*FED urmareste o strategie individualista de comunicare, tinând seama de diversitatea opiniilor membrilor Comitetului Federal de Politica Monetara (FOMC).
*Banca Angliei a adoptat o abordare diferita, urmând o strategie de comunicare colegiala, cu un nivel net superior de coerenta în declaratiile membrilor comitetului de politica monetara (CPM). Luarea deciziilor este însa în mare masura individualista, de vreme ce majoritatea deciziilor nu s-a luat cu unanimitate de voturi.
*Comunicatele Consiliului de administratie al BCE, mai ales cele din perioadele dintre sedintele consiliului au un grad înalt de coerenta cu viitoarele decizii de politica monetara (comparativ cu MPC si în special cu FOMC)
*Abordarea BCE determina decizii de politica monetara cu un grad înalt de predictibilitate, iar pietele vor reactiona similar la declaratiile tuturor factorilor de decizie
*Abordarea FED va face politica monetara a bancii centrale previzibila, daca pietele pot sa discearna care declaratii sa le urmareasca. Astfel, este de asteptat ca declaratiile unora dintre factorii de decizie sa aiba o influenta mai mare decât ale altora.
*Abordarea Bancii Angliei prezinta riscul unui grad mai scazut de predictibilitate, implicând posibilitatea unor reactii mai slabe ale pietelor financiare decât în cazul altor banci centrale.
* Din analiza Reuters reiese ca Guvernatorii comunica în general mai mult decât alti membri ai comitetului. Acest fapt este valabil în special în cazul FED si al Bancii Angliei si mai putin pentru BCE. Surprinzator, conducatorii celor trei banci centrale fac mai putine declaratii neutre decât alti membri ai comitetului de politica monetara. Explicatia ar putea fi ca strategia de comunicare este dirijata de catre conducatorul bancii centrale. Exista diferente între bancile centrale, aceasta abordare fiind valabila în special pentru FED, cel mai putin pentru BCE, iar Banca Angliei este într-o pozitie intermediara.
*De asemenea, exista o diferenta în modul cum comunica diversele grupuri de membri ai comitetului de politica monetara. De exemplu, în cazul FED si BCE, membrii care nu lucreaza în sediul central (presedintii FED regionale si guvernatorii bancilor centrale nationale) dau mai multe comunicate decat guvernatorii Consiliului de administratie al FED si membrii Consiliului Director al BCE).
Rezumatul studiului il puteti citi aici
