Foarte rapide, de dimineata

Janet Yellen, sefa FED San Francisco ar putea deveni vicepresedinta FED SUA, inlocuindu-l pe viitorul pensionar Donald Kohn. Ea a declarat ca a fost sunata de Casa Alba si ca i s-au cerut datele personale ca semn ca va fi avansata. Sau i-o fi facut vreun jurnalist o farsa? Chiar, cum ar fi sa il sun si eu pe V. ca din partea Cotroceniului si sa-l intreb daca n-ar vrea sa se ajunga Guvernator? Asa, la misto. Cre`ca i-ar plezni inima de placere..
Continue reading

Bernanke a dezvaluit scenariul iesirii din criza

FED ar putea incepe incet incet retragerea masurilor exceptionale aplicate pentru sustinerea economiei, a anuntat Il Presidente Ben Bernanke. Banca centrala a SUA a livrat pietelor peste 1000 de miliarde de dolari pe care e musai sa ii retraga, ca sa nu se confrunte cu o inflatie periculoasa. Bernanke a fost audiat de o comisie a Camerei Reprezentantilor a SUA, unde a dezvaluit cam cum vede el scenariul iesirii din catastrofa. Depozitia sefului FED o gasiti aici.

Lui Bernanke i s`a marit salariul la 200.000 de dolari. Comenteaza careva?

Banca Centrala a SUA (Federal Reserves) a inregistrat in 2009 un profit-record de 46,1 miliarde de dolari (circa 33 miliarde de euro) in cei 96 de ani de existenta, anunta presa americana.
In 2007 FED a realizat un profit apropiat, de aproape 35 miliarde de dolari, iar in 2008 profitul a fost de 31 miliarde de dolari.
Pentru bunele rezultate (datorate in mare parte imprumuturilor acordate de FED bancilor din SUA), presedintele institutiei, Ben Bernanke s`a ales cu un salariu anual de aproape 200.000 de dolari.
Desi economiile Romaniei si SUA nu se compara, adaugam ca profitul BNR pe 2008 a fost de 900 milioane de euro, iar salariul Guvernatorului Isarescu a fost in 2007 de putin peste 310.000 de lei anual, adica putin peste 127.000 de dolari.

Paul Krugman, laureat Nobel:"Ma astept ca FED sa lanseze carduri de credit, la cat de mult s`a implicat in banking"

Laureatul Premiului Nobel in economie, Paul Krugman, a acordat exclusiv pentru editia online a Newsweek un interviu legat de criza economica mondiala. Savuros si alert, interviul merita citit. Am sa reproduc mai jos cateva din observatiile Prof. Krugman.

“Greenspan est un tip adevarat. Partea proasta e ca el si`a imaginat ca FED este un soi de gazda care, daca te`ai imbatat prea tare si nu te mai poti tine pe picioare, te duce acasa si te mai pune si in pat. Credinta lui in functionarea pietei libere ne`a adus unde suntem.

Continue reading

Incepe criza cardurilor de credit?

FED a “permis” grupului de servicii financiare American Express (AmEx) sa isi schimbe statutul in holding bancar, pentru a putea beneficia de ajutorul financiar in cadrul planului Paulson, se arata intr`un comunicat al FED. Banca centrala a SUA a precizat ca a avut de transat foarte urgent aceasta problema, din cauza « circumstantelor neobisnuite si urgente, care afectau in mod grav pietele financiare ». Potrivit planului Paulson, institutiile financiare care doresc sa fie ajutate financiar (a se citi « recapitalizate ») au termen pana la 14 noiembrie pentru a se transforma in holdinguri bancare. AmEx a anuntat in 20 octombrie ca profiturile pe trim al treilea au coborat cu 24 %, pana la nivelul de 815 mil. Dolari. Grupul a explicat ca acest lucru se datoreaza cresterii numarului americanilor aflati in incapacitate de plata, care nu mai au bani sa`si plateasca datoriile. 10 zile mai tarziu, AmEx anunta suprimarea a 7000 de locuri de munca (10 % din efectivul de angajati), in cadrul unui program de reducere a costurilor cu 1,8 miliarde de dolari.

