbelic. Dezvoltarea economică mondială a avut un caracter inegal de la un stat la altul, fapt ce va alimenta puternice contradicţii între state.
Marea Depresiune . Între anii 1929-1933 – economia mondială este zguduită de o puternică criză economică, ce a cuprins întreaga viaţă economică socială şi politică.

Producţia industrială a scăzut în 1933 cu aproximativ 37% faţă de anul 1929. Criza a cuprins şi agricultura, preţurile produselor agricole au scăzut aproape la un sfert. Cel mai mult au suferit ţările mici întrucât marile puteri au încercat să iasă din criză pe seama statelor mici.
Perioada 1934-1939 s-a caracterizat printr-o anumită depresiune ce a urmat crizei. De fapt perioada de criză nu a fost definitiv înlăturată, agricultura rămânând în cele mai multe ţări în criză. Aceasta este perioada de ascuţire la maximum a contradicţiilor dintre stat – contradicţii ce vor duce la declanşarea celui de-al doilea război mondial. În această perioadă principiile liberalismului economic au fost tot mai mult abandonate apărând doctrine economice noi – neoliberalismul social democratic.

Sursa graficelor o reprezinta Maddison (Word Economy) si Istoria Economiei Romanesti.

In postul urmator, despre masurile de reforma fiscala luate in Romania, vs cele luate in tarile din jur, dupa criteriul dinamicii veniturilor bugetare. Potrivit lui Papacostea, in Romania medievala fiscalitatea era întemeiată pe o economie covârşitor agrară si se alimenta aproape in exclusivitate din producţia economiei rurale; în cadrul acesteia, creşterea animalelor era principalul izvor de venituri. Cunoscând aceasta, boierii consilieri sugerau austriecilor- în momentele când incasarile erau  în impas-  adaptarea termenelor de încasare la ritmul comerţului de animale, invocandu-se păsuiri până la sosirea negustorilor sud-dunăreni, „… cărora săracii vânzându-le animalele lor… vor putea mai cu uşurinţă să facă faţă contribuţiei” (Papacostea). In secolul XVIII, evaziunea fiscala depasea 50% si se datora in principal, boierilor (categoriei de populatie cu venituri ridicate).

In Sparta, din cauza ca cei batrani ajunsesera mai multi decat cei tineri (vezi Romania azi), cei care aveai 3 copii erau scutiti de gardă; cetăţeanul care are patru este scutit de orice impozit.  (Aristotel, Politica).

Vezi aici o istorie a darilro in Romania, de la Tepes incoace

E greu de spus. Dupa parerea mea, sansele sunt  in favoarea dezintegrarii, dar nu in urmatoarele saptamani.  Exista presiuni in favoarea dezmembrarii venite din partea pietelor financiare care ar castiga mai mult daca “ar da foc” zonei, dupa ce costul asigurarii impotriva “incendiului” a crescut prea mult. Diferentele dintre Germania si Franta sunt legate de rolul Bancii Centrale Europene.  Paradoxul e altul: BCE e impotriva finantarii Statelor desi pentru asta au fost bancile centrale infiintate: ca sa finanteze cheltuielile Statelor. Riksbank, banca centrala a Suediei, cea mai veche din lume, a luat nastere pentru ca Suedia sa isi finanteze cheltuielile. Riksbank a finantat prin 1738 razboiul regelui (un esec, dealtfel).

Si nu e singurul razboi finantat. Banca Angliei (the Old Lady) a fost infiintata dupa ce Franta a distrus flota britanica iar Statul avea nevoie de o flota noua. Regele nu mai avea in pusculita niciun ban, iar Banca i-a strans din piata 1,2 miliarde de lire in numai 10 zile. In Franta, Napoleon a infiintat BNR-ul lor pentru a-si finanta razboaiele si pentru a lupta impotriva inflatiei. In Germania, Bundesbankul (infiintat dupa modelul FED-ului) a avut acelasi rol-finantarea unui Stat vlaguit de razboi. Acum, acest rol fundamental al bancilor centrale e vazut ca pe ceva interzis cu desavarsire, fiind inscris in statutul acestora. O prostie, la urma urmei. E ca si cum ai fabrica un vapor caruia i-ai interzice sa navigheze.

Ce este „monetizarea datoriei” si la ce foloseste?

Practic, inseamna ca banca centrala „cumpara” datoria de la stat, sub forma de bonduri.. FED a procedat astfel (a cumparat de 6 ori mai mult decat BCE), Banca Angliei procedeaza asa, BCE la fel… Riscurile care apar sunt doua: inflatia care poate aparea, banii aceia fiind bani tipariti din nimic si al doilea risc e legat de bilantul bancilor centrale, care creste, creste,creste. In cazul BCE s-ar putea la un moment dat sa fie nevoie de o recapitalizare. Cine o va face? Statele.  Cu ce bani? Deloc dificil de imaginat J

Ce sunt euroobligatiunile? Sunt ele o solutie?

