<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Dan Popa &#187; impozit</title>
	<atom:link href="http://hymerion.ro/tag/impozit/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://hymerion.ro</link>
	<description>blog despre economie, finante si bani. Nu neaparat in aceasta ordine</description>
	<lastBuildDate>Tue, 22 May 2012 15:48:19 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Scurta istorie fiscala. Despre impozitul pe bogatie la romani (I)</title>
		<link>http://hymerion.ro/2010/10/08/scurta-istorie-fiscala-despre-impozitul-pe-bogatie-la-romani-i.html</link>
		<comments>http://hymerion.ro/2010/10/08/scurta-istorie-fiscala-despre-impozitul-pe-bogatie-la-romani-i.html#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 08 Oct 2010 03:22:05 +0000</pubDate>
		<dc:creator>hymerion</dc:creator>
				<category><![CDATA[Uncategorized]]></category>
		<category><![CDATA[bogatie]]></category>
		<category><![CDATA[fiscalitate]]></category>
		<category><![CDATA[impozit]]></category>
		<category><![CDATA[istorie fiscala]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://hymerion.ro/?p=8839</guid>
		<description><![CDATA[Am vrut sa fac initial un soi de istorie fiscala a Romaniei in perioadele de criza, dar demersul imi manca toate resursele de timp de care dispun, asa incat am sa incerc sa reduc la un fel de compendiu modul &#8230; <a href="http://hymerion.ro/2010/10/08/scurta-istorie-fiscala-despre-impozitul-pe-bogatie-la-romani-i.html">Continue reading <span class="meta-nav">&#8594;</span></a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Am vrut sa fac initial un soi de istorie fiscala a Romaniei in perioadele de criza, dar demersul imi manca toate resursele de timp de care dispun, asa incat am sa incerc sa reduc la un fel de compendiu modul de taxare al inceputurilor, indicand desigur sursele. O sa ma axez pe perioadele de criza, fara a ma opri la ele.<br />
In clasa a XI-a il descoperisem pe Cicero si pe Titus Livius. Aparusera in colectia “Biblioteca pentru toti” si mi se pareau senzationale cartile lor. &#8220;Ab urbe condita&#8221;, care era in doua volume, ma fascinase.<br />
Am reluat acum o parte dintre lecturile de atunci, dar dintr-o alta perspectiva- cea fiscala.  Din Herodot (Istoriile, volumul II imi pare) o sa aflati cum actionau agentii fiscali ai Greciei si cum se faceau declaratiile de avere ale senatorilor la vremea aia. Daca nu declarai totul, erai terminat. Ti se confiscau toate bunurile si riscai si puscaria. Revenind, din <strong>Republica</strong> lui Tit Liviu, retinusem de pilda notiunea de <strong>tributum.</strong></p>
<p><span id="more-8839"></span></p>
<p>O gasiti detaliata in De Re Publica sau de Republica, in alte traduceri) capit. V.  Era un soi de impozit pe avere, ca s-o spunem deschis si fusese gandit ca un împrumut luat in conditii exceptionale de catre Stat de la contribuabili. Daca averea ta depasea 15.000 de aşi, adica pragul primului venit minim atestat, erai scutit. (Cic., De Rep., II, 22, 40). D<em>espre as: Roma cucerise mare parte din Italia Centrală si dispunea de muuuult bronz, dar nu si de argint. <strong>Asul</strong> era o unitate ponderală şi monedă romană. A fost monetizat cam  prin secolul I înaintea erei noastre. Sub Augustus asul era o piesă de  aramă de aproximativ 11 grame. A avut ca multipli sestertius = 4 aşi şi  dupondius = 2 aşi. Ca unitate ponderală, asul era împărţit în 2 semis, 3  triens, 4 quadrans, 6 sextans şi 12 uncia. Multiplii era dupondius &#8211; 2,  tressis &#8211; 3, quincussis &#8211; 5 sau decussis &#8211; 10 aşi. &#8220;Puteţi să mă  credeţi: un as ai, un as preţuieşti [adică nimic - expresie proverbială  romană]; ai ceva, eşti cineva.&#8221; &#8211; Petroniu, Satyricon, LXXVII..</em></p>
