Cele trei razboaie valutare mondiale. Cine le porneste, cum au loc ele in mod practic si la ce sunt bune?

Economiile sunt slabite, banii sunt putini si rari. Cum sa faci rost de ei fara sa te imprumuti si cum sa castigi ceva din dezastrul economic mondial? Raspunsul e simplu: iti devalorizezi moneda. Inchipuiti-va ca aveti in fata casei un prun si ca reusiti sa produceti o pruna cu 4,4 lei (costul apei cu care stropiti prunul, poate niste ingrasamant, costul timpului Dv samd) si ca pretul pe pietele externe a unei prune este de 1 euro. Pruna dv il va costa asadar pe un neamt un euro, la un curs de 4.4 eur/leucorect? Acum imaginati-va ca cursul eur/ron se duce in 5 lei. Aceiasi 4,4 lei devin 0,88 euro. Deveniti mai competitivi, vindeti mai mult si prin urmare incasati din export mai mult. Bun. Acum inlocuiti pruna cu o masina sau cu 100.000 de masini si refacti calculul. Sumele devin dintr-o data mult mai atragatoare. Daca ati trecut si de etapa asta, ganditi-va ca nu doar dumneavoastra procedati asa, ci si maghiarii, turcii, ucrainenii si restul tarilor din zona euro. E un joc de care pe care. E un macel monetar, numit razboiul valutelor. In final, nimic bun dintr-un asemenea razboi nu are ce sa rezulte si ca nimeni nu o va lua pe aceasta cale. Cu toate acestea, se pare ca razboiul deja a inceput.

Continue reading

Teapa luata de insasi Bundesbank

Una dintre cele mai serioase banci centrale a luat teapa de la chinezi. Banca Centrala a Germaniei a schimbat tone de euro pe monede contrafacute in China, potrivit parchetului din Frankfurt. Sase persoane au fost arestate in timpul unei operatiuni politienesti, dintre care 4 sunt de origine chineza. Acuma drept e si ca Bundesbank e singura banca centrala din zona euro care poate comenda intreprinzatorilor privati preschimbarea la curs de 1:1 a cupiurilor de 1 si de doi euro.  Intre 2007 si dec.2010, circa 29 de tone de monede au fost preschimbate pentru circa 6 milioane de euro. Bine, in final rezultatele financiare sunt pe plus, nu zic nu…

Asta nu are nicio legatura cu profiturile anuntate de banca centrala a Frantei sau cele din alte tari europene. Daca tragem linie si ne uitam la cei care au facut profit in acesti ani de criza, ii gasim tot pe bancherii din…

Razboiul economiilor se va duce pe frontul deprecierii monedelor ?

Ceva nu e in regula in tot marasmul asta. Japonia a intervenit masiv recent, vanzand 2000 de miliarde de yeni (acum doua saptamani), pentru a frana aprecierea yenului.  Practic, a dus cursul de la peste 84 de yeni, de  la 82,9 de yeni pentru un USD.  Banuiesc ca o interventie similara este iminenta. Japonezii au nevoie de un yen si mai slab decat este acum.

Pe de alta parte, tensiunile dintre SUA si China cu privire la « pretul corect » al yuanului sunt si ele in toi. Pana acum, in momente din acestea de suspans, cei cu bani cumparau yeni, apreciindu-l. Dar acum si yenul e riscant. Daca intervin iar pe curs si pierzi? Economia nipona nu reactioneaza foarte bine, ministerul lor de Finante urmand sa angajeze un nou plan de relansare in suma de vreo 55 de miliarde de dolari.

Continue reading

La multi ani de Ziua Nationala. O perspectiva bancara in care istoria se repeta.

La multi ani de 1 Decembrie!

In 1918, la fel ca si acum, functionarii de Stat amenintau cu greva. Atunci, ca si acum, li s`au promis mariri de lefuri de 50 la suta. Neputand finanta nevoile banesti promise, dupa cateva luni, s`a ajuns la imprumuturi ale statului pe pietele interna si externa. Istoria se repeta. Din punct de vedere al monedei, cele 3 provincii veneau cu monede diferite, iar BNR avea sarcina sa tina pe piata o singura moneda. Iata ce spun arhivele BNR: “Constrânşi de greutăţile vieţii s’a produs şi în rândurile slujbaşilor Băncii ca şi între cei ai Statului năzuinţa unei sporiri a salariilor pentru ca să poată face faţă exigenţelor vieţii, cari deveneau din ce în ce mai mari. Consiliul ia de astădată măsuri mai radicale în cauză. Astfel se decide că, cu începere dela 1 Ianuarie 1919, să se acorde un spor de leafă de 50 lei funcţionarilor cu apuntamente până la 550 lei, iar 100 lei celor cu apuntamente dela 550 în sus, S’a modificat cu alte cuvinte baza regulamentară de până acum a salariilor în scopul ca şi prima de scumpete să fie în consecinţă mai urcată. Pentru funcţionarii cu apuntamente mai mici, până la 550 lei, prima de scumpete s’a stabilit a fi de 80 %, iar pentru cei cu lefuri mai mari de 550 lei lunar, de 50%.

Continue reading