Cum forteaza Radu Banca Centrala sa urce dobanda-cheie. 5 efecte ale imbatranirii populatiei

Cand a cunoscut-o pe Marcela, Radu era director de achizitii intr-o multinationala. Marcela  radea de el si-l facea “corporatist” pentru ca pe cartea lui de vizita scrisese cu litere aurii bold italic “Buyer”. Gata, Radule, nu mai stim romaneste?, il tachina ea, iar Radu se inrosea jenat, baiguind soptit ca nu el si-a comandat cartile de vizita, ci sefii din multinationala. Cand i l-a prezentat parintilor, tatal Marcelei auzidu-l cum se recomanda (“buyer”) s-a prezentat pe masura : “Dan, civil home owner. Pensioner”. Radu a facut ochii mari si a inghitit mistoul. Marcela nu avea serviciu, desi isi construise profiluri pe toate site-urile de joburi. N-o suna nimeni, desi terminase ingineria textila “la stat”. S-au casatorit in 2008, iar la cateva luni, a ramas si Radu fara job. Stateau seara de vorba tot mai deprimati. Aveau ei o mica rezerva din banii de nunta, mai pusese si Radu ceva deoparte, dar mai mult de un an nu le ajungeau oricat ar fi tras de bani. Pana la urma au decis sa amane momentul conceperii unui copil. “Nu e momentul, nu avem din ce sa-l crestem”, s-au pus amandoi de acord.

Continue reading

Cum merg treburile in Romania

Povestea de mai jos are la baza un story de origine orientala. Nu am scris-o eu desi tare mi-ar fi placut. 🙂 . La finalul textului aveti linkul original. Eu doar am scjimbat personajele. Atat.
“Într-o dimineaţă, Florin Georgescu fu deranjat la birou de nişte strigăte care se auzeau din piaţă: “Hai la  mere! Mere dulci cum n-aţi mai gustat!”.
Ridicându-se indispus de la birou şi privind pe fereastră, văzu un vanzator ambulant ce vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de clienti.”Trebuie să fie beton merele alea” , îşi spuse ministrul Finantelor şi, făcându-i-se poftă, îl chemă pe Voinea şi îi zise:  “Ia cinci lei şi mergi în piaţă să cumperi mere de la vanzatorul ala”.Voinea isi chema un adjunct şi îi spuse: “Uite patru lei, du-te şi cumpără mere”. Adjunctul chema si el un functionar din minister: “Poftim trei lei, de care să cumperi mere de la vanzatorul acela”.

Romania si PIB -ul mondial. O comparatie de pe la 1870 incoace

Context: Inainte de 1860, leul era mai degraba o moneda “de socoteală” nu una reala. Circulau in paralel circa 65 de monede străine, fiecare cu propriul curs, ceea ce era destul de dificil. Degeaba au incercat unii sa pună ordine în circulaţia monetară ( la o paritate de un galben aur: 33 de lei), ca nu

 

s-a reusit.

În anul 1859 în România s-a încercat costituirea unui sistem monetar naţional bazat pe o monedă proprie “romanatul”. Marile puteri s-au opus însă acestei manifestări puternice de independenţă. În 1867 se adoptă Legea pentru înfiinţarea sistemului monetar naţional şi pentru scoaterea monedi româneşti.Sistemul de impozite s-a redus la capitaţie plătit de fiecare familie ţărănească şi potentă plătită de negustori şi meseriaşi. Moşierii şi clerul erau în continuare scutiţi de dări. Abia dupa unirea din 1859 s-a marcat trecerea la un sistem  fiscal modern, prin care a fost desfiinţate categoriile privilegiate. Creditul era asigurat de capitalul cămătăresc, împrumuturile erau date pe termene scurte cu mari dobânzi pe bază de ipoteci. În 1860 Imperiul Otoman a deschis două bănci – una la Bucureşti şi alta la Galaţi, bănci cu capital englez.

Continue reading

Cum a evoluat taxarea muncii pe timp de criza in lume? Cine si cu cat a redus impozitele?

Criza a adus modificari in privinta taxarii muncii in mai toate statele. Unele au ieftinit sarcina fiscala in vreme ce altele au marit=o in functie de scopul (cu variantele telul, idealul, dezideratul) urmarit si de necesitatile aparute peste noapte. De pilda in Belgia nivelul taxarii a depasit 50% in vreme ce in Coreea, Noua Zeelandă, Mexic şi Chile nu a depasit 20%. Drept e ca si in Mexic lucrurile stau dupa cum bine stiti…
Recapatandu-ne morga de analizori, zicem asa: creşterea între 2009 şi 2010, a sarcinii fiscale a unui lucrător mediu a variat între 3.29 puncte procentuale în Islanda şi -6.65 puncte procentuale în Ungaria. Germania (-1.84 puncte procentuale), Grecia (-1.58 puncte procentuale) şi Danemarca (-1.24 puncte procentuale) au fost singurele ţări membre OCDE, în care a impozitul pe venit a scăzut cu 1 punct procentual sau mai mult. Sarcina fiscala a crescut cu mai mult de 1 punct procentual in Japonia (1,35 puncte procentuale) şi Spania (1.36 puncte procentuale). Pentru a explica aceste schimbari musai e sa ne uitam la componentele presiunii fiscale.

Continue reading

Primele taxe si impozite. De la Cain si Abel, la acciza pe motorina

Primele  impozite platite de un om au fost ofrandele.  Abel platea la impozite din astea de nu mai stia de el. Cain insa se dorea un rasfatat fiscal, dar a sfarsit-o mai prost.