<p>Populatia era clasificata in plãtitorii, <em>assiduii</em> şi neplãtitorii, adica <em>proletarii</em>. Daca nu aveai copii, datorai  <em>aes</em>-ul, sumã ce revenea cavalerilor pentru întreţinerea calului. Existau si nise fiscale ( vezi <em>tributum temerarium</em>). Dupã cucerirea Macedoniei, se ia o pauza iar <em>tributum</em> nu mai este incasat decat de Octavianus, dar fusese intre timp modificat.</p>
<p>Aurelian va impune o taxã pe vin şi carnea de porc  numitã <em>annona civica</em>. Exista si in varianta <em>annona militaris</em>, care opera pe grau si era destinata aprovizionarii armatei.</p>
<p>In Sparta, totul era varza.  Deşi erau razboinici de fel, nu aveau Trezorerie. In caz ca FMI ar fi sarit cu vreun imprumut, nu avea unde sa le vireze banii. Mai mult, contribuţiile pu­blice erau aproape nule. Deoarece pamantul aparţinea aproape în între­gime spartanilor, evident ca nu se inghesuiau sa isi incaseze taxele si impozitele intre ei. Drept pentru care statul a saracit rapid, iar particularii (recte, oligarhii) s-au imbogatit.  (Vezi ca sursa Aristotel Politica si dati search -ctrl F- dupa Sparta). &#8220;Iată criticile principale care s-ar putea aduce Constituţiei Lacedemonei. închei aici observaţiile mele&#8221;, zice Aristotel.</p>
<p>Revenind la romani, in timpul tetrarhiei, existau  12 dioceze in peninsula (italia annonaria) cu 110 provincii. Nordul asigura prin taxe întreţinerea cu produse a curţii şi a armatei. Sudul hrãnea Roma prin Italica urbicaria (Lact., De mort. pers., 23, 6). Pentru provincii, raportul fiscal cu Roma, se exprima prin <em>vectigalia</em>- impozitul pe extractia sarii care se dadea in natura si <em>tributum</em>, exprimat în bani.</p>
<p>&#8220;Dar însăşi legea relativă la numărul copiilor se opune acestei îmbunătăţiri. Legiuitorul, în scopul de a mări numărul spartanilor, a făcut totul pentru a împinge pe cetăţeni să procreeze atât cât vor putea. Prin lege, tatăl a trei fii este scutit de gardă; cetăţeanul care are patru este scutit de orice impozit. Totuşi, se putea prevedea fără greutate că, mărindu-se numărul cetăţenilor, păstrând însă aceeaşi împărţire a pământurilor, nu se ajungea decât la mărirea numărului nenorociţilor&#8221; (Aristotel, Politica).</p>
<p>Intrand putin in Romania medievala, Papacostea ne spune ca fiscalitatea era întemeiată pe o economie covârşitor agrară si se alimenta aproape in exclusivitate din producţia economiei rurale; în cadrul acesteia, creşterea animalelor era principalul izvor de venituri. Cunoscând aceasta, boierii consilieri sugerau austriecilor- în momentele când incasarile erau  în impas-  adaptarea termenelor de încasare la ritmul comerţului de animale, invocandu-se păsuiri până la sosirea negustorilor sud-dunăreni, „&#8230; cărora săracii vânzându-le animalele lor&#8230; vor putea mai cu uşurinţă să facă faţă contribuţiei&#8221; (Papacostea). In secolul XVIII, evaziunea fiscala depasea<strong> 50%</strong> si se datora in principal, <strong>boierilor </strong>(categoriei de populatie cu venituri ridicate).</p>
<p>Inchei prima parte cu un scurt citat mai aproape de zilele noastre. Din Programul Partidului National-Taranesc (1926)</p>
<p>&#8220;<strong>Pentru atragerea capitalurilor straine în scopul fecundarii bogatiei nationale</strong> se cer anumite  conditii, care au lipsit în perioada de dupa razboi si anume: stabilirea unei ordine interne constitutionale si a unui regim de legalitate desavârsit&#8221;</p>
