Germania a cerut Greciei sa “externalizeze” politica lor fiscala. Istoria se repeta, nu-i nimic nou

Istoria se repeta. Germania, scrie e-Kathimerini, ar fi cerut ca grecii sa renunte la o parte din politica fiscala daca mai vrea sa stea in zona Euro (ceea ce nici asta nu e foarte sigur). “Externalizari” ale politicii fiscale au mai fost. Si in Grecia si in Romania (nu fac prin asta o comparatie intre starea economiilor celor doua state). Despre intrarile in default ale grecilor am scris anul trecut, aici. In cazul Romaniei, treaba nu era mult diferita atunci cand venea vorba sa fim “salvati” de la faliment. Se intampla prin anii 1930.

Continue reading

Lecturi la cafeau de luni dimineata

Buna dimineata si o saptamana placuta tuturor! Recomandarile pentru prima dimineata a acestei saptamani sunt: intalnirea Merkel-Sarkozy, fatalmente cruciala pentru salvarea euro. Unii vorbesc deja despre o reducere cu 80% a datoriei Greciei. Altii ca taxa Tobin e motiv de divort. Dar a propos de Grecia: spre deosebire de alti guvernatori, cel al Cehiei o spune franc: poate ar fi cazul sa plece din Eurozona. ​Cand vine vorba despre Europa, China vede patru mari riscuri. Cat despre embargoul impus Iranului, ar putea avea efecte catastrofale asupra Europei. De pilda grecii aduc 30% din petrol de acolo. Pentru unii, embargoul e o excelenta afacere. O idee ciudata de la Goldman Sachs: cumparati bonduri italienesti! A innebunit lupul? Cititi si acest text al prof. Corsetii si Pesaran. Merita!

Continue reading

O istorie crestineasca a falimentelor Greciei. Cum scrie la Deuteronom…

Pana acum, grecii au mai falimentat ca tara de vreo 5-6 ori. Prima data s-au imprumutat prin secolul al patrulea, de la Templul din Delos mai mult decat putea duce.  Datoriile grecilor erau echivalente cu 215% din PIB (Winkler, 1933). Fireste, s-a facut un haircut intrucat altfel nu se putea. S-a taiat atunci circa 80% din datorie.  In 1826, ca sa ne apropiem fulgerator, Grecia da iar faliment si e alungata de pe pietele international vreme de 53  de ani. Era in vremea Razboiului de Independenta (inceput la 1821, detalii mai jos). 1843 , alt faliment. 1893, un altul (haircut 70%). Urmeaza noi si noi falimente. A invatat Europa ceva din asta? Nimic. Dar ce zice Biblia? In Deuteronom, gasim asa: În anul al şaptelea vei face iertare.  Iertarea însă va fi aceasta: tot împrumutătorul, care dă împrumut aproapelui său, să ierte datoria şi să n-o mai ceară de la aproapele său sau de la fratele său, că s-a vestit iertarea în cinstea Domnului Dumnezeului tău.Ceea ce grecilor li s-a aplicat cu succes.

Continue reading

Grecia. In fond, cine ce risca?

In 2007, cotidianul Wall Street Journal o dadea drept exemplu de economie performanta. Oficiali ai Moody`s o laudau. Dupa cateva luni, calvarul incepea. Mai intai au scazut exporturile. Apoi, banii trimisi din afara scadeau vazand cu ochii.  In scurta vreme, a ajuns paria clubului select in care intrase victorioasa. Acum se discuta despre falimentul ei ca tara. Ce s-a petrecut intre timp? Cum a ajuns Grecia un fel de experiment al zonei euro si ce risca cei care au invitat-o “in marea familie Euroland”?

Continue reading

Linkurile zilei

Azi a fost o zi destul de incarcata. Nu o sa insist asupra programului meu, ci asupra unor subiecte mult mai interesante. Unul e al lui Dan Selaru. Acesta mai precis, desi am citit de cateva ori si postul lui anterior, ca sa il inteleg mai bine.  Mai e blogul lui Florin, despre care am mai zis si imi mentin parerea ca e cel mai tare blog pe economics. In curand, pe acelasi blog il veti gasi si pe Lucian Isar, un alt zuper- economist de la noi. Theophyle ramane Theophyle. Cine nu-l citeste, ramane prost. Un alt link este catre blogul profesorului Glavan (il vedeti destul de des la Money Channel sau RTV) si care de cate ori ne intalnim, imi face cadouri (carti) sub diferite pretexte. Haios este si postul Balonului Imobiliar.