In prezent, Statele emit obligatiuni in nume propriu. Euroobigatiunile sunt obligatiuni „la comun”, dobanda fiind cea medie perceputa de piata. Germania ar pierde in cazul emiterii eurobondurilor iar Grecia ar castiga de pe urma lor. E o „nationalizare” a bunastarii din Europa. Pentru a fi emise, e nevoie de negocieri lungi, de schimbarea unor tratate, de stabilirea unor detalii tehnice care ar lua cateva luni, in actualele conditii.

Merkel se opune cu consecventa majoritatii propunerilor venite in timp din partea celorlalte state. Ce vor de fapt nemtii?

Intr-un cuvant, vor disciplina bugetara „nemteasca”, ceea ce nu se poate. Solutiile cu care ceilalti lideri europeni nu convin Germaniei pentru ca presupun ca Statul german sa finanteze traiul altor state, ceea ce evident ca nu le convine. Din pacate, oricat ar incerca italienii, spaniolii sau grecii sa devina rigurosi in materie de fiscalitate, nu se poate si gata. Trebuie gandite alte solutii

Citeste si un alt post despre crize, solutii, experimente…

De ce sufera bancile in tot acest scenariu?

Bancile au investit in datoriile statelor care acum sunt vlaguite financiar si nu mai pot achita banii imprumutati.  Bancile ascund cat pot aceste pierderi, iar neincrederea dintre ele a crescut pana la limite dificil de descris.  Nu numai bancile ci si firmele din asigurari sau din alte domenii.  Drept e ca bancile speculeaza slabiciunea Statelor. Economia e un joc cu suma nula. Cand se cheltuiesc mii de miliarde, cineva le incaseaza.  Pana cand sectorul financiar nu va fi reglementat (cum era in perioada de dupa Marea Depresiune din anii 30 si pana prin anii 60) nu putem spera la ceva bun.

Ce invataminte tragem din aceasta criza?

Prima, ca nu avem lideri politici. Cei care „defileaza” astazi sunt mult supt vremi. Amintiti-va, ca sa ma refer doar la ai nostri, cum ne indemnau sa ne bucuram ca vine criza in SUA, ca se vor ieftini acolo casele si sa mergem la cumparat imobiliare. Ca noi suntem feriti de criza samd. In Europa, era la fel. Li se spunea ca moneda euro e un scut foarte bun, ca nu are treaba taifunul american cu lacul cristalin din Eurozona samd. Prostii!

Vezi aici si scenariile posibile pentru Romania

Ce va urma?

Sunt doua mari scenarii: euro se duce de unde a venit (din nicaieri) sau Eurozona rezista in continuare. Daca se duce naibii sandramaua (si asta e un proces complicat) procedura va fi in trepte. Daca se face brusc, vor fi miscari sociale mari (posibil razboaie, Doamne fereste!) In scenariul optimist, fie se formeaza doua –trei eurozone, fie se intampla o minune si se rezolva criza. Sa mai credem in spiridusi?

Unde e Romania in tot acest film?

Desi avem resurse, politicile aplicate nu au avut nici cap nici coada- au fost mai degraba planuri de supravietuire de pe o zi pe alta. In loc sa se incurajeze ca Romania sa devina o mica Germanie (politici sectoriale de incurajare a exporturilor, a agriculturii care musai e sa fie fiscalizata samd) s-a preferat spaga pentru contracte cu Statul, furtul si spaga. Unii castiga bani multi, Romania pierde bani multi si isi amaneteaza viitorul.  Ca sa rezum, Boc a cusut niste nasturi la camasa, dar e nevoie de haine noi, nu doar de nasturei.

Putina educatie financiara de la Thales din Milet

Criza actuală este si un eşec clar  al uniunii monetare. Poate ca de la asta ar trebui pornit.

Premier: Calin Georgescu. Pare ceva mai inalt decat predecesorul sau .  Crede ca e mason. Are principii sanatoase: Dacă arunci seminţe mincinoase, minciună vei culege! Isi tine poza cu idolul sau mai aproape de inima decat Boc. A dat mana cu Mugur Isarescu

Viceprim ministru: Marko Bela. Kedvelt versformája a szonett szívesen ír gyermekverseket is. Az Igaz Szó kiadásában szerkesztett ifjúsági antológiákat. Il cunoaste pe Mugur Isarescu

Ministru de Finante:  Mihai Tanasescu.  E prieten de familie cu Isarescu. Suficient.

