Imbatranim, dar nu asta e vestea cea mai proasta. Sugestie pentru campania electorala

Pe la 1500, erau vreo doua milioane de romani. La 1820, eram 6 milioane. Pragul de 10 milioane l-am trecut prin 1900, iar cel de 20 de milioane de romani, in 1969. Acum suntem 19 milioane si ceva, scadem incontinuu si, in plus, stam foarte prost la structura pe grupe de varsta. Nu am auzit pe niciun candidat la presedintie sa abordeze aceasta spinoasa si delicata problema. Ce inseamna imbatranirea pentru economie?

Mai intai, un grafic. Click pe imagine pentru a o mari.

populatia romaniei

 

Continue reading

Pensii, guverne, declaratii de dragoste electorala. Patru motive pentru care taxele nu au cum scadea prea curand

Statistica a comunicat vineri numarul mediu de pensionari (5,3 milioane) si pensia medie lunara a acestora (846 lei). Pensiile lor trebuie platite din contributiile celor 4,5 milioane de salariati. În 1990 erau 8,1 milioane de salariaţi şi 3,5 milioane de pensionari, daca ne aducem bine aminte. Dincolo de comunicatul de presa al INS, n-ar strica sa observam cateva lucruri pentru a ne da seama de ce suntem in situatia in care suntem:

Continue reading

Cum afecteaza imbatranirea populatiei preturile caselor?

Cat de stransa este legatura intre factorii demografici si valoarea activelor, in special preturile caselor? Un grup de cercetatori un economist din cadrul Bancii Reglementelor Internationale, Elod Takats a publicat chiar zilele trecute un studiu pe aceasta tema. Ideea e ca  îmbătrânirea populaţiei afecteaza consistent preţurile activelor. Un model mic si plin de calcule integrale este folosit pentru a arăta că factorii demografici ataturi de cei economici trag dupa ei preturile activelor şi în special, preţurile caselor.

Elod sugerează că preţurile de casa se vor confrunta cu schimbari substanţiale în următorii patruzeci de ani. Drept e ca analiza lui trebuie citita cu o oarecare prudenta.  Estimarile demografice sunt putin riguroase. Schumpeter avea dreptate in 1943 cand spunea ca previziunile de populaţii viitoare, incepand de la cele facute in secolul al XVII-lea, au fost practic întotdeauna greşite. Aceste estimări ale economistului BIS nu sunt previziuni  ale preţurilor caselor, ci doar estimări ale impactului demografic asupra preţurilor la locuinţe. Intrucat o serie de alţi factori afectează aceste preţuri, miscarile lor pot fi foarte diferite de cele implicate de factorii demografici.

Drama e insa alta, cel putin in ceea ce priveste Romania.  Gospodăriile, instituţiile private şi publice  au acumulat datorii substanţiale în ultimii ani. Activele finanţate prin această datorie ar putea fi supuse unei presiuni pe termen mediu si lung, iar evolutia viitoare a preturilor ar putea complica mecanismul de corectie a poziţiilor de îndatorare financiare.

În plus, rezultatele studiului lui Elod sunt de asemenea relevante prin prisma  sustenabilitatii datoriei publice. Două efecte sunt strans legate de îmbătrânire, de pe poziţia cheltuielilor fiscale. În primul rând, îmbătrânirea va spori cheltuielile guvernamentale, în special de pensii şi de sănătate. În al doilea rând, îmbătrânirea populaţiei va încetini creşterea economică, asa cum va incetini creşterea ofertei de muncă. Ambii factori vor exacerba problemele datoriei guvernamentale. Asta ca sa nu mai spun ca preţuri mai mici ale activelor implică o presiune suplimentara pe ratele dobânzilor, facand sustenabilitatea datoriei si mai dificila…

Continue reading