M-am mai oprit azi pe blogul Kayshei- colega jurnalista pe care am cunoscut-o odata cu actiunea umanitara de anul trecut la care m-ati ajutat cu totii. Nu mai zic de Matash cu care am avut discutii asa cum doar noi le puteam avea ( Cristi plsssssss sa ramana intre noi!!!) si de libertatea lui Mihnea, care stie ce e aia diferenta dintre Bucuresti si Cluj (jos palaria, Mihnea!)

As mai putea scrie o tona de povesti despre Vlad Mixich, unul dintre cei mai talentati si mai cu bun simt jurnalisti pe care am avut ocazia sa-i cunosc… dar pentru Vlad promit un post special.

Ordinea lor este aleatoare. Valoarea postarilor lor este la fel de ridicata.Rog iertari de la cei pe care i-am uitat.  Data viitoare voi fi infinit mai atent.

Pacientul e pe moarte, medicii sunt la congrese

Ca va urma o noua criza, pare destul de clar. Ca ea va lovi mai dur decat precedenta, e la fel de evident. Organismele economice sunt mult mai slabite decat in 2008. Pana si semi-irationalii nostri lideri admit ca e groasa. Inainte vreme, tineau sa ne asigure ca Romania e ferita de criza, ba ne si indemnau sa ne luam proprietati in SUA. E drama  pacientului.

Continue reading

Cine ridica restructurarea, de restructurare va pieri

Teleconferinta a fost amanata cu doua ceasuri. Oricum era o chestiune formala, asupra careia se convenea dinainte. Era pentru “piete”. Nimeni cred ca isi inchiopuie ca ministrul elen de Finante formeaza un numar de telefon si intreaba “alo, doamna Lagarde? Ce bine ca v-am prins la telefon…” Consultarile echipelor de tehnicieni au loc periodic, astazi urmand sa se concretizeze discutiile anterioare. Comisia Europeana nu va cere se pare noi masuri de austeritate, realizand ca se afla deja la limita imposibilului. Drept ca ca si daca se iau angajamente si se fac juraminte de iubire, problema de fond nu se rezolva. Grecii sunt tinuti sub perfuzii financiare si asa vor ramane lucrurile inca o bucata de vrem, daca…

Continue reading

Se prosteste lumea? De ce nu exista lideri?

O importanta agentie de rating ar putea reduce “scorul” bancilor din Franta. Asta se va lasa iar cu turbulente pe pietele bancare, daca se va intampla. Chestiunea (desi simpla la prima vedere) aduce in discutie doua lucruri: cat de accurate sunt informatiile furnizate de agentiile de rating (cat de bine se documenteaza analistii care recomanda reducerile sau suisurile ratingurilor, daca informatiile la care au acces sunt ele insele accurate, daca nu cumva s-a trecut de la generozitate maxima la prudenta exagerata etc) si a doua de ce naibii singura retea credibila europeana- cea a bancilor centrale- nu isi construieste propria agentie de rating. Au informatii de prima mana, sunt mai credibile decat M, F si S&P si ar evalua mai corect decat o fac agentiile. Partea proasta e ca si in sanul bancilor centrale parerile divergente se inmultesc. Nu au lideri pe masura vremii. Trichet, inainte de pensie, nu mai pare interesat decat sa isi incheie fara scandal mandatul. Draghi isi are “ciudateniile” lui, Stark nu mai e… In locul lui a fost numit Joerg Asmussen, fost student al lui Axel Weber, ale caror competente fusesera apreciate drept insuficiente.  Pe cine ne bazam? Nu sunt lideri.

Continue reading

Insemnari

  • Doar doua banci au confirmat ca urmeaza sa isi ajusteze personalul in urmatoarea perioada. Asta e un lucru bun, daca ne uitam ce se intampla in Europa si in lume. HSBC- cea mai mare banca europeana- da afara 30.000 de oameni. Intessa Sanpaolo renunta la 4000 de angajati. Deutsche Bank are in vedere 2600 de angajati la care sa renunte. A doua banca elvetiana, Credit Suisse, intra si ea in joc. Lloyd`s mizeaza pe 15.000 de salariati mai putin. UBS anunta la randul ei suprimarea a 15.000 de posturi. De Northern Rock nu mai zic…Care sunt cele doua banci, e mai greu de spus, intrucat informatiile sunt obtinute cu conditia pastrarii anonimatului. Pe surse, cum ar veni.

Continue reading