Ministrul Agriculturii. Valeriu Tabara.  Il stie raul, ramul, jnepenii si balariile din campii. Chiar il considera unul de-al lor, ceea ce nu e exagerat. Are un calendar cu Mugur Isarescu, din Campania electorala din 2000.

Ministrul Internelor: Traian Igas. A Stat in copilarie la Internat,  sta si acum pe Internet, iar organelle interne nu ii sunt afectate, cu o mica exceptie. Pe scurt, tot ce tine de intern/interne ii e familiar (el ar spune “familial”, stiu).  L-a salutat odata pe Mugur Isarescu, fara ca acesta sa observe

Ministrul Culturii: Kelemen Hunor. romániai magyar író, költő, újságíró, politikus, volt kulturális államtitkár, az RMDSZ ügyvezető elnöke, majd államfőjelöltje a 2009-es romániai elnökválasztáson. I-a scris un sms lui Mugur Isarescu. Indirect, pentru ca Guvernatorul uraste mobilele.

Ministrul Turismului. Elena Udrea, cu conditia sa mai apara in minim doua pictoriale. E nevoie de o minima activitate ca sa iti pastrezi functia. A fost la o conferinta la BNR, deci a stat aproape de Mugur Isarescu. Care nu-si permite nici macar un Vuitton.

Ministrul Economiei. EBA. A facut economii toata viata ca sa isi permita o geanta mai acatarii, o masina cat de cat..Prin urmare, postul de ministru al Economiilor  ii  vine ca o manusa Benetton. Nu mai vorbesc de faptul ca l-a vazut la televizor pe Isarescu.  A inteles aproape tot, desi discursul in romana al Guvernatorului avea si subtitrare.

Ministrul Transporturilor. Ancuta Boagiu. Sta aproape de Piata Victoriei si ar fi pacat ca Statul sa cheltuie bani cu transportul unui alt ministru de acasa la serviciu si inapoi. Il cunoaste pe Isarescu personal. Sties i doua bancuri cu el, dar nu I le spune de jena

Ministrul Padurilor: Laszlo Borbely. Nu il cunoaste pe Isarescu, dar nu e o problema. Are un prieten care il cunoaste pe Guvernator. Tinta lui e sa ajunga Ministrul Padurii. La singular, ca sa nu se risipeasca cu un catralion de paduri, ca e mai greu.

Ministrul Justitiei: EBA. La Economie se cam plictiseste si oricum criza asta darama noaptea tot ce faci ziua. Vrea sa schimbe deviza “Fiat Justitia pereat mundi”, in “BMW X5 Justitia, pere@  mundy”, ca sa aratam ca stim ce e ala progress.

Ministrul Afacerilor Externe:  Theodor Baconschi, desi nu are afaceri externe. Il cunoaste pe un vecin al lui Mugur Isarescu.

Ministrul Muncii. Sulfina Barbu.  A avut doua discutii cu Guvernatorul. In cadrul primeia, Isarescu i-a raspuns in mod riguros la intrebarea “Stiti cumva cat e ora?”, iar a doua a fost mai lunga, intrucat Sulfina a plusat:”Puteti repeta va rog, ca nu am inteles”. Vrea sa reformeze pana la capat protectia sociala . Rata mortalitatii ii da dreptate.

Ministrul Sanatatii. Zoltan Ritli. Nu pronunta correct cuvantul “arierate”, dar adora sa joace darts.Uraste seringile iar in sedintele de Guvern o priveste pe Elena Udrea intr-un anume fel. Elena apreciaza asta.  L-a sunat odata pe Guvernator, caruia ar vrea sa-I fie medic de familie. Daca ar reusi, e sigur pe el ca l-ar convinge pe Isarescu sa-I finanteze ministerul direct din rezerva BNR. In plus, ii place cum ar suna in presa” Guvernatorul s-a consultat cu ministrul Ritli inainte de a lua decizia de marire a ratei dobanzii de politica monetara…

Disclaimer:
إذا كانت هذه زيارتك الأولى للمنتدى يشرفنا أن تقوم بالتسجيل بالضغط هنا، 

أما إذا كنت أحد أعضاءنا الكرام فتفضل بتسجيل الدخول بالضغط هنا ،

لو رغبت بقراءة المواضيع و الإطلاع فقط فتفضل بزيارة القسم الذي ترغب أدناه.

* ملاحظه : تفعيل العضويات قد يستغرق 24 ساعة أو أقل حتى التأكد من صحة الإيميل المسجل و جدية البيانات المقدمة ،
و ذلك مالم يقم العضو نفسه بتفعيلها من سجل الوارد بإيميله أيهما يغني عن الآخر .