<p>In partile urmatoare am sa reiau amanuntit taxele si impozitele din perioada romana si primele reforme fiscale ale dacilor.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://hymerion.ro/2010/10/08/scurta-istorie-fiscala-despre-impozitul-pe-bogatie-la-romani-i.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>8</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Spania va taxa veniturile mari.Premierul slovac: Lasati tarile cu probleme sa falimenteze. Din presa de business de azi</title>
		<link>http://hymerion.ro/2010/09/13/spania-va-taxa-veniturile-mari-premierul-slovac-lasati-tarile-cu-probleme-sa-falimenteze-din-presa-de-business-de-azi.html</link>
		<comments>http://hymerion.ro/2010/09/13/spania-va-taxa-veniturile-mari-premierul-slovac-lasati-tarile-cu-probleme-sa-falimenteze-din-presa-de-business-de-azi.html#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 13 Sep 2010 03:38:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>hymerion</dc:creator>
				<category><![CDATA[Uncategorized]]></category>
		<category><![CDATA[impozit]]></category>
		<category><![CDATA[revista presei]]></category>
		<category><![CDATA[Slovacia]]></category>
		<category><![CDATA[Spania]]></category>
		<category><![CDATA[taxe]]></category>
		<category><![CDATA[venituri mari]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://hymerion.ro/?p=8480</guid>
		<description><![CDATA[Spania va taxa veniturile de peste 150.000 de euro, dar nu se stie daca cu 45 sau cu 46%, anunta presa locala. Sunt vizate circa 100.000 de persoane. Ca veni vorba de Spania, sectorul bancar local isi continua consolidarea, la &#8230; <a href="http://hymerion.ro/2010/09/13/spania-va-taxa-veniturile-mari-premierul-slovac-lasati-tarile-cu-probleme-sa-falimenteze-din-presa-de-business-de-azi.html">Continue reading <span class="meta-nav">&#8594;</span></a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Spania <a href="http://www.abc.es/20100913/economia/gobierno-ultima-subida-irpf-20100913.html">va taxa veniturile</a> de peste 150.000 de euro, dar nu se stie daca cu 45 sau cu 46%, anunta presa locala. Sunt vizate circa 100.000 de persoane. Ca veni vorba de Spania, sectorul bancar local isi continua consolidarea, la fel ca si in Grecia.</p>
<p><a href="http://online.wsj.com/article/SB10001424052748703882304575465581286691488.html">Premierul slovac spune in WSJ </a> ca tarile amenintate cu falimentul ar trebui lasate sa cada, nu sa fie salvate cu ajutorul unui plan care le aduce mai multe probleme decat le rezolva</p>
<p><span id="more-8480"></span></p>
<p>Presedintele Frantei <a href="http://www.lemonde.fr/politique/article/2010/09/12/nicolas-sarkozy-visite-lascaux-en-famille_1410178_823448.html#ens_id=1410013">a vizitat grota</a> din Lascaux, cea decorate cu picture din vremuri neanderthaliene, infatisand animale. Surse apropiate rromilor si-ar fi dorit ca vizita sa-i fie intoarsa lui Sarkozy</p>
<p>Turcia a facut <a href="http://www.lemonde.fr/europe/article/2010/09/12/les-turcs-approuvent-la-reforme-de-la-constitution_1410193_3214.html#ens_id=1405465">un referendum</a> pentru reforma Constitutiei. Majoritatea s-au dovedit de acord, dar “obiectul” reformei e disputat de sefii partidelor politice.</p>
<p>Iralnda este <a href="http://www.lemonde.fr/economie/article/2010/09/11/la-zone-euro-recommence-a-manquer-d-eire_1409917_3234.html">vazuta acum ca o noua</a> Grecie. Cifrele macro confirma, speculatiile pot incepe. Faites vos jeux&#8230;</p>
<p>Seful antiterorismului francez avertzeaza ca <a href="http://www.liberation.fr/societe/01012289574-la-menace-d-un-attentat-en-france-n-a-jamais-ete-aussi-grande">niciodata riscul unui</a> atentat nu a fost atat de mare. El evoca trei directii din care acest risc s-ar putea materializa. Interesant articolul.</p>
