Dupa cum bine stiti, in lume se petrec doua tipuri necazuri carora nu ai cum sa te opui: sa iti serveasca nevasta ciorba rece si sa aiba loc explozii solare. Recent, a avut loc cel de-al doilea tip de eveniment. Se mai stie din batrani aceste explozii produc depresii. Pe mine explozia solara m-a prins citind niste estimari legate de PIB. Am inceput sa plang si nu stiam de ce. Apoi am aflat. ..
Tag Archives: Isarescu
Disperatul
De regula, comunicatele au forma asta. Dl. X venit la BNR pentru a discuta pe tema De data asta nu s-a spus nimic. Ai impresia ca ditamai presedintele, aflat in Centrul Vechi, a virat stanga si a intrat brusc pe poarta BNR.
In cateva minute, media a inceput sa urle. Basescu e la Isarescu. Intrucat nu dispunem de alte informatii, putem presupune ori ca il propune pe guvernator ca premier, ori ca il va cere de nevasta. Prima varianta era desigur, mai credibila. A urmat Apocalipsa. Informal, BNR a transmis ca Isarescu nu vrea premier, lucru pe care il repeta de cateva luni de zile. Aaaaaa, nu e Isarescu? Inseamna ca e sigur Croitoru. Cum, nici el nu vrea repetarea umilintelor? Pai poate Cristi Popa. Sau Danila. Sau Lazea. Sau…
Isteria s-a propagat cu viteza luminii. BNR tot nu comunica nimic. Era clar ca in spate aveau totusi loc negocieri de vreme ce….pana la urma, fum fara foc nu iese, nu?
Fiecare isi da cu parerea peste capul mortului. Boc nu a demisionat, dar i se canta refrenul prohodului. E ca si cum nu ar mai fi, desi este. Suntem in plin poem eminescian, in care azi il vedem, dar el nu mai e. Unul zice ca stie sigur ca e Georgescu, cel care s-ar autopropune oricand, oricum. Altul ca e Olteanu care nu ar vrea sa zica. De Florin Georgescu nu zice nimeni nimic. Se stie ca e apropiat cercurilor (patratelor) pesediste. Cine va fi premier? Boc nu scoate o vorba. Isarescu nu da niciun comunicat desi intr-o tara normala asa se procedeaza. X ma suna sa imi spuna ca totul e o facatura. A auzit si el ca ar fi nominalizat, dar nu e. Y urla pe holul BNR ca nu e normal ce se intampla. Un post de televiziune suna sa i se dea CV-ul lui Z. Pasi de ce, intreaba cei de la BNR. Cum, nu stiti? El va fi noul premier. I se tranteste telefonul.
Sturionii sub acoperire si noul site al FMI dedicat reformei sistemului financiar
Am sa incep cu vestea soc: secretarul de stat din Ministerul Agriculturii Barna Tanczos a declarat joi că este necesar a se construi un sistem de monitorizare a sturionilor care să fie susţinut de Bulgaria, Serbia, Ucraina şi România. ”Nu avem date clare şi nu există o urmărire clară a sturionilor care au ajuns în Marea Neagră sau care s-au întors”
Propun sa se angajeze sturioni sub acoperire care sa afle de la cei fara acoperire unde se duc atunci cand se duc. Nu ne putem permite plimbarea cine stie pe unde, chiar dezordonata, in cine stie ce scopuri a sturionilor. Azi ne pleaca amproasta sturionii, maine o sa ne trezim ca ne pleaca ……dar mai bine fara nume.
Bon, sa revenim. Dupa ce s-au intrebat cat de inflationista e crearea de DST, economistii de la FMI au pus de-un site lansat aseara. Siteul e dedicat reformei sistemului financiar si vine in intampinarea propunerii lui Zoellick de a tine mai aproape de aur. Am mai aratat ca exprimate in aur, preturile nu au crescut chiar asa de tare.
Acuma, legat de intrebarea aia cu DST-ii inflationisti, treaba sta cam asa: Oferta de bani totala (M2) din lume, convertita în dolari SUA la cursul de schimb de piaţă, s-a ridicat la sfârşitul din 2009 la aproximativ 45 billions USD. Astfel, fiecare alocare a cate 100 miliarde dolari de DST, în cazul în care e convertita în întregime în moneda naţională, ar duce la creşterea ofertei de bani prin lume cu 0.22 la sută. Dacă DST ar fi transformate în rezerve bancare în loc de valută, acestea ar permite expansiunea creditului, in Statele Unite de circa zece ori. In anumite scenarii, transformarea alocarilor FMI ar putea aduce inflatie in vreme ce in alte scenarii (depinde ce faci cu banii virati de Fond), inflatia ar fi la acelasi nivel ca inaintea transei.
Inflatie de 8%. E mult, e putin, e normal? Despre inflatia “sanatoasa”
Asadar, in 2010 avem o inflatie anuala medie de aproape 8%. Pentru orice bancher central, 8% inseamna foarte mult. Intrat in amanunte, treburile se nuanteaza. Inflatia se refera nu la preturile in sine, ci la evolutia lor- stie orice student asta. Unele produse s-au ieftinit, altele s-au scumpit cu mai mult decat s-au ieftinit produsele despre care vorbeam, asa incat tragand linie, avem 8% inflatie. E de bine sau e de rau asta?
2011
Peste putine ceasuri se va organiza ceremonia de inmormantare a lui 2010 si se va oficia botezul lui 2011. Daca l-am compara cu un om, 2010 se cheama ca a fost mai degraba rau-facator pentru multi, desi la nastere parea un bebelus care promitea multe. S-a nascut la 1 ianuarie, dar pe masura ce timpul trecea, sperantele investite in el se naruiau. Pe la mijlocul “vietii” lui, ne-a adus cresterea TVA. Pe urma a mai trecut pe la noi cu taieri de salarii, pensii, stipendii sociale samd. Era clar ca o luase pe o panta gresita. Nici la “batranete” nu s-a potolit. Noi strangeri ale curelei, alte promisiuni de prelungire a austeritatii. Mai bine ca moare si ca-l trimitem in loc luminat in loc cu verdeata, acolo unde se duc toti anii cand le vine vremea.
Urmeaza sa asistam la zamislirea lui 2011. Iar investim sperante, iar ii dorim sa fie cel pe care il asteptam demult. S-ar putea sa fie asa, dar semnele nu il arata infinit mai aratos decat predecesorul.
Din inima va doresc sa uitati de 2010 si sa va impliniti in 2011. Sa va fie tuturor un an al realizarilor. Sa va gaseasca intru buna nadejde si cu proiectele private intru buna stare. Sa va ocoleasca Fiscul si Boala. Sa radeti din inima si sa faceti cat de mult bine in jur.
Sa va dea Dumnezeu fiecaruia cate un sac de bucurii care sa va ajunga macar pana la sfarsitul anului.
Nu stiu daca Boc va ramane premier tot 2011-le, dar ii doresc celui ce va fi premier o mai elaborata strategie economica. Lui Isarescu ii doresc sa reuseasca sa tina in frau inflatia. (Dealtfel, Guvernatorul a sosit aseara aici, in localitatea in care imi voi petrece Revelionul, alaturi de un fost presedinte de banca comerciala)
Lui Basescu nu am ce sa ii urez, sincer. Sa-i dea Mnezeu sanatate, ca aia e adevarata miza. Bancherilor le doresc mai multa stiinta de comunicare si mai putine “fumuri”. Poate si o mana mai buna atunci cand isi recruteaza oamenii.
In rest, fie ca 2011 sa fie aidoma bunicului meu. Linistit si linistitor, decis in ceea ce face si cu multa iubire.
Asa sa-i ramana numele!
LA MULTI ANI!
Ce ne va aduce 2011? Noua si celorlalti “porcusori”
2010 a fost cum a fost in Europa, dar vine 2011 cu noi taieri si strangeri ale curelelor. Drept e, vine si cu noi sperante. In ceea ce ne priveste, nu pot sa cred in proiectiile optimiste ale Guvernului, cu intrarea pe crestere. 1,5% poate fi atinsa doar in conditiile unei reveniri in viteza a economiile Europei, ceea ce nu e cazul. BCE, FMI, BM nu au rezolvat problema cronica a zonei euro, marginindu-se sa puna deoparte alti bani pentru eventuale salvari de la falimente. Cu o crestere anemica, UE nu are cum sa ne traga in sus. Iar despre o turare a consumului nu poate fi vorba, dupa taierile salariale operate.
Am citit in aceasta dimineata presa din tarile PIIGS si am facut un soi de comparatie cu ce se va intampla anul viitor la ei. Ca sa nu mai delirez aiurea, iata la ce se asteapta ei.
Provocarea bancara a momentului: o mai buna reglementare a sistemului
Una din prioritatile acestui an ar trebui sa fie reglementarea sistemului bancar, astfel incat sa nu se permita ca Statele sa devina captivele acestuia. Lacomia nu a disparut si nu va disparea cu una, cu doua. Tinute in sah de faptul ca le cumpara titluri de stat, tarile nu indraznesc sa vina cu reguli noi pentru sistemul financiar. Drept e ca, la ce lobby puternic isi fac bancherii, e greu sa te impotrivesti. Daca nu se face asta, vom ajunge fix de unde am plecat. “Toată lumea era in cautarea unui randament. Puteai sa inventezi orice iti trecea prin cap si lumea cumpara”, ii declara un bancher de investitii lui Gillian Tett. Sistemul financiar, mort copt dupa tranzactionarea in marja, incuraja un comportament anormal. Oamenii gandeau ca si cand ar fi fost companii iar companiile gandeau ca si cand ar fi fost banci, scrie undeva Blackburn. Numai ca bancile nu gandeau deloc; devenisera o masinarie care specula orice si care trebuia demult reglementata. Poate in acest context vorbea Zoellick de revenirea la etalonul aur (acesta limiteaza valoarea creditului pe care băncile centrale l-ar putea furniza), dupa cum arata o cercetare (click pe linkul de mai sus) a BRI, pusa in aceasta dimineata pe siteul institutiei.
