Discutia e cu un om care are pe mana zeci de miliarde de euro-bani gratuiti, nu credite- si cu care am discutat in statia de tramvai din Berna. Omul circula cu tramvaiul desi, vorba cuiva, daca era un roman in aceeasi pozitie, sigur avea ante-mergatori si era intr-un X5 cu geamuri fumurii.”Fost Romania negociam ajutor SME ( IMM-n.m.DP). La Bucuresti vazut Mercedes si Porsche cata adunam USA si Europe la un loc. Eu vandut last year BMW cumparat Dacia Logan. Criza este, deci facem adjustements”, mai zice elvetianul.

Deceptia lui in relatia cu Romania? “Orice posibil la dumneavoastra, deja invatat asta. Nimic sigur, nimic dureaza more than 6 luni”. Vrem ajutat Romania dar primari ,ohoooo, buzunare largi aveam. Nu dam bani asa la noi. Vrem program concret si bun pentru oamenii”, mai zice elvetianul.

2. Invatamant. Am fost la Politehnica din Lausanne. Fotografiile vorbesc de la sine, dar nu asta e la ceea ce m-as rezuma. Spatiul e total neconventional pentru Romania (si nu doar pentru noi).  profesori de fizica, biologie, psihologie cognitiva samd se aduna in acelasi loc si discuta. Ce a iesit din asemenea discutii? ceva banal dar extrem de util.

Un scaun cu rotile pentru persoanele cu dizabilitati, scaun condus prin miscarea mainii, fara volan sau alte pedale. Atingi umarul stang-caruciorul o ia la stanga.  Il atingi pe cel drept, o ia la dreapta. Psihologii cognitivi au “desenat” impreuna cu biologii, schema “medicala”, inginerii au construit fizic acest scaun, fizicienii au contribuit cu calculele lro samd. Acolo studiaza si romani.

Costul studiilor: 1000 chf pe an. O sa revin cu detalii absolut fascinante.

Va inchipuiti insa un profesor la o politehnica romaneasca punand la cale un demers similar cu un biolog, psiholog samd? Sa ne ajute Domnul!

3. Istvan. Fost cioban la noi, ex-cioban si in Italia. Acum muncitor intr-o padure langa St Moritz. Castiga cam 3300 CHF net si lucreaza  10 ore pe zi. Dar 10 ore in stil elvetian, nu romanesc. Are 3 pauze ( la 11, la 13 si la 16) , munca incepe la ora 9 si nu depaseste ora 18,30. E din Covasna si nu vorbeste foarte bine romana. “Domnu`Dan, plimbat seful la mine cu elicopter aratat padurea de sus”, zice. “”Speriat la mine, crezut moarte acuma cade elicopter. Pfuai!

Mancarea o face seful de echipa, Luigi. Felul intai, doi si desert. Plus un pahar de vin sau de  ceva asemanator palincii. Tot seful il ia in week end la el acasa si petrec impreuna. “Atunci se bea serios. In week end sau dupa program. Daca esti prins baut la serviciu, ai zburat de tot. E multumit, va reveni in Romania ca sa fie “noah, ceva trainer”, chestie de care e tare mandru, la cei cativa ani de scoala pe care i-a facut.

“Foresterii”elvetieni au vizitat Romania si au fost ingroziti. “Anul trecut vizitat localitatea Zabala, unde un cetatean a fost reimproprietarit cu padure si voia un management de calitate, asa ca ne-a angajat pe noi. