Rezonabil sau nu, exista o legatura cuantificabila intre fericirea individuala si reactiile publice ale oamenilor politici. In ultimii ani, economisti celebri au incercat sa masoare legatura dintre gradul de fericire si nivelul democratiei dintr-o tara. O observatie de bun simt este aceea ca acolo unde (de pilda) mecanismele sociale si cele ale justitiei sunt bine reglate, cresterea economica e mai sanatoasa decat in tarile in care drepturile sunt frecvent incalcate. Democratia si comportamentul puterilor publice sunt legate si de cresterea economiei, cu alte cuvinte. Instabilitatea guvernamentala, volatilitatea politica, luarea unor decizii (vezi Ordonante de Guvern sau alte legi) cu impact discutabil asupra societatii sau mediului de afaceri, afecteaza nivelul de trai si gradul de fericire. Si mai pe romaneste spus, daca am fi avut o democratie sanatoasa, am fi avut si salarii mai mari. Vezi aici dovada sau Vezi aici un text al lui R. Barro, sau aici un alt text pe aceeasi tema.
Tag Archives: Guvern
Ultimul jurnal al functionarului public
“Va rugam sa repostati pamfletul Dvs legat de Jurnalul functionarului public. Suntem reprezentantii unei Asociatiei… iar membrii nostri considera ca doar prin asemenea pamflete mai putem face educatie in randul lor” (urmeaza adrese de email si telefoane). Unele IP-uri apar ca fiind din zona guvernamentala
LUNI
9:35
- Am citit despre Dominichue ala Stors Can. Incredibila dobitoaca aia. Eu fac zilnic jocuri destinse cu 3 sefi simultan, dar nu ajungem pana acolo incat sa…Pe urma mergem la serviciu si ne vedem de treaba.
Inovatia si serviciile publice
Am fost curios sa vad ce fac alte administratii in lume, cum se restructureaza ele si cum reusesc sa treaca prin criza asta. Ei bine, inoveaza, asta fac. Unii extind serviciile IT, alti se deschid catre public, organizand retele natinale de dezbateri in care oamenilor li se explica de ce se ia cutare masura sau care sunt scenariile de lucru. În Walonia, iniţiativa principala este Planul Marshall 2.0, un mare plan de acţiune care vrea sa stimuleze businessul firmelor regionale. O altă iniţiativă notabilă este „Ensemble simplifions” (un fel de “Să simplificaţi bine!”) , preluata si de francezi. O alta idée a belgienilor este “Better Administrative Policy“. Cu titlu de exemplu putem retine: Noua-Zeelanda : New Zealand: Better Administrative and Support Services, Australia- Ahead of the game (Australia), Belgia (La Flandre en action : Pacte 2020) ; Canada: Examen des services administratifs ; Franta : Révision générale des politiques publiques (RGPP) ; Finlanda : grande restructuration des communes et des régions ; Irlande :Transforming Public Services ; Anglia : Spending Review 2010.
De ce nu ne ies reformele
● Este extrem de important pentru guverne de a comunica în mod eficient. Reformele mari sunt insotite de eforturi pe masura si trebuie insotite de o buna comunicare cu alegatorii si cu partidele. Trebuie sa li se explice si costul “ne-reformarii”.
● Orice masura trebuie insotita de analize solide care sa fundamenteze necesitatea luarii unei masuri si prezentarea scenariilor plauzibile. Cel mai recomandabil este ca acestea analize sa fie facute de institutii cu autoritate, independente.
Nici aia nu erau mai prosti, nici astia nu sunt mai destepti
Pana la urma, totul se rezuma la cum furi. Boc il acuza pe Vosganian ca a praduit banii veniti de pe privatizarea BCR. Vosganian ii raspune eminescian; Cum se face ca noi si cand nu aveam, in realitate aveam, iar voi si atunci cand aveti, de fapt nu aveti. Treaba nu e atat de complicata. In Romania, cine a venit la putere si-a facut rost de bani pentru alegeri. Ca a fost FSN, ca a fost PDSR sau ca a venit dreapta la conducere, tot un drac. Praduiala insa se facea tot mai rafinat. Guvernatorul stie, dar nu o poate zice. Intr-un cadru informal a mai dat “din casa” atata cat a putut. Altii povestesc insa mai pe fata despre cum se face businessul in Romania. Dai bani la partid (indiferent cum se cheama el), obtii alt gen de avantaje. Posturi sau contracte. Vreai sa ai voturi la mine in circumscriptie? Aproba-mi refacerea a 5 scoli, opt spitale, 10 poduri ca om vedea din ce le platim. Aaaaa, nu am castigat alegerile? Foarte bine, sa le plateasca aia care vin la putere. Facturile au fost emise. Cum, nu sunt nici bani? Nashpa. Marim niste taxe, da-i in ma-sa de prosti.
Totul e un circ, din pacate. Scuze, am zis circ? Voiam sa zic “cerc”.
Nu trebuie sa ne ia toti de prosti, asa cum nici noi nu trebuie sa-i luam pe toti de destepti.
PS Indiferent de grafice
Doi ani de criza. Tragem linie?
Cuvantul vine din greaca. Crisis, care inseamna mai degraba “judecata”. Daca tragem liniutze, ce constatam? Cate firme din total au inchis portile? Cate locuri de munca au fost salvate? Care au fost efectele benefice ale masurilor luate de cei aflati la putere? Au existat si efecte negative? Se poate evalua impactul final al crizei? Ce am invatat si ce ar fi trebuit sa invatam? Ce am pierdut si mai ales ce am castigat din crisis?
Bine, fie….
Si daca am securitiza arieratele guvernamentale?
Arieratele au fost si sunt o problema a Romaniei de dinainte de 89. Fostul guvernator al BNR, Florea Dumitrescu, i mi marturisea in tr-o discutie recenta avuta la domnia sa acasa, ca prin 1983 s-a derulat un program foarte strict de stabilire a firmelor care duc la formarea acestor arierate. S-a ajuns la un numar de 20 de firme, iar problema a putut fi mult mai putin costisitor rezolvata. Acum, asemenea analize nu stiu sa se faca. Nici nu se stie cu foarte mare exactitate volumul si structura lor la nivel de 2010. Cateva studii au fost facute, dar mai degraba accentul a fost pus pe ritmul de crestere decat pe solutii. Una din caile prin care aceste arierate ar putea fi eliminate (obligatie la care Guvernul s-a angajat) si despre care nu prea vad sa se discute este securitizarea acestora.
Ce ne va aduce 2011? Noua si celorlalti “porcusori”
2010 a fost cum a fost in Europa, dar vine 2011 cu noi taieri si strangeri ale curelelor. Drept e, vine si cu noi sperante. In ceea ce ne priveste, nu pot sa cred in proiectiile optimiste ale Guvernului, cu intrarea pe crestere. 1,5% poate fi atinsa doar in conditiile unei reveniri in viteza a economiile Europei, ceea ce nu e cazul. BCE, FMI, BM nu au rezolvat problema cronica a zonei euro, marginindu-se sa puna deoparte alti bani pentru eventuale salvari de la falimente. Cu o crestere anemica, UE nu are cum sa ne traga in sus. Iar despre o turare a consumului nu poate fi vorba, dupa taierile salariale operate.
Am citit in aceasta dimineata presa din tarile PIIGS si am facut un soi de comparatie cu ce se va intampla anul viitor la ei. Ca sa nu mai delirez aiurea, iata la ce se asteapta ei.
China se instaleaza incet in Europa. Romania e pe dinafara hartii, as usual…
Daca ati urmarit traseul vizitelor liderilor chinezi din ultimele luni, ati vazut ca Europa le-a confiscat mai tot timpul. Hu Jintao, seful statului, a fost recent in Franta (unde a semnat cateva acorduri pe sume mari), de unde a plecat in Portugalia (azi se va intalni cu premierul Socrates) unde va anunta semnarea de noi acorduri economice.UPDATE. Le-a si semnat deja Inainte, inaltii oficiali chinezi au fost in Grecia, Spania, si Turcia, Ungaria, Italia. In 2009, China a investit 3,5 miliarde dolari in Europa (fata de 1,5 mld dolari in SUA). In 2010, sumele sunt cu mult mai mari. Romania este ca de obicei, pe dinafara oricaror calcule, desi repet, in tarile din jur ca si in cele mai prost privite state europene (Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda) investitiile Chinei sunt de ordinul zecilor de miliarde de euro.
Banci, Ordonanta, FMI, Guvern
FMI este un fel de CAR, in care statele pun bani mana de la mana pentru ca uneori sa ii imprumute ieftin pe membrii aflati in jena financiara. Este tot un fel de banca, doar ca ii zice Fond Monetar.
Nu am stiinta ca in alte tari atunci cand au fost dati bani, Fondul sa se implice in dispute intre entitati interne. La noi se intampla acest lucru invocandu-se stabilitatea financiara, care ar putea afecta capacitatea de rambursare a Romaniei.
Cum au reactionat partile implicate in conflict, de la izbucnirea acestuia?
Bancile
De la inceputul scandalului cu Ordonanta 50, bancile s-au plans mereu. Ba ca trimiterea de scrisori clientilor le va costa milioane de euro, ba ca se va produce o adevarata migratie a clientilor de la o banca la alta, ba ca vor pierde sute de milioane de euro ca urmare a aplicarii Ordonantei.