Familia este temelia societăţii. Ei bine, piatra asta de temelie se cam schimba structural. In ultimii 20 de ani, fertilitatea nu mai e ce era, iar familia- acest motor esenţial al solidaritatii, care se ocupa si cu redistribuirea resurselor între persoane fizice, gospodării şi pana la urma, generaţii, cea care oferă protecţie şi asigurare împotriva greutăţilor- are alte prioritati acum. Patternul familial e in schimbare in intreaga lume, nu numai la noi.
Panicile sunt la fel de vechi precum pietele insele. Unele au pornit de la dereglementarea pietelor. Altele au implicat investitii in state fictive, (niste Madoffi la inceput de drum) sau doar contagiunea pietelor. In ultimii 200 de ani, pietele din SUA si Marea Britanie au cunoscut ce e aia panica de foarte multe ori: 1819, 1825, 1837, 1857, 1873, 1893, 1901, 1907, 1929, 1987, contagiunea asiatica din 1997 şi mai nou 2007-2008. Toate au fost diferite, dar efectul a fost acelasi: ingenunchierea pietelor. Înainte de Marele Crash din 1929, elementul comun al acceselor de panica a fost refuzul aproape dogmatic al autorităţilor de areglementa pietele pentru a preveni posibilele crize. Dupa acel moment au aparut alte cauze, dar dereglementarea (sau nereglementarea) a revenit printre principalele cauze la interval de aproape 100 de ani. S-a incheiat un ciclu, vor spune unii…Vezi cum s-a ajuns sa inventezi tari fictive numai ca sa iei un credit sau ce inseamna contagiunea in economia reala. In episodul urmator, panica pietelor romanesti.
Am asistat de curand la cresterea si apoi la prabusirea abrupta pietei imobiliare. Caderea acestei piete si criza au dus la scaderea consumului, a investitiilor imobiliare si a redus averea neta a populatiei. Evoluţia preţurilor la locuinţe a fost insa influenţată nu 
numai de factori macroeconomici, cum ar fi venitul si ratele de dobândă, ci si de politicile structurale privitoare la pieţele imobiliare ori de reglementarile privind modul de finantare a achizitiei de locuinte.
Domnul Ionescu e patron. Are vreo 50 de ani si pana la Revolutia romana era un contabil la o firma mare de stat din Capitala. Intre Revolutia din Bucuresti si cea din Egipt, domnul Ionescu s-a dezvoltat foarte puternic. Si-a dat demisia si si-a facut o firma de contabilitate cu vreo 20 de angajati care se ocupa de tot ce inseamna relatia cu Fiscul a catorva firme din tara. Are drept clienti si vreo 10 exportatori care acum stau cu morcovul varat (conform Planului de conturi) in “Conturi in banci”pentru ca au apucat sa livreze marfuri in Egipt si inca nu si-au incasat banii. Dar asta e o alta mancare de peste.
Prima atestare documentara postdecembrista a notiunii de stimulent plafonat la 3 salarii lunare, am gasit-o intr-un document semnat de nea Vacaroiu si contrasemnat in locul lui Florin Georgescu (min Finantelor pe atunci) de un secretar de stat, Dan Mogos.
Este vorba despre Hotarirea Nr. 498 din 23 septembrie 1993 cu privire la aprobarea Normelor referitoare la constituirea si utilizarea fondurilor destinate stimularii personalului din aparatul propriu al Ministerului Finantelor si din unitatile subordonate acestuia.
Din cuprins:
Ceva nu merge. Sistemul e prost, nu neaparat e de vina cineva anume. Basescu a fost prost inspirat cand l-a numit pe Boc? Opozitia a fost prost inspirata ca nu a stiu sa fie mai flexibila atunci cand interesele tarii cereau un premier capabil?
Sistemul bancar e gripat. Bancile nu mai dau credite de teama ca firmele vor intra in insolventa si ca vor ramane cu banii. Companiile ezita si ele sa se imprumute, de teama viitorului incert. In plus, au aparut si clientii nemultumiti de tratamentul pe care bancile il aplicau si care vor razbunare. Eventualele procese intentate ar putea slabi capacitatea unui sistem inca fragil.
Pe plan economic, stam inca si mai prost. Statul nu are bani nici macar sa isi achite ratele la fostul imprumut de la FMI si ar putea sa isi rostogoleasca datoria pentru la anul. Ce va fi dupa, vom vedea.
