O treime din casele noi de la tara sunt tot fara canalizare. Cate locuinte sunt de fapt in Romania? Totul despre fondul locativ in 7 puncte

Avem  circa 20 de milioane de locuitori structurati in 7.1 milioane de gospodarii care ocupa 8.88 milioane locuinte. Asta inseamna un excedent de 1,7 milioane de locuinte. Date valabile la 1 ianuarie 2016, potrivit INS. Anul trecut s-au construit peste 41.500 de locuinte. De fapt, s-au construit mai multe, dar “iesirile” (demolarile si schimbarea destinatiei altor locuinte) au facut ca pe sold sa avem cu 41.500 de locuinte noi. In jur de 150.000 de locuinte sunt permanent neocupate. Si aici trendul este crescator, in urma cu doi ani existau circa 100.000 de locuinte permanent libere.

Continue reading

Sa nu ramana ne-spus: Una din doua familii de romani nu are in componenta niciun salariat/angajat

Jumatate dintre familiile de romani nu au niciun salariat sau angajat, arata datele INS rezultate in urma Recensamantului, iar un sfert dintre familii au doar un salariat in componenta.Privite din alt unghi, cifrele ne mai arata ceva: in Romania, la fiecare 7 case avem un bugetar.

familii

 

Continue reading

Cateva vorbe despre piata imobiliara si mecanismele de reglare a acesteia

Am asistat de curand la cresterea si apoi la prabusirea abrupta  pietei imobiliare. Caderea acestei piete si criza au dus la scaderea consumului, a investitiilor imobiliare si a redus averea neta a populatiei. Evoluţia preţurilor la locuinţe a fost insa influenţată nu numai de factori macroeconomici, cum ar fi venitul si ratele de dobândă, ci si  de politicile structurale privitoare la pieţele imobiliare ori de reglementarile privind modul de finantare a achizitiei de locuinte.

Continue reading

Articol imobiliar, plin cu grafice. Eu zic ca merita citit, am lucrat mult la el

26 octombrie 1994: Matematicianul englez Andrew Wiles a anunțat rezolvarea Marii Teoreme a lui Fermat.  Statul roman construieste de bucurie aproape 11.000 de locuinte. In 2009, Wiles nu mai descopera mare branza, asa ca nici Statul roman nu da in branci: numarul locuintelor finalizate coboara la mai putin de jumatate. Minimul a fost in 2001 (Schumaher castiga al patrulea titlu de Formula 1, incep lucrarile la constructia autostrazii Bucuresti- Constanta, iar stația orbitală MIR, cântărind 140 de tone, se dezintegreaza în atmosferă, deasupra Pacificului de Sud), cand acelasi Stat a construit cam 1000 de locuinte. In timpul bulei imobiliare, media a fost de circa 4000 pe an. In tot acest timp, populatia  ridica din banii ei (in 2008) circa 56.000 de locuinte, in vreme ce constructiile din zona companiilor private erau si mai consistente ca volum. Intrati si vedeti cine a construit cel mai mult, pe judete, forme de proprietate, si urban/rural. Nu am statisticile dupa sex, dar cate ceva am mai aflat totusi….

Continue reading

EL MUNDO: Accesul la locuinţă, aproape imposibil pentru 92% dintre romani

Din articolul aparut azi in El Mundo, Spania.
Intrarea României în UE în ianuarie 2007 i-a influenţat pozitiv economia. Indicatorii macroeconomici actuali sunt buni, într-o ţară care s-a confruntat cu lipsurile din timpul comunismului, deşi dezvoltarea ei este încă departe de cea a multora dintre noii membri europeni. PIB-ul, care creşte anual, a cunoscut o dinamica de 6% în 2007 , pe fondul dezvoltarii constructiilor (33,6%). Fapt este că România a experimentat o puternică dezvoltare imobiliară în ultimii ani, situaţie care acum începe să se stabilizeze. Preţul locuintelor continuă să crească, dar nu cu paşi foarte mari.
“Piaţa imobiliară a trăit un boom total, dar acum a apărut o anumită stagnare”, explică Laura Vazquez, de la imobiliara spaniolă Hercesa în România. Concret, preţul locuinţei a urcat în jur de 20% anual pentru că, potrivit lui Vazquez, “s-a trăit mult din excesul de cerere, dar acum există o reajustare”.
Această situaţie se simte în preţul caselor. În timp ce în 2003, un metru pătrat oscila în Bucureşti între 300-500 euro, în prezent preţul mediu al unei locuinte noi în capitală este de 2.475 euro/mp, ajungând uneori până la 3.000 euro/mp.
Evoluţia a fost similară în alte mari oraşe ca Timişoara, Cluj, Brasov şi Constanţa.

Dificultatea cumpărării

În România a început să apară o clasă medie, mai ales în marile oraşe. Aceşti cetăţeni au devenit principalii cumpărători de case noi, datorită creşterii salariilor lor.
Clienţii cei mai obişnuiţi sunt tineri sub 29 de ani, care au încredere că veniturile lor vor spori. Aproape toţi optează pentru o locuinţă nouă, iar cei care caută o casă la mâna a doua sunt foart epuţini.
Totuşi, potrivit unui studiu, 25% dintre români vor să-şi cumpere casă în viitorii zece ani, dar în prezent doar 7,5%, adică 400.000 de persoane au capacitatea financiară pentru asta.
Potrivit lui Alejandro Solano, director comercial al Hercesa în România, “trebuie făcută o distincţie între Bucureşti şi restul României. Bucureştiul este ca un mic balon, aici salariile sunt triple decât în alte zone ale ţării. Nici în interiorul capitalei nu poate oricine să-şi cumpere o casă”.

Paradis pentru investitorii străini

Piaţa imobiliară românească a devenit un ‘paradis’ pentru firmele străine, care sunt mulţumite de preţurile scăzute şi de creşterea economică a ţării.
Intrarea României în bogata Europă a avut mult de-a face cu acest lucru. Dacă înainte, investitorilor le era interzis să cumpere teren şi proprietăţi imobiliare în această zonă, intrarea pe piaţa europeană a îmblânzit restrucţiile.
Concret, acum abundă firmele imobiliare operând în întreaga ţară, sunt de asemenea numeroşi investitorii străini mici şi mijlocii care cumpără case în România, în majoritatea cazurilor în scopuri speculative.
Pe de altă parte, imigranţii români din alte ţări europene vor să-şi cumpere o casă în ţară şi să se întoarcă. Miguel Fonda Ştefănescu, preşedinte al Federaţiei asociaţiilor de imigranţi români în Spania, spune însă că “deşi intenţia iniţială este de a se întoarce, majoritatea nu o face şi se stabileşte aici”. Dar cu toţii îşi menţin legăturile cu ţara de origine şi nu renunţă la proprietăţile de acolo, întorcându-se în fiecare vară.

Articolul integral poate fi citit aici

Mihai Bogza si Liliana Damianov, bancherita de lux, actionari ai HVB BpL ?

Nu stiam, recunosc.Cand am citit documentul, credeam ca e o greseala. Cum sa fie Mihai Bogza si Damianov (sefa diviziei de private banking din Bancpost) , actionari la HVB BpL?

Am verificat si pe siteul HVB BpL. Nu apare niciunul. Cu toate acestea, Monitorul oficial nu minte.

Iata documentul, aici