9 "vedete" ale sistemului bancar din SUA au primit 125 de mil USD

Nouă dintre cele mai mari bănci americane au primit cele 125 de miliarde de dolari promise de statul federal în schimbul intrării sale în capitalul lor, a anunţat aseara Trezoreria SUA.
Cele patru mari bănci din ţară – JPMorgan Chase, Citigroup, Bank of America, cu viitoarea sa filială Merrill Lynch) şi Wells Fargo & Company- au primit fiecare 25 de miliarde de dolari.
Goldman Sachs şi Morgan Stanley, care au abandonat recent statutul lor de bănci de afaceri, au primit fiecare 10 miliarde de dolari.
Bank of New York Mellon a primit 3 miliarde şi State Street 2 miliarde. Deşi mult mai mici, aceste două instituţii joacă un rol de prim plan în gestionare de active şi păstrare de titluri.
Potrivit Trezoreriei, aceste nouă instituţii bancare adăpostesc 50 la sută din depunerile bancare ale ţării. Ele singure au absorbit jumătate din cele 250 de miliarde de dolari pe care statul federal intenţionează să le utilizeze pentru consolidarea fondurilor proprii băncilor în conformitate cu planul său de salvare a sistemului bancar.
În schimbul acestei contribuţii în bani lichizi, statul a obţinut participări minoritare, fără drept de vot, în aceste bănci şi a primit de la fiecare bonuri de subscriere de acţiuni valabile zece ani, pentru o valoare egală cu 15 la sută din investiţia sa iniţială.
Cele 250 de miliarde pe care statul intenţionează să le injecteze în contribuţii la capitalul băncilor provin din cele 700 de miliarde de dolari pe care Trezoreria a fost autorizată să le cheltuiască prin legea de stabilizare economică de urgenţă intrată în vigoare la începutul lunii, aminteşte AFP

Dupa banci, FED intervine si pe piata IMM-urilor. Un faliment al acestora ar fi fatal.

FED va interveni pentru a impiedica efectul de contagiune a crezei creditului in economia reala, lansand certificate de trezorerie prin care sa permita micilor intreprinzatori sa isi finanteze businessul. Practic, FED va garanta platile pe care comerciantii le au de facut furniorilor sau propriilor salariati, pe termen de 3 luni, fara a le percepe obligatoriu garantii materiale.
Instrumentul este folosit pentru prima oara dupa Marea Depresiune din anii `30, FED urmand sa infiinteze in acest scop o structura specializata – un depozit special coordonat de FED New York (intermediarul traditional intre Banca Centrala si pietele financiare). Banca Centrala a SUA isi largeste astfel aria interventiei pe o piata estimata de un oficial al FED care a preferat anonimatul, la 1300 miliarde de dolari in august.
Amploarea acestui program va depinde de conditiile din piata, potrivit acelorasi surse, care au mai precizat ca FED nu sa va da in laturi pentru a spriji financiar piata IMM, cat de repede posibil si pana la restabilirea normalitatii. Potrivit Trezoreriei SUA, masura este necesara pentru impiedicarea dizlocarilor substantiale care ar putea avea loc pe pietele financiare din SUA. “Au existat tensiuni considerabile si in aceasta saptamana pe piata certificatelor de trezorerie din cauza fondurilor de tip Sicav (care gestioneaza finantarea nevoile de trezorerie ale intreprinderilor americane pe termen scurt si mediu), care nu mai au incredere in companii si nu mai vor sa le dea bani.

Comunicatul FED, aici

Revansa consilierilor de clientela asupra traderilor "vedeta"

Bear Stearns, Lehman Brothers, Goldman Sachs, Merrill Lynch, Morgan Stanley. De peste 20 de ani cele 5 banci de investitii erau visul oricarui bancher. Motivul este simplu- discutam despre profituri uriase si despre bonusuri pe masura pentru angajati. In 2006, cei 170 000 de angajati ai celor 5 banci imparteau la final de an 36 de miliarde de dolari sub forma de prime. Puterea si opulenta afisata nu era dublata decat de aroganta cu care traversau lumea financiara. Dar, in cateva luni, « gasca » celor 5 s-a spart. Bear Stearns s’a lasat cumparata de JP Morgan, ca solutie indicata de FED. Lehman Brothers a falimentat, Merrill Lynch s`a lasat preluata in urma catastrofei de BoA, iar in ceea ce priveste ultimele bastioane ale bancilor de investitii (Morgan Stanley si Goldman Sachs), acestea sunt pe punctul de a`si schimba statutul in holding bancar, ceea ce le`ar permite sa beneficieze de planul de salvare al FED si Trezoreriei. Paradoxul vine din faptul ca statutul de banca de investitii a fost infiintat dupa crahul din 1929, pentru a separa activitatea investitionala de cea care permitea bancilor constituirea de depozite in incercarea de a evita o catastrofa similara celei din aceasta perioada. Practic, asistam la revansa consilierilor de clientela asupra traderilor « vedeta ». Si am fi ipocriti sa nu observam pe alocuri zambetul bancherilor europeni. Dupa ani de umilinta, acestia apreciaza din plin,  mica lor revansa.