Noutati despre care nu am timp sa scriu, dar sunt interesante. Ce a spus Isarescu la Cluj?
1. G-20 si-a dat acordul pentru ca (scuze cacofonia) Consiliul de Stabilitate Financiara sa intocmeasca lista cu bancile care musai sa fie salvate in caz de faliment, respectivele institutii (stabilimente, dupa caz) fiind de importanta sistemica. Am scris despre asta imediat dupa ce FT a obtinut lista, acum voiam doar sa punctez ceea ce oficial s-a stabilit.
2. Dolarul a pierdut 10% din statutul de moneda de rezerva in favoarea euro, lirei sterline si yuanului. Pentru grafice si explicatii, intrati pe linkul indicat la inceputul frazei.
3. Seul- intalnirea ratata, noteaza Les Echos. Vedeti de ce China e considerata victorioasa reuniunii.
4. Ne plangem noi de buget, dar nici UE nu il are inca. Discutiile au fost amanate pe luni. Ca tot veni vorba, am aruncat un ochi peste niste cifre de pe bugetul care va fi trimis in aprilie la Bruxelles. Stiti ca din 2011, bugetul Romaniei musai e sa fie supervizat si de restul Comunitatii. E de un optimism infiorator, mai ales ca Europa se pregateste de vremuri dificile. Ai sentimentul ca Romania va fi noul tigru european.
5. Acum o ora-doua, pe CNN, Obama spunea ca nu vor creste taxele pentru clasa mijlocie americana. Alte rapoarte de azi indica taman pe dos. (vezi foto)
6. Despre ce a vorbit Guvernatorul la Cluj?
Intrebari şelariene
Dan Selaru, dubitativ cum il stiu, trimite cateva intrebari pe adresa Guvernatorului. Unele m-au pus si pe mine pe ganduri, mai ales intrebarile cu numarul 4,6, 7 si 8.
La cateva insa, ii pot eu raspunde fara o prea riguroasa cercetare.
Astfel, la intrebarea : Care e situaţia Tezaurului de la Moscova?, raspunsul e “Situatia e buna. Pentru amanunte, veti fi contactat de o echipa de racketi in zilele urmatoare”
La intrebarea “Ce se mai aude despre datoria Germaniei?”, raspunsul e inca si mai banal. “Se aude , daca ciuliti bine urechile, un ritm de kazacioc”
Intrebarea “Ce s-a întâmplat între 1947 şi 1953 cu cele 150 de tone de aur care au dispărut?” Raspunsul este inclus in intrebare. “Intre 1947 si 1953, s-a intamplat ca cele 150 de tone de aur au disparut”
Glumesc, desigur, dar intrebarile ridicate de Dan sunt chiar bine tintite.
Cine stie sa ii raspunda la celelalte, il rog s-o faca.
Bancherii centrali si cercetatorii in economie. Un punct de vedere
Am citit in aceasta dimineata o lucrare excelenta. Incearca sa explice de ce viziunile cercetatorilor in economie nu se”pupa” cu cele ale celor care iau decizii in bancile centrale. Cu alte cuvinte, de ce bancherul central X nu ia decizia recomandata de cercetatorul Y, cu toate ca acesta din urma are toate avizele stiintifice posibile pentru a-si argumenta cercetarea. Discutia poate fi lejer aplicata si in Romania. Avem cercetatori in economie foarte buni, ale caror studii sau recomandari nu sunt luate in calcul de factorii de decizie. Dezbaterile din CA al BNR sunt, cum zicea si Guvernatorul Isarescu, extrem de aprinse dar nu intotdeauna rapoartele independente de cercetare primeaza in luarea deciziilor. Argumentele bancherilor centrali sunt ca BNR e mai conectata la economia reala decat modelele economice sau econometrice, care sunt seci si “impersonale”
Autorii lucrarii de care va spun au facut un demers foarte interesant. Au discutat cu reprezentantii a 32 de banci centrale si au intrat in maruntaiele relatiilor pe care le au acestia cu reprezentantii mediului academic si de cercetare. Concluzia lor este ca apar neînţelegeri semnificative, din cauze extrem de complicate si de stufoase. Unele tin de orgolii, altele de reputatie sau abordare politica (unii cercetatori sustin partide cu ale caror puncte de vedere bancherii centrali nu sunt de acord) samd.
Exista si cateva recomandari facute de cei care au scris studiul: