Un excelent material pe blogul lui Dan.

Despre banci mai scrie Cristi Dogaru si Lumea Justitiei, pe site-ul carora am petrecut un interval consistent de timp.

Presa ieseana e plina de “urari” la adresa Volksbank. M-am oprit la ei pentru ca am primit si eu in mail niste sentinte date impotriva lor, pe care le voi pune pe blog, dupa ce le “periez” putin. (Scot adresele celor care mi le-au trimis, din motive de confidentialitate).

Recunosc ca mi-a luat ceva sa citesc si “ancheta”  anchetei Tigareta II, dar a meritat.

La fel cum a meritat si Piticu.

Adriana, de la care am aflat ca a plecat intr-o vacanta, stie de ce s-a cerut Vladescu inafara Guvernului. Ca are prietena in Grecia…

Mi-a placut mult aceasta idee si am constatat ca Deceneu are dreptate.

Ma opresc deocamdata aci cu lecturile.

PS. Nu inainte de a le multumi celor de la Metropolitan, care mi-au facut o oferta sa le distribui produsele. Sunt realmente incantat, desi am doua mici obiectii.

1. Nu ma cheama Katy

2. Pe spammeri ii raportez

Ce nu am vazut notat in media si mie mi s-a parut demn de luat in seama a fost greva lucratorilor bancari eleni, care protesteaza impotriva “voracitatii” Piraeus care vrea sa preia o bucata din Hellenic (33%)  si din ATE (77%). Au ajuns sa se acuze intre ei de mariaje din interes si de acaparare a cotelor de piata cu forta. De viol, ce mai incolo incoace….

Delegatia FMI va sosi in tara mai devreme decat calendarul afisat oficial. Stiu asta de la unul care are deja stabilite intalniri cu oficialii misiunii de evaluare. Nu-i pot da numele, da` baietii in negru vor veni mai repede ca sa studieze planurile lui Boc. Din septembrie, nu ar fi exclus sa vedem un nou premier.

Trei banci romanesti au operat majorari de salarii in cadrul departamentelor de marketing. Le-au adus la nivelul din 2008, toamna.

Azi am fost la Ploiesti ca sa iau Renaultul Traffic cu ajutorul caruia cateva familii ramase fara nimic, se vor bucura deajutoare. Am trerecut pe langa cimitirul unde urma sa fie inmormantata Madalina Manole. Era cam ora 14, lume ca la circ. O florareasa imbie un domn elegant sa cumpere flori.  “Cumpara-i Madalinei ultimul buchet, boierule, ca sarmana ….” Care sarmana?, sare cat colo “boierul” . Pai s-o plang eu pe aia care si-a lasat un copil pe drumuri si mai ales pe aia care a demonstrat ca nu-i pasa de viata ei? De ce sa-mi pese mie? No comment.

Ieri am fost la un seminar la BNR. M-au mirat doua lucruri. Primul, ca Isarescu face misto de Boc pe unde apuca. Dar cat cuprinde, nu doar “pour les connaisseurs”. Al doilea, ca nu intervine deschis pentru angajatii BNR in chestiunea taierii salariilor. Un sef trebuie sa faca doua lucruri: sa isi apere angajatii pana in panzele albe si sa stie tot ce se intampla in piata pe care opereaza. La primul, Guvernatorul mi s-a parut prins in off-side. Sau poate vorba lui…”avem si noi niste idei”…

“Eu nu muncesc. Eu ma amuz zilnic intre 8-14.  Faptul ca sunt miliardar nu m-a schimbat deloc. Inca mai cred in Mos Craciun si  in miracole”. Cuvintele ii apartin lui Nicolas Hayek, seful Swatch Group, care a decedat la birou,  la 83 de ani, in urma unui infarct . “Imparatul ceasornicelor”, cum i se mai spunea, Hayek era un amestec de conservatorism si ingeniozitate. Conservator era in chestiuni familiale, castigandu-si dragostea si respectul intregii familii. Ingenios era in business. Citatul lui preferat: Daca vei absolvi Conservatorul din Salzburg, nu vei deveni Mozart. Invatati la scoli bune, dar fiti creativi si urmati-va intuitia. Presa elvetiana tine prima pagina cu acest trist eveniment.

Presa canadiana are alte treburi. Scrie de pilda despre China, care permite intrarea in tara a purtatorilor de virus HIV. Daca nu stiati (eu recunosc ca habar nu aveam), ei nu aveau pana acum acest drept, dar cu ocazia Expozitiei din Shanghai, legea a fost modificata.

Pentru a-si creste productivitatea, quebecoazii vor investi in cercetare si inovare circa un miliard de dolari. Ca sa inchei cu presa canadiana, mai spun ca sunt tare mandri de pariul castigat al premierului Harper

Franta, la regim. Sarkozy a anuntat o parte dintre masurile de austeritate dedicate functionarilor publici. Se taie salarii, posturi, avantaje, petreceri. Cheltuielile de functionare ale Frantei vor fi reduse cu 10%. Avantajele personale –eliminate. Aici dedicatia e clara.  Secretarul de stat insarcinat cu cooperarea si francofonia Alain Joyandet, folosea un jet privat in deplasarile sale. Christian Blanc, Secretar de stat insarcinat cu dezvoltarea regiunii Capitalei isi lua trabuce din bani publici. Toate astea vor disparea, la fel ca si garden-party-ul din 14 iulie de la Elisee. 10.000 de automobile si 7000 de posturi vor fi desfiintate in urmatorii 3 ani.

Un foarte bun interviu facut de Liberation cu ministrul de Finante grec George Papaconstantinou.  Jurnalistii  francezi noteaza ca biroul ministrului elen nu are nimic din stralucirea omologului sau francez. “Un imobil hidos din anii 1960, cu perdele trase in intregime, cu o intrare minuscula…”. Merita citit.

Fondurile speculative au pariat 2,5 miliarde de euro pe bursa spaniola, scrie El pais. Mai aflam din presa lor ca Spania ar putea opera “mici” ajustari in zona fiscalitatii, dar nu intentioneaza sa modifice nivelul TVA, sau ca bancile germane auo rasta a neperformantelor dubla fata de spanioli.

Banca Nationala a Angliei a pompat circa un trilion de lire sterline in sistemul bancar, scrie The Independent, citand un raport al Bancii Reglementelor. Bine ca au avut de unde.

Ca veni vorba de banci, germanii zic ca taxa pe sistemul lor bancar va fi de până la 0,04% din bilanţul acestora, în afara depozitelor clienţilor, conform unui proiect de lege obţinut luni de AFP.

Valoarea acestei taxe bancare, pe care Germania a susţinut-o sâmbătă şi duminică, fără succes, pe lângă partenerii G20 la summitul din Canada, va fi progresivă. Ea va varia în funcţie de suma impozabilă – adică valoarea bilanţului contabil al băncilor în cauză, minus depozitele clienţilor şi capitalul social.

Pentru o sumă de până la 10 miliarde de euro, taxa va fi de 0,02 %, pentru o sumă cuprinsă între 10 şi 100 miliarde de euro taxa va fi de 0,03%, iar pentru marile instituţii, unde baza de calcul depăşeşte 100 miliarde de euro, taxa va fi de 0,04%, precizează proiectul de lege.

Textul, elaborat de Ministerul de Finanţe, va face obiectul unei consultări pe lângă alte ministere în săptămânile următoare, înainte de a fi examinat în consiliul miniştrilor, la finalul lui august. Legea va intra în vigoare pe 31 decembrie 2010.

Handelsblatt, unul dintre cele mai bune cotidiene europene de business scrie despre Grecia, ale carei probleme continua sa puna presiune pe BCE si pe Trichet. BCE trebuia iar sa sara in ajutorul greciei, iar daca n-o va face, ar putea urma dezastrul, spun analistii

Hitler voia o limuzina pe credit de la Mercedes, pana ii intra in cont drepturile de autor de pe Mein Kampf., scrie presa britanica.

Desi China sta bine macro, unele provincii au probleme mai mari decat cele ale Greciei, se arata intr-un raport inaintat Guvernului chinez. Un exemplu este Guangdong, cu o populatie cat a Germaniei. Ca numar, nu ca inaltime.

Banca Angliei noteaza in Raportul sau de Stabilitate ca o taiere a dividendelor si a bonusurilor ar putea aduce 10 miliarde de lire, care le-ar permite sa injecteze prin canalul creditului circa 50 de miliarde. Dar n-o fac.

Fiscul spaniol invita cetatenii care detin conturi in Elvetia sa le declare. Cei care n-o fac si vor fi prinsi, ay ay ay…

In cele din urma, accepta creditul oferit de banca. Banca insa are si ea probleme cu georgescu, care nu ii mai poate rambursa banii imprumutati si trebuie sa isi constituie un provizion. Ca sa isi „scoata” parleala, ii mareste dobanda lui Ionescu. In cele din urma, Ionescu da faliment. Ii da bancii cheile atelierului pus gaj pentru credit si pleaca in tarile cu dobanzi mai calde.

• Paradigma banilor.

A,B si C au cate 150 euro in buzunar si decid sa se imprumute intre ei cu cate 150 euro. In urmatorul moment, fiecare dintre ei are tot cate 150 euro in buzunar, dar si creante de cate 150 euro asupra celuilalt.
In actuala formula de calcul, „masa lor monetara” se dubleaza. In termeni reali insa, nici vorba ( vezi teoreticianul economist Schumpeter, care a scris foarte ok despre drama bogatiei reale si cea a bogatiei „negative”, adica datoriile). Numai in caz de criza inveti care e diferenta dintre aceste doua „bogatii”. Am mai scris despre asta.  Atunci cand iei un credit, semnezi un contract prin care admiti ca ai o datorie la banca. E o dovada de onoare prin care te obligi sa iti rambursezi datoria. In acest moment, banca isi face calcule. Oare Ionescu imi va putea returna banii? Care e probabilitatea lui de default? Cat va mai valora promisiunea lui peste un an?

• Cand promisiunile nu mai valoreaza doi bani

Criza subprime a demonstrat ca uneori, promisiunile nu valoreaza nimic. Cei care au luat bani de la banci desi nu erau calificati sa o faca, au obtinut casa, dar nu mai puteau plati ratele. Masa monetara M1 si M2 se duceau pe apa sambetei si toti se intrebau unde dispar banii? Banii lichizi erau imobilizati in cladiri, dar hartiile prin care oamenii isi recunosteau datoriile nu mai valorau nimic.
Eroarea de calcul? Nu poti aduna mere cu pere ca sa faci compot de struguri. Marul era real, para era doar pe hartie iar compotul de struguri nu se vedea nicaieri. Asa cum imi spunea un amic bun, asta este criza „banilor facuti cu mouse-ul”

• Banii pana la urma, sunt un bun substitut al trocului.

Inainte vreme, bogatia se masura prin numarul de sclavi pe care il aveai. Acum, dupa ce a trecut peste noi un Ev Mediu, o Revolutie Franceza, aristocratii au priceput ca nu neaparat sclavii iti aduc bogatia, ci si banii. Ca si banii (vezi Aristotel) reflecta tot o forma de dominatie care inlocuieste violenta sociala.
Pana la urma, vorba Guvernatorului Isarescu. Criza asta se va rezolva intr-un fel sau in altul. Economia se va regla. Important e sa dai de lucru oamenilor, ca ei sa poata produce. Probabil vom asista la o re-echilibrare a distributiei valorilor financiare. Pericolul consta in poteca ingusta prin care aceasta ajustare se face. Poate fi prin stanga (comunism) sau prin dreapta (nu vreau sa dau exemple aici).

• De ce FMI e inutil?

Pentru ca impune un mijloc de schimb poate inadecvat. FMI lucreaza prin intermediul DST. Grefeaza o moneda pe un spatiu care poate nu e dispus sa il accepte. Cati dintre noi am accepta, in ipoteza dezastruoasa in care ne-am pierde o mana, sa ni se puna o alta mana de la o maimutza?
SUA si-a trecut in constitutie solidaritatea economica intre statele federale. Europa mai are putin de lucrat la acest capitol. Eurolandul ( si mai ales Germania) vrea anumite reguli care functioneaza acolo, dar care in alte state nu au cum opera. Fiecare vrea sa isi vanda produsele peste tot si sa incaseze bani cat mai multi, dar nimeni nu vrea sa piarda. Toti vor excedent comercial, uitand ca economia asta e un joc cu suma nula. Ca sa vinzi ceva, altcineva trebuie sa cumpere. Nu pot fi toti exportatori net, ca sa citez din cineva. Iar Keynes stia asta. Hjalmar Schacht stia si el.
Nu asistam la o criza a capitalismului, ci la una a banilor. Iar in fata, avem un Carrefour, o rascruce. Stanga sau dreapta. Asta nu pricep uniifunctionari publici  care se pierd in proteste inutile si degraba de  pericole aducatoare. De asta nu am nicio compasiune pentru ei.

Postul a fost scris ca urmare a unui email primit in aceasta seara de la seful unei directii bancare dintr-o banca ce nu are treaba cu Romania. E din Canada  si e o banca de pe la 1830. Citez din mesajul bancherului respectiv (roman plecat demult acolo) :”

Buna Dan,

Sint tare busy aici. Ar fi fain sa mai particip la blog-ul tau, trebuie sa-mi gasesc un nick name si am probleme acum sa ma exprim in romaneste. In orice caz – …e groasa oricum si toata lumea e worried…practic cu Euro-ul acum se echilibreaza balantile de plati intre tari…nu mai conteaza daca e Euro sau nu, oricum sint tarile europene incurcate intre ele (see below!); ti-am pus si niste articole interesante”

M-am mai inspirat de acolo.

Miniştrii de Finanţe din zona euro, Fondul Monetar Internaţional şi băncile centrale au decis luni înfiinţarea unui unui pachet de asistenţă financiară în valoare de o mie de miliarde de dolari pentru stabilizarea pieţelor financiare internaţionale şi prevenirea colapsului monedei euro prin extinderea crizei din Grecia. Anunţarea acestui plan, cuplată cu lansarea de către Banca Centrală Europeană a operaţiunilor de cumpărare de obligaţiuni de stat a condus la scăderea dobânzilor pentru bonurile de Trezorerie emise de Grecia, Spania şi Portugalia.

Din partea Statelor, criza se vede in tonuri inchise. O parte din tari isi reiau cresterea, dar sunt fragilizate de problemele altor tari cum e Grecia. Abia s-au trezit din coma si sunt puse sa alerge intr-un nou maraton financiar, ceea ce le poate fi fatal. Pana la urma, toti stiu ca nu poti sa te salvezi de datorii acumuland altele mai mari decat pe termen foarte scurt. Speculatorii (si aici am in vedere fondurile de risc, dar si asiguratorii care plaseaza banii din prime pe pietele pe care se pot face cel mai usor profituri) vor paria in continuare pe falimentele de stat, daca nu li se interzice. Statele vor iesi iar cu sacii de bani sa le arate ca au de unde, dupa care cercul vicios va continua.

Citesc ca Estonia va intra in Euroland de la 1 ianuarie 2011. Foarte bine, felicitari. Dar sa aderi acum la zona euro e oarecum pagubos. Romania nu stiu daca ar face fata. Pentru noi, strugurii sunt parca tot mai acri.

Instituţia de la Frankfurt a informat că vrea „să deruleze intervenţii pe pieţele de obligaţiuni private şi publice din zona euro” în ideea de calma pieţele. Achiziţiile, realizate prin intermediul băncilor centrale naţionale, au început de luni. Prin această decizie BCE se găseşte, de facto, în poziţia de a finanţa datoriile publice ale Greciei, Portugaliei sau Spaniei.

Recent, preşedintele Băncii centrale a Germaniei (Bundesbank), Axel Weber, considerat favorit pentru a-i succeda în funcţie lui Jean-Claude Trichet, şi-a exprimat în mod public aversiunea faţă de o astfel de măsură.

Cu toate acestea, intervenţia BCE va ave loc în cadrul unui plan inedit de 750 miliarde de euro pus la punct de Uniunea Europeană. Obiectivul planului este oprirea crizei de încredere care ameninţă însăşi existenţa zonei euro, ca urmare a problemelor bugetare ale Greciei.

Prin achiziţionarea de obligaţiuni de stat de pe piaţa secundară, BCE va opri practic speculaţiile şi va permite statelor în dificultate să continue să se finanţeze de pe pieţele de obligaţiuni, dar în condiţii suportabile. BCE vine astfel cu un sprijin cheie, înainte ca parlamentele să aprobe pachetul de 440 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi şi garanţii asigurate de statele din zona euro.

Prin achiziţionarea de obligaţiuni de stat, BCE se apropie, practic, de programele de relaxare cantitativă clasice, aşa cum sunt cele lansate de Rezerva Federală Americană după prăbuşirea Lehman Brothers, în toamna lui 2008, şi, mai recent, de Banca centrală a Angliei, care a tipărit bani pentru a achiziţiona obligaţiuni guvernamentale de la bănci.

În încercarea de a se proteja de critici, BCE nu a dorit să precizeze care este volumul titlurilor pe care intenţionează să îl achiziţioneze. În plus, instituţia de la Frankfurt a subliniat că are intenţia de a neutraliza efectul inflaţionist al acestei măsuri, astfel încât să nu afecteze politica monetară.

„Pentru a-şi putea apăra credibilitatea, BCE are tot interesul să intervină la o politică ortodoxă”, a subliniat analistul Deutsche Bank, Gilles Moec.

Economiştii avertizează, însă, că achiziţionarea de bonduri guvernamentale ar putea submina credibilitatea BCE, deoarece poate fi văzută ca o finanţare directă a unor deficite fiscale excesive. Astfel de măsuri tind să şteargă distincţia dintre politica fiscală şi cea monetară