<p>China si Taiwanul au semnat <a href="http://www.lefigaro.fr/flash-eco/2010/09/12/97002-20100912FILWWW00107-chinetaiwan-accord-historique.php">un acord comercial</a> « istoric », care ar putea reface si legaturile politice.</p>
<p>Inflatia <a href="http://www.lefigaro.fr/flash-eco/2010/09/11/97002-20100911FILWWW00284-chine-l-inflation-au-plus-haut.php">din China a urcat</a> la 3,5%, cel mai inalt nivel din 2008 incoace. Analistii chinezi spun ca de vina sunt inundatiile masive din aceasta vara.</p>
<p>Numarul brazilienilor <a href="http://www.lefigaro.fr/flash-eco/2010/09/11/97002-20100911FILWWW00273-bresil-la-classe-moyenne-se-developpe.php">care fac parte din</a> clasa medie (cei care au salariul cuprins intre 500 si 2500 de dolari) a urcat de la 30% la 50% , la finele lunii iulie, potrivit unui studiu local. E normal, criza i-o fi saracit pe o parte din cei care erau considerati bogati.</p>
<p>In Quebec, somajul <a href="http://www.cyberpresse.ca/le-soleil/affaires/actualite-economique/201009/10/01-4314332-region-metropolitaine-de-quebec-le-taux-de-chomage-descend-a-53-.php">a scazut</a> la 5,3%.</p>
<p>Criza politica din Belgia se agraveaza. Van Rompuy zice <a href="http://www.lalibre.be/actu/elections-2010/article/608993/e-van-rompuy-la-situation-est-pire-qu-en-2007.html">ca e mai rau</a> ca in 2007, cand discutiile legate de o posibila scindare intre valoni si flamanzi tineau pagina intai a ziarelor.</p>
<p>Preotul acuzat de <a href="http://www.lalibre.be/actu/belgique/article/608991/pedophilie-eglise-on-attend-un-geste-tres-clair-du-vatican.html">pedofilie asteapta un semnal</a> “foarte clar” din partea Vaticanului. Aici cred ca nu mai e vorba de ce religie apartii. Pedofilia e trans-religioasa si trebuie pedepsita chiar daca ai fi presedinte.</p>
<p>Prim-ministrul grec George <a href="http://www.naftemporiki.gr/news/cstory.asp?id=1865929">Papandreou, a respins o restructurare</a> a datoriilor ţării sale, deoarece ar fi &#8220;catastrofală pentru economia si pentru credibilitatea ţării sale.</p>
<p>Multinationalele din Gracia cauta <a href="http://www.isotimia.gr/default.asp%3Fpid%3D24%26ct%3D6%26artid%3D87049&amp;rurl=translate.google.com&amp;usg=ALkJrhhfL86e-zTFIlJZZqhsFOCG-Dj0Xg">solutii de delocalizare</a> din cauza mediului de business neprietenos, iar <a href="http://www.isotimia.gr/default.asp%3Fpid%3D24%26ct%3D3%26artid%3D87023&amp;rurl=translate.google.com&amp;usg=ALkJrhgi8Lw8K9WBPOUbopeV82v-YJQF1Q">somajul a crescut</a> la 11,6%- cam multicel.</p>
<p>Autorităţile austriece cauta sa stabileasca eventuale legaturi între <a href="http://www.ft.com/cms/s/0/8daee41a-be98-11df-a755-00144feab49a.html">Raiffeisen Zentralbank Austria</a> şi una dintre cele mai mari fraude fiscale din istoria Rusiei, constand in returnarea a  $ 230 milioane frauduloase plătite la trei companii în 2007. Acuzaţiile împotriva RZB reprezinta cel mai recent capitol din “saga” Hermitage Capital. Noua situatie se concentrează asupra relaţiei RZB cu Universal Savings Bank, o institutie care nu mai functioneaza in prezent. Ca răspuns la o plângere adresata autoritatilor austriece la sfarsitul lunii iunie, procurorul austriac Michaela Holler, a solicitat un interogatoriu al RZB şi al persoanelor implicate în tranzacţiile RZB cu USB, dar si cu o alta banca. Scrisoarea mai arata că RZB nu a fost inculpata sau învinuita oficial în cadrul procedurii actuale. RZB neagă vehement implicarea în spălarea banilor şi, potrivit propriei anchete, nu a făcut nimic greşit în relaţia sa cu USB. &#8220;RZB a fost confruntat cu aceste acuzaţii nefondate în întregime de mai multe ori pe parcursul ultimilor ani. Bazat pe investigaţii extinse interne, insa nu exista  nici o dovadă de fraudă fiscală pentru acele tranzacţii &#8220;, au declarat oficialii bancii pentru Financial Times. &#8220;Mai exact, RZB nu a fost implicat în conversia ruble ruseşti în dolari SUA&#8230; Nici în transferul acestor fonduri.&#8221;<br />