In termeni economici, ofrandele reprezinta renuntarea la o parte din activele detinute, fara a primi musai ceva in  schimbul lor. Cu taxele e altceva. De regula, la plata unei taxe, primesti ceva in schimbul banilor. De pilda, in schimbul  taxei de pasaport, primesti un pasaport nou.

Partea buna cu ofrandele e ca plateai cat voia muschiul tau, ne-existand un Fisc (decat cel divin) care sa te traga de maneca si sa te ameninte cu executarea silita.

Continue reading

Politica lui “Ce dai mah? Ce-s io, carpa ta?”

Intr-o familie, numai un idiot ia de unul singur, decizii care ii afecteaza pe toti. Ce barbat e ala care ii spune nevestii:”De maine aduci mai multi bani in casa, ca altfel te iau la omor?” Sau ce doamna i se adreseaza sotului ei cu aceleasi cuvinte?

Intr-un trib, seful de trib ia decizii pentru toti membrii tribului, dupa ce se consulta cu batranii, tinerii si cei care au reputatia ca tin tribul pe linia de plutire. Daca nu o face, risca o revolta in trib sau alte chestiuni la care nu are cum sa le faca fatza fizic.

Asa trebuie sa se petreaca lucrurile si intr-o comunitate sociala cum e un stat. Te consulti cucei care te tin in spate, ii intrebi pe investitorii straini cam cum ar face ei, asculti toate vocile importante si apoi deliberezi si iei o decizie.

Continue reading

In atentia d-lui Sebastian Vladescu. De ce sa ratam aceste impozite?

Domnule Vladescu, cu supusenie va aduc la cunostinta faptul ca romanii erau extrem de inventivi in a descoperi taxe si impozite. De ce sa aruncam la gunoi ditamai experienta? Fiti atenti (read my lips, watch me, attention s`il vous plait, figyelem figyelem).

In Dacia salinele şi păşunile erau arendate obişnuit împreună, aceluiaşi conductor. Aceşti conductores erau de obicei oameni bogaţi, unii făcînd parte  din   ordinul  ecvestru şi ocupînd funcţii onorifice dintre cele mai înalte în oraşele Daciei. Ganditi-va la ei ca la un Videanu, Berceanu sau de ce nu?, Dan Diaconescu in direct.

Veniturile rezultate din arendarea acestor domenii imperiale  alimentau fiscul, în sfîrşit o bună parte din pămîntul Daciei a fost lăsat în folosinţă populaţiei autohtone. Ghertzoilor, cum ar veni. Impozitelor acelora li se spunea elegant ager  tributarius, alcătuit din  pămînturile cele mai rele şi mai puţin productive, situate în estul provinciei şi în alte ţinuturi de margine care au atras mai puţin pe romani. In schimbul folosinţei pămîntului ei trebuiau să plătească impozite grele, fiind totodată obligaţi la diferite prestaţii şi corvezi, faţă de trupele din castre, faţă de serviciul public de poştă (cursus) şi   să  lucreze   în   mine   etc.

Continue reading

Cateva jpeguri despre deficite, banci si impozite de pe la 1939

Va spuneam intr-un post anterior ca Romania incearca sa faca reforma in 2010 cu masuri din 1933. Si atunci, ca si acum, oamenii erau nemultumiti de banci, de impozite si taxe, de masurile dure care trebuiau luate. Primul acord “tecnic” incheiat cu Societatea Natiunilor Unite facea ca un reprezentant al Genevei sa fie trimis pe timp de cinci ani in Bucuresti, pentru a dicta Guvernului ce sa faca in materie de fiscalitate.
Intrucat e sambata si mi-e lene sa scriu, am scanat si postez fragmente pe care le-am considerat interesante din cartile vremii.


Continue reading

Ce-ar fi daca…?

• …Guvernul ar incerca sa reduca munca la negru prin eliminarea taxelor platite de angajator pentru o perioada determinata in cazul primilor 10 angajati declarati?
• …Guvernul ar reduce/elimina un numar finit de taxe si impozite, pentru vanzarea unor bunuri strict determinate (de pilda vanzarile de bunuri de folosinta indelungata)? Companiile si-ar mentine afacerile, nu ar mai da angajati afara (platind Statului impozite si taxe si nu aruncand povara cheltuielilor cu asistenta sociala pe umerii Guvernului) si ar relansa cat de cat consumul.
Continue reading

Miliarde de euro pierduti la buget. Cateva vorbe despre curba lui Laffer

O economie neagra estimata la peste 25 de miliarde de euro plus alte 20 de miliarde plasate de romani prin paradisurile fiscale. Patriciu spunea ca in Elvetia sunt vreo 10 miliarde “dositi” de romani. Altii vorbesc despre Luxemburg, Cipru si Cayman, unde ar mai fi alte 7-8 miliarde. Ma intreb daca aducerea la lumina a economiei negre -prin reducerea punctuala a fiscalitatii, ca sa ne intelegem- plus o amnistie fiscala nu ar aduce niste bani frumosi bugetului amarat pe care il are Romania.
Laurian Lungu, seful Macroanalitica spune ca sunt doua mari cai de atragere a banilor la buget: impozite “adecvate” si o amnistie fiscala insotita de politici economice credibile.”Cresterea accizelor la tigari este prea mare pentru cat poate suporta economia Romaniei si deja veniturile colectate la ora acutala din aceasta acciza sunt sub nivelul celor care s-ar putea colecta cu un nivel al accizei mai scazut. Pe langa nivelul impozitarii este necasara si o anumita stabilitate a sistemului fiscal, cel putin pe termen mediu”, spune Laurian Lungu.
Continue reading