Fiscul spaniol cauta 3000 de conturi in Elvetia, care ar putea adaposti intre 8 si 10 miliarde de euro, scrie presa locala. Altii vorbesc despre numai i 2500 de conturi, da` nu asta e relevant.In plus, bogatii Spaniei vor fi mai impozitati decat saracii. La ei, nu la noi. Si nu mai intrebati de ce.:)
Lloyd Blankfein, CEO Goldman Sachs, ar putea sa apara la emisiunea Oprah Winfrey show pentru a-si mai spala imaginea crunt afectata de scandalurile din jurul bancii. Cum ar fi sa-i vedem si pe ai nostri directori executivi de banci la “Acces direct” sau la Capatos?
Sectorul Horeca din Belgia a negociat reducerea TVA de la 21 la 12% si s-a angajat in schimb sa faca 6000 de angajari. Probabil ca din toamna, in Romania sa va negocia cresterea TVA la 24% si zeci de mii de disponibilizari. Asta e diferenta dintre cele doua modele economice.
Institutul francez de statistica a calculat ca economia Frantei nu va creste cu mai mult de 1,4% in acest an dupa ce anul trecut se contractase cu 2,5%. De unde va veni cresterea la ei? Din exporturi in primul rand, iar asta se va intampla mai degraba in a doua parte a anului, spun statisticienii. Ca tot veni vorba de Franta, merita o privire raportul Curtii lor de Conturi asupra starii finantelor publice. Pentru cei care nu au vreme, Curtea lor de Conturi a analizat riscurile la adresa finantelor publice, le-au enumerat frumos pe la pag 66 si au venit cu solutii. Sa nu se supere dom` Vacaroiu, da` cam asa se lucreaza profi. Parerea mea!
Meseria asta e ciudata. Intri in contact cu ambele categorii de oameni: prostii si desteptii. Desteptii te lasa sa deduci singur unele concluzii. Prostii ti le vara pe gat, ca nu cumva sa mai ai loc de dubii.
De la unii afli ca risti inflatie. De la ceilalti afli ca nu ai cum sa risti inflatia, ca pur si simplu nu sunt conditii pentru inflamarea preturilor.
“De unde inflatie, monsher, cand comerciantul nu mai stie cum sa scada preturile ca sa mai vanda si el acolo, o cutie de chibrituri? Cererea e in coma monsher, oferta se ajusteaza cu greu. Cum sa discuti despre inflatie? Trebuie sa fii idiot, ma-ntelegi…”.
Care e prostul si care deteptul?
Ambele tabere au argumentele lor pe care le prezinta pe unde si cat de des pot. Tu trebuie sa le pui in balanta si sa vezi care are mai multa dreptate.
Inainte de venirea in tara a delegatiei Fondului, toata lumea era linistita. Nimeni nu pomenea de cresteri de taxe, se dadeau asigurari ca sunt bani de salarii si pensii, oficialitatile negau categoric orice intentie de a majora TVA sau cota unica, iar BNR tocmai coborase dobanda cheie. Mai mult decat atat, reprezentantul Romaniei la Fond, Mihai Tanasescu, declara ca nu vor fi probleme la evaluare si transa va fi eliberata fara doar si poate. Avea si motive sa spuna asta. Tinta de deficit a fost atinsa,chiar daca cresterea economica a fost sub asteptari in primul trimestru. Sub asteptari si din punctul nostru de vedere, si din cel al FMI. Logica spunea ca data fiind prognoza de crestere economica eronata a imprumutatorului, acesta ar fi trebuit sa dea inca odata dovada de intelegere.
Continue reading
Citez dintr-o carte de economie aparuta in 1934 si in care este analizata reactia Guvernului la criza din 1931, an in care s-au aplicat reduceri similare ale salariilor bugetarilor samd.
“In anul 1931 criza se agravase din ce in ce. Datoria publica la 1 ian. 1931 se ridica la 184.757.988.459 lei. Bugetul general al statului anunta reduceri de cheltuieli din cauza crizei care a luat un caracter actual si acut. Bugetul se reduce in urma votărei cu 3.426 miliarde de lei rezultati in urma aplicărei curbei de sacrificiu asupra salariilor functionarilor din Ministere si Regiile Publice Comerciale. (scaderea salariilor cu 15-30% – n.m. Dan Popa)
Din cauza scăderei prețurilor ca urmare a dăprecierei valorii productiei agricole, economia țărei a suferit pagube insemnate. Dăprecierea a cuprins produsele agricole, forestiere si petroliere reducându-se astfel exportul, dăterminând restrăngerea tranzactiilor. Intr-un cavant, sistarea urcării vieții economice. Redresarea economica se incearca prin folosirea unui imprumut extern numit de desvoltare si acordat de un consortiu international (similar imprumutului de acum cu FMI- n.m.DP)
Continue reading