Aceasta a adăugat că &#8220;banca poate exclude cu siguranţă că orice asemenea afacere de această dimensiune ar putea avea loc fără a fi verificata în avans. RZB a informat autorităţile austriece despre  constatările noastre interne. &#8221;<br />
RZB a spus că nu poate comenta asupra relatiilor cu clientii, invocând Legea Bancară Austriacă, care interzice acest lucru.</p>
<p>Economia chineză <a href="http://www.ft.com/cms/s/0/91127366-bda7-11df-9417-00144feab7de.html">pare să se stabilizeze</a> după câteva luni de încetinire, reducând riscul unei aterizari dure a economiei. Cifrele lansate la sfârşitul săptămânii trecute a indicat faptul că cererea internă rămâne puternică, sugerand ca autorităţile sunt in stare sa evite o franare masiva a creşterii economice, un subiect care ii ingrijora mult pe investitorii la nivel global. China isi incetinise expansiunea economică in ultimele câteva luni, după ce guvernul a lansat o actiune de represiune impotriva speculaţiilor imobiliare în aprilie şi a împins catre restructurare industria grea ineficientă. De asemenea, autorităţile au permis aprecierea modesta a monedei in faţa USD (o creştere de 0,5 la sută săptămâna trecută)</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://hymerion.ro/2010/09/13/spania-va-taxa-veniturile-mari-premierul-slovac-lasati-tarile-cu-probleme-sa-falimenteze-din-presa-de-business-de-azi.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Istoria impozitelor si taxelor de la Tepes la Vladescu Intaiul.  Primul “forfetar” romanesc, pe vremea otomanilor</title>
		<link>http://hymerion.ro/2010/01/16/istoria-impozitelor-si-taxelor-de-la-tepes-la-vladescu-i-primul-%e2%80%9cforfetar%e2%80%9d-romanesc-pe-vremea-otomanilor.html</link>
		<comments>http://hymerion.ro/2010/01/16/istoria-impozitelor-si-taxelor-de-la-tepes-la-vladescu-i-primul-%e2%80%9cforfetar%e2%80%9d-romanesc-pe-vremea-otomanilor.html#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 16 Jan 2010 12:26:03 +0000</pubDate>
		<dc:creator>hymerion</dc:creator>
				<category><![CDATA[diverse]]></category>
		<category><![CDATA[Editorialele]]></category>
		<category><![CDATA[Lectia de economie]]></category>
		<category><![CDATA[stiri in premiera]]></category>
		<category><![CDATA[Totul, la rand]]></category>
		<category><![CDATA[forfetar]]></category>
		<category><![CDATA[impozit]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[romani]]></category>
		<category><![CDATA[turci]]></category>
		<category><![CDATA[vladescu]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://hymerion.ro/?p=6091</guid>
		<description><![CDATA[Primul impozit minim s-a aplicat pe vremea turcilor si era un impozit de capitatie care se numea „haraci”. Era un impozit in suma fixa si se platea in conditii speciale. Potrivit turcologului roman Mihai Maxim, &#8220;la predarea capitaţiei emirului musulman &#8230; <a href="http://hymerion.ro/2010/01/16/istoria-impozitelor-si-taxelor-de-la-tepes-la-vladescu-i-primul-%e2%80%9cforfetar%e2%80%9d-romanesc-pe-vremea-otomanilor.html">Continue reading <span class="meta-nav">&#8594;</span></a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Primul impozit minim s-a aplicat pe vremea turcilor si era un impozit de capitatie care se numea „haraci”. Era un impozit in suma fixa si se platea in conditii speciale. Potrivit turcologului roman Mihai Maxim, &#8220;la predarea capitaţiei emirului musulman în divan, acesta îl lovea după grumaz pe platnic venit cu capul plecat şi spinarea încovoiată, spunându-i: &#8220;Plăteşte-ţi darea, tu, duşman al singurului Dumnezeu!&#8221;, după care un slujitor îl arunca afară.&#8221;<br />
<span id="more-6091"></span><br />
Notez in treacat ca in documentele semnate de Baiazid si Bogdan cel Orb, moldovenii se obligau la art. 9 „ca semn al supunerii, domnitorul va avea grijă să trimită Portii în fiecare an, prin doi boieri din Moldova, 4.000 ducati turcesti, adică 11.000 piastri, 40 soimi si 40 iepe gestante, totul sub titlul de dar.</p>
<p>Petru Rares a fost unul dintre cei mai desptepti Vladescu din istoria fiscala.. El a reuşit să tripleze veniturile bugetare printr-o mulţime de taxe şi prin mai buna colectare a acestora. Gurile rele ale cronicarilor vremii spun ca gradul de colectare al veniturilor la bugetul de stat –vistierie- era de 87%, ceea ce ii dorim si lui Sebastian Vladescu Intaiul. Rares  a introdus un impozit minim (forfetar) pe cap de om (&#8220;capitaţie&#8221;), pentru toţi bărbătii cu excepţia clerului şi aristocraţilor, ca şi o mulţime de taxe indirecte pe alcool, sare şi chiar şi pe bărbi.</p>
<p>Haideti sa ne oprim putin la impozitele minime forfetare denumite oierit, fumarit si altele.<br />
Vinăriciul, oieritul şi fumăritul erau impozite (dajdii) indirecte platite de intreprinzatorii privati ai vremii către stat. Se numeau vinărici domnesc- patronul ramoan stăpân de vie era obligat să dea Statului din zece vedre una, afară de privilegiaţii şi scutiţii cu hrisoave domneşti. </p>
<p>Oeritul era o dajdie pentru care se plătea de fiecare vită mare şi mică câte cincisprezece parale; fumăritul asemenea era o dăjdie ce plăteau stăpânii de pivniţe şi cârciumi. Aceste dăjdii se vindeau la particulari şi ei le adunau prin oamenii lor numiţi taxidari (vezi Filimon, Ciocoii vechi si noi)<br />
Neculce, in Letopiset… nota ca „Vasilie-vodă, după ce au luat domnia de la Ţarigrad, s-au rugat viziriului să lasă ţara de bir trei ani, şi „al triilea anu să deie birul ţării o dată&#8230; Şi au scos atunce pre ţară fumărit, câte un leu de casă”</p>
<p>Ştefăniţă-vodă vrând odată să scoată fumărit pe ţară câte şase orţi (ortul e moneda aia care se punea pe ochiul mortului pe care o incasa popa, expresie care a si generat expresia „a da orul popii”) de casă. Cantemir scrie in Descrierea Moldovei despre forfetar, notand ca fiecare casă ţărănească plătea, în vreme de pace, pentru trebuinţele ţării, 80 de aspri, adică un florin, dajdie numită fumărit; în vreme de război, un taler împărătesc sau 120 aspri, iar la vreme de mai mare nevoie, un galben.</p>
<p>Printr-un hrisov din 1793, voievodul Al. Moruzi acorda Mănăstirii Sărindar scutire de dăjdii şi de orânduiala ce va ieşi de la visterie şi de la cămara domniei meale peste an. Mănăstirea primeşte dreptul de a ţine o cârciumă în care să-şi vândă vinul, urmând să fie scutită de „fumărit, căminărit, de vamă, de vin domnesc şi de toate alte angarale”.</p>
<p>Între 1774 şi 1879, populaţia era înregistrată pe cap de familie sau casă (fumărit). Pentru aflarea numărului locuitorilor se înmulţea numărul de case sau capi de familie cu numărul convenţional 5, care reprezenta numărul mediu al persoanelor dintr-o gospodărie, şi se făcea estimarea populaţiei unei localităţi.</p>
<p>După 1893, impozitul numit fumărit şi-a schimbat conţinutul, fiind aplicat pentru uscăturile strânse de ţărani din pădure<br />