Fac si bancherii americani stress-testul lor.Dar numai in cazul instrumentelor financiare complexe

Un grup de bancheri de pe Wall Street, format din seniori executivi ai Goldman Sachs & Co., Morgan Stanley, JPMorgan Chase & Co. dar si din alti bancheri de top, au intocmit un document continand propuneri si recomandari in vederea evitarii uneo posibile noi crize subprime.
In fruntea listei se afla recomandarea ca instrumentele financiare complexe sa fie vandute numai acelor investitori care “fully understand the risks”. Cumparatorii trebuie sa fie in stare sa faca fata unui stress test (unde am mai auzit eu in ultima vreme propunerea asta  ?) care sa ilustreze cum performeaza instrumental financiar respective in conditii extreme de piata.
In document se mai arata ca, la un an de la debutul crizei, o mare parte a vulnerabilitatilor pietei au ramas si continua sa produca efecte.
Membrii grupului (al carui vicepresedinte este E. Gerald Corrigan, fostul sef al Federal Reserve Bank of New York , in prezent executive la Goldman Sachs Group Inc.) au fost solicitati de mai multe ori sa faca propuneri concrete care sa ajute pietei financiare.

Cum comunica bancile centrale? Studiu comparativ Reuters pe FED, BoE si BCE

*FED urmareste o strategie individualista de comunicare, tinând seama de diversitatea opiniilor membrilor Comitetului Federal de Politica Monetara (FOMC).

*Banca Angliei a adoptat o abordare diferita, urmând o strategie de comunicare colegiala, cu un nivel net superior de coerenta în declaratiile membrilor comitetului de politica monetara (CPM). Luarea deciziilor este însa în mare masura individualista, de vreme ce majoritatea deciziilor nu s-a luat cu unanimitate de voturi.

*Comunicatele Consiliului de administratie al BCE, mai ales cele din perioadele dintre sedintele consiliului au un grad înalt de coerenta cu viitoarele decizii de politica monetara (comparativ cu MPC si în special cu FOMC)

*Abordarea BCE determina decizii de politica monetara cu un grad înalt de predictibilitate, iar pietele vor reactiona similar la declaratiile tuturor factorilor de decizie

*Abordarea FED va face politica monetara a bancii centrale previzibila, daca pietele pot sa discearna care declaratii sa le urmareasca. Astfel, este de asteptat ca declaratiile unora dintre factorii de decizie sa aiba o influenta mai mare decât ale altora.

*Abordarea Bancii Angliei prezinta riscul unui grad mai scazut de predictibilitate, implicând posibilitatea unor reactii mai slabe ale pietelor financiare decât în cazul altor banci centrale.

* Din analiza Reuters reiese ca Guvernatorii comunica în general mai mult decât alti membri ai comitetului. Acest fapt este valabil în special în cazul FED si al Bancii Angliei si mai putin pentru BCE. Surprinzator, conducatorii celor trei banci centrale fac mai putine declaratii neutre decât alti membri ai comitetului de politica monetara. Explicatia ar putea fi ca strategia de comunicare este dirijata de catre conducatorul bancii centrale. Exista diferente între bancile centrale, aceasta abordare fiind valabila în special pentru FED, cel mai putin pentru BCE, iar Banca Angliei este într-o pozitie intermediara.

*De asemenea, exista o diferenta în modul cum comunica diversele grupuri de membri ai comitetului de politica monetara. De exemplu, în cazul FED si BCE, membrii care nu lucreaza în sediul central (presedintii FED regionale si guvernatorii bancilor centrale nationale) dau mai multe comunicate decat guvernatorii Consiliului de administratie al FED si membrii Consiliului Director al BCE).

Rezumatul studiului il puteti citi aici