Interventiile “agresive” BNR in piata valutara. Cateva considerente non-isterice

De foarte multe ori, interventiile BNR in piata valutara sunt insotite de stiri asociate senzationalului. In realitate, sondajele BIS arata ca mai toate bancile centrale intervin periodic in piata valutara. Drept e ca interventiile se fac cu discretie si sunt invaluite (pana intr-un punct) de mister.  BNR (ca si celelalte banci centrale) nu publica decat cu maxima parcimonie date legate de asemenea gesturi. Cu toate acestea, cand dealerii bancilor comerciale vad pe ecrane un client care vinde sau cumpara o cantitate neobisnuita de valuta (sau lei), lucrurile par clare. “Batman” a intervenit iar printr-un client (de regula tot o banca comerciala) ca sa “regleze” piata. Cum se fac insa aceste interventii, cat costa ele si daca in final efectul e bun sau rau, cititi mai jos. Pana atunci sa spunem ca nu e nimic senzational in asemenea interventii (in ultima vreme BNR a intervenit de cateva ori, dar a spune ca a facut-o “agresiv” e usor exagerat. Agresiv comparativ cu ce?). E la fel de corect sa spunem ca interventiile in piata valutara din partea unei banci centrale distorsioneaza pretul “corect”, bazat pe cerere si oferta si poate da un semnal speculatorilor privind un anumit nivel de curs “protejat” de BNR (sau alta banca centrala).

Aici puteti vedea cele mai recente date ale Bancii Reglementelor Internationale cu privire la interventiile Bancilor straine pe piata valutara.

Mai intai cateva date:

Continue reading

Familia Ionescu, creditele in euro si nivelul rezervelor minime obligatorii

Domnul Ionescu ar vrea sa ia un credit in euro, dar nu poate. Rata ar fi prea mare fata de salariul pe care firma i-l plateste. Sa ceara o marire de salariu nu are cum, ca firma e inca pe pierdere. A intrebat la banca daca nu i se poate micsora dobanda. Nu se poate, i s-a raspuns. Banii sunt tot mai scumpi si mai avem de plasat la BNR rezervele minime obligatorii, care pentru noi sunt costuri. Domnul Ionescu nu mai stie ce sa creada. Oficialii BNR vorbesc despre reluarea creditarii, dar ca sa poti da credite ar trebui sa scada dobanzile. Care nu scad si din pricina ca Banca Centrala s-a angajat sa nu le scada in “urmatoarele luni”. Asa a citit domnul Ionescu in Raportul Fondului din martie 2012. Si a inceput sa se intereseze ce inseamna RMO si ce s-ar intampla daca ar scadea.

“Echipa (FMI-n.n.) a sfatuit autoritatile sa mentina actualele niveluri ale rezervelor minime obligatorii atat pentru depozitele in moneda nationala cat si pentru cele in valuta”, scrie in Raportul echipei Fondului. “Vom mentine neschimbate, in lunile urmatoare, ratele rezervelor minime obligatorii si vom actiona judicios in privinta ratei dobanzii de politica monetara”, se angajeaza BNR in scrisoarea de intentie semnata de Guvernator. Cum sa reia creditarea domnul Ionescu in aceste conditii?

Pentru el lucrurile sunt clare. Nu “iese” la scoring. Venit mic, grad de indatorare peste medie, refuzat imprumutul. Daca dobanda ar fi mai mica cu doua puncte procentuale s-ar incadra. Dar nu e. Ce naibii sunt acelea rezerve minime obligatorii si cine le-o fi inventat, s-a intrebat frustrat domnul Ionescu.

Continuarea

Succesele si “esecele” politicii monetare ale BNR

Here we go. Una dintre dorintele bancherilor centrali de la Bucuresti este ca lichiditatea din sistem sa se duca in creditarea companiilor. O tinta la fel de urmarita este ca reducerea dobanzii de politica monetara sa se transmita naibii si pe canalul bancilor comerciale, iar acestea sa taie la randul lor din costul creditului. O a treia tinta este “mutarea” creditului din valuta in lei din ratiuni perfect de inteles din punct de vedere al stabilitatii si prudentialitatii. In ce masura au fost aceste tinte atinse, vom vedea mai jos.

Continue reading

Sectorul bancar din Romania vs cel din tarile vecine in numai 6 indicatori. Ce a insemnat criza

Datele provin din bancile centrale nationale plus Banca Centrala Europeana.  Mai intai, despre bancile noastre.  La noua luni, pierderile depasesc 200 milioane de euro, pe total sistem.  Cam jumatate inregistreaza pierderi iar cealalta jumatate, profit. La fel ca anul trecut. Daca imparti ROE pe segmente, obtii graficul de mai jos:

Continue reading

Carduri si banci. Experiente pe viu

De la un cititor:
“Ca mai toata lumea, si familia mea are ceva relatii contractuale cu bancile. Eu am de mult timp un cont curent cu card atasat  ING Cont’Rol (ca sa folosesc termenii bancii) la care aveam atasata o linie de credit ING Extra’ROL. Cu vreun an in urma imi facusem la CEC si un card de credit.
Pe de alta parte, sotia are un card de debit la Banca Transilvania la care era atasata o linie de credit. Prin vara ajung la concluzia ca unele cheltuieli bancare pot fi micsorate. Imi propun sa scap de cardul de credit de la CEC si de liniile de credit atasate pe celelalte doua carduri din familie. La o analiza detaliata ajung la concluzia ca o refinatare ar putea sa ma ajute in acest sens. Intru pe net, gasesc pe Conso niste solutii, ma interesez la cateva banci, discut cu cateva cunostinte care lucreaza in mediul bancar si ma hotarasc sa aleg o refinatare cu un credit de nevoi personale cu dobanda fixa. Scapasem ocazia de la BCR care a fost in vara si gasesc una la BRD. Dobanda 7,25% era absolut OK tinand cont de situatia ce se prefigura.

Si Guvernatorii se imprumuta, nu-i asa? Bernanke si-a refinantat a doua oara creditul

Ben Bernanke trăieşte într-o casa cu trei dormitoare, luata printr-un credit ipotecar in 2004, credit facut pe 30 de ani.  Casa lui – aproape de Capitoliu- se intinde pe  2.100 de metri square feet, are o valoare estimata la aproximativ 850.000 dolari. Cand a cumparat-o, prin 2004, a platit pentru ea 839.000 dolari. Mai are de achitat o “coada” de 672.000 dolari pe casă, după a doua refinanţare a creditului, scriu ziaristii de la WSJ.

Prima refinantare a facut-o in 2009 iar a doua in septembrie, la scurta vreme dupa ce FED a anunţat un nou program, cunoscut sub numele de “Operaţiunea Twist”. Bernanke a fost obligat cat e el de bancher central sa aduca la banca o adeverinta de salariu pentru ca sa i se aprobe imprumutul.

Bernanke joaca ocazional baschet, citeste mult (se lauda cu peste 200 de carti citite in ultimul an si jumatate pe Kindle-ul sau) si isi petrece serile impreuna cu sotia lui.

Guvernatorul Bancii Nationale a achizitionat  un apartament de 110 mp in Bucuresti, pentru care a platit aproape 200.000 de euro.  Locuinta, a carei suprafata atinge 110 metri patrati, a fost cumparata cu un credit ipotecar contractat de la Volksbank in 2006. Recent, creditul a fost rambursat.

It’s awful – Why did nobody see what`s happening?

E o parafrazam stiu. Regina Elisabeta, la o intalnire cu reprezentanti ai lumii economice a spus (eram in 2008): ‘It’s awful – Why did nobody see it coming?’ Cum naibii nimeni nu a vazut ce urmeaza? Lumea financiara s-a comportat ca un copil lasat la joaca nesupravegheat. Mai intai a spart un geam, apoi a dat foc unei case dar acum ameninta intreg cartierul. Ce fac parintii copilului? Se aduna in sedinte familiale si decid ca nu e bine cum evolueaza pustiulica. Poate ar merita o palma la fund, spune mama. Dom`ne sa nu ne grabim sa pleznim din senin. Sa vedem, poate o fi pubertatea de vina si in final isi va reveni, zice tatal. In vremea asta pustiulica pune la gatul oamenilor cutitul ca sa isi mai faca un ban.

Continue reading

Al doilea Sarkozy. Punctele tari si slabe ale discursului sau

In 25.09.2008, Sarkozy tinea (tot la Toulon) un discurs (tot in aceeasi sala- Zenith) scris de acelasi Henry Guaino (fost bancher, altminteri baiat fin). Textul discursului din 2008 il aveti aici

Dupa trei ani, Sarko se-ntoarce la Toulon pentru un alt discurs. Ce a spus de fapt presedintele Frantei si care e contextul in care vorbeste?

1. Discursul  de acum al  sefului Frantei trebuie citit in cheie electorala. In 2012 vin alegerile iar actuala criza e un bun prilej de a-ti reface intr-un mod populist iamginea. Reactiile au inceput deja sa apara.

2. In discursul din 2008 una a zis si cu totul alta a facut dupa. A promis sa nu ia masuri de austeritate. Le-a luat. S-a luat de bonusurile imorale ale bancherilor. In 2010, aceste bonusuri  au fost mai mari cu 24% decat in 2009. A promis sa nu mareasca taxele si impozitele. Ulterior, au fost eliminate cateva nise fiscale iar de miercurea trecuta cota redusa de TVA a urcat de la 5,5 la 7%.  Si alte asemenea…

3. Cele mai importante idei lansate ieri au fost:

Continue reading

Romania si PIB -ul mondial. O comparatie de pe la 1870 incoace

Context: Inainte de 1860, leul era mai degraba o moneda “de socoteală” nu una reala. Circulau in paralel circa 65 de monede străine, fiecare cu propriul curs, ceea ce era destul de dificil. Degeaba au incercat unii sa pună ordine în circulaţia monetară ( la o paritate de un galben aur: 33 de lei), ca nu

 

s-a reusit.

În anul 1859 în România s-a încercat costituirea unui sistem monetar naţional bazat pe o monedă proprie “romanatul”. Marile puteri s-au opus însă acestei manifestări puternice de independenţă. În 1867 se adoptă Legea pentru înfiinţarea sistemului monetar naţional şi pentru scoaterea monedi româneşti.Sistemul de impozite s-a redus la capitaţie plătit de fiecare familie ţărănească şi potentă plătită de negustori şi meseriaşi. Moşierii şi clerul erau în continuare scutiţi de dări. Abia dupa unirea din 1859 s-a marcat trecerea la un sistem  fiscal modern, prin care a fost desfiinţate categoriile privilegiate. Creditul era asigurat de capitalul cămătăresc, împrumuturile erau date pe termene scurte cu mari dobânzi pe bază de ipoteci. În 1860 Imperiul Otoman a deschis două bănci – una la Bucureşti şi alta la Galaţi, bănci cu capital englez.

Continue reading