Intrucat mi-e foame si vreau sa ma pun la masa, sar la 1850, cand a fost facut primul buget modern al Romaniei. </p>
<p>Regulamentele Organice au schimbat radical sistemul financiar, modernizîndu-l. în primul rînd a fost constituit Bugetul, care îngăduia o strictă evidenţă a veniturilor şi a cheltuielilor. Pe baza recensămintelor organizate la fiecare 7 ani, au fost fixate impozitele – capitaţia, în sumă de 30 de lei pe an şi dajdia, impusă unor categorii cu îndatoriri speciale. Categoriile privilegiate sînt desfiinţate şi incluse în rîndul birnicelor. </p>
<p>Negustorii şi meşterii sînt impuşi la plata unei dări fixe (patenta). Impozitele indirecte sînt desfiinţate. Bugetele includeau cu rigoare sumele datorate Porţii, sumele necesare funcţionării aparatului administrativ, întreţinerii spitalelor, a şcolilor, operelor de binefacere. </p>
<p>In 1886, se adopta prima lege pentru a veni în ajutorul industriei naţionale. Adoptată în unanimitate de ambele Camere ale Parlamentului (Camera Deputaţilor şi Senat), legea din 1887 a urmărit două direcţii principale:dimensiunea întreprinderilor înfiinţate, prin impunerea unei condiţii minime de capital 50.000 lei şi de un număr de angajaţi (25 lucrători); crearea unei forţe de muncă româneşti calificate prin condiţia sa în termen de cinci ani, două treimi din angajaţi să fie cetăţeni români şi cu calificare profesională.</p>
<p>(va urma)</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://hymerion.ro/2010/01/16/istoria-impozitelor-si-taxelor-de-la-tepes-la-vladescu-i-primul-%e2%80%9cforfetar%e2%80%9d-romanesc-pe-vremea-otomanilor.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>15</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>A murit impozitul de 3%pe veniturile microintreprinderilor! O sa`i bantuie somnul lui Boc?</title>
		<link>http://hymerion.ro/2010/01/14/a-murit-impozitul-de-3pe-veniturile-microintreprinderilor-o-sai-bantuie-somnul-lui-boc.html</link>
		<comments>http://hymerion.ro/2010/01/14/a-murit-impozitul-de-3pe-veniturile-microintreprinderilor-o-sai-bantuie-somnul-lui-boc.html#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 14 Jan 2010 12:07:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>hymerion</dc:creator>
				<category><![CDATA[carti, articole, doctorate]]></category>
		<category><![CDATA[diverse]]></category>
		<category><![CDATA[Totul, la rand]]></category>
		<category><![CDATA[3%]]></category>
		<category><![CDATA[emil boc]]></category>
		<category><![CDATA[impozit]]></category>
		<category><![CDATA[microintreprindere]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://hymerion.ro/?p=6076</guid>
		<description><![CDATA[Eram si eu o amarata de microintreprindere care platea Statului 3%. Acum, nu mai sunt. Voi plati la buget 16 lei la fiecare suta de lei, profit. Sunt trist. Visul meu era sa nu insel Statul. La 3 la suta, &#8230; <a href="http://hymerion.ro/2010/01/14/a-murit-impozitul-de-3pe-veniturile-microintreprinderilor-o-sai-bantuie-somnul-lui-boc.html">Continue reading <span class="meta-nav">&#8594;</span></a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Eram si eu o amarata de microintreprindere care platea Statului 3%. Acum, nu mai sunt. Voi plati la buget 16 lei la fiecare suta de lei, profit. Sunt trist. Visul meu era sa nu insel Statul. La 3 la suta, imi lua bilasntul, se uita cat scrie acolo si stia ca pe 3% poate conta. La 16 la suta o sa imi deduc tot ce misca`n tara asta. C`asa`i bugetu`, hulpav. Vrea mai mult, desi o sa se aleaga cu&#8230;</p>
<p>Era clara miscarea Guvernului cu cei 3 %. Se stia din decembrie ca in ianuarie nu va mai fi. Ministerul Finantelor au dat insa un comunicat prin care au zis ca prelungesc termenul si in 2010. Nu au facut-o. Pe romaneste, au mintit. </p>
<p>Acu, va trebui sa ma consult cu contabilul, sa vad cum sa dau Statului bani cat mai putini. Daca nu pot si nu pot, apelez la tehnica &#8220;Eu te`am facut, eu te omor&#8221;. Ma refer la firma, nu la Guvern.</p>
<p>Dincolo de glume, ma gandesc ca asa cum cei ucisi ii bantuie pe cei care i`au ucis, oare impozitul asta de 3 % il va bantui pe Boc? Oare cum e sa te hartuiasca in vis, un impozit?</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://hymerion.ro/2010/01/14/a-murit-impozitul-de-3pe-veniturile-microintreprinderilor-o-sai-bantuie-somnul-lui-boc.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>12</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bancile lituaniene vor plati in acest an Statului un impozit marit cu 20 %</title>
		<link>http://hymerion.ro/2009/10/28/bancile-lituaniene-vor-plati-in-acest-an-statului-un-impozit-marit-cu-20.html</link>
		<comments>http://hymerion.ro/2009/10/28/bancile-lituaniene-vor-plati-in-acest-an-statului-un-impozit-marit-cu-20.html#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 28 Oct 2009 06:51:12 +0000</pubDate>
		<dc:creator>hymerion</dc:creator>
				<category><![CDATA[5584]]></category>
		<category><![CDATA[banci]]></category>
		<category><![CDATA[impozit]]></category>
		<category><![CDATA[lituania]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://hymerion.wordpress.com/?p=5255</guid>
		<description><![CDATA[Ministerul de Finante din Lituania a decis sa majoreze cu 20% impozitul pe profit pe care bancile care opereaza in interiorul tarii il vor face in acest an. Astfel, sistemul bancar lituanian va contribui cu 70% din profit la bugetul &#8230; <a href="http://hymerion.ro/2009/10/28/bancile-lituaniene-vor-plati-in-acest-an-statului-un-impozit-marit-cu-20.html">Continue reading <span class="meta-nav">&#8594;</span></a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Ministerul de Finante din Lituania a decis sa majoreze cu 20% impozitul pe profit pe care bancile care opereaza in interiorul tarii il vor face in acest an. Astfel, sistemul bancar lituanian va contribui cu 70%  din profit la bugetul statului, in loc de cota „ordinara” de 50%. Masura a fost deja avizata favorabil si de catre <a href='http://www.ecb.int/ecb/legal/pdf/en_con_2009_83_f_sign.pdf'>Banca Centrala Europeana</a> cu cateva mentiuni, printre care solicitarea ca amendamentele de aceasta natura sa nu devina o regula.<br />
Impozitarea suplimentara a sistemelor bancare e insa cu dublu tais. Desi aparent veniturile la buget ar creste teoretic, „ingeniozitatea” bancherilor de a evita plata catre Stat a taxelor si  a impozitelor este nelimitata.<br />
Masura Finantelor lituaniene este insa in linie cu deciziile care se iau acum in lume, bancherii fiind urmariti pentru a fi taxati suplimentar. Lumea financiara se imparte in doua in aceasta privinta. Francezii au anuntat intentia de a creste cu 10% impozitul, la fel ca si SUA, care vor si ele sa puna in practica un proiect asemenator. De partea cealalta ,Elvetia a anuntat ca potrivit legilor federale si cantonale, bancile nu vor plati in acest an impozit pe profit, legea permitand deducerea fiscala a acestuia, pe pierderilor din anii anteriori.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://hymerion.ro/2009/10/28/bancile-lituaniene-vor-plati-in-acest-an-statului-un-impozit-marit-cu-20.html/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
<!-- WP Super Cache is installed but broken. The path to wp-cache-phase1.php in wp-content/advanced-cache.php must be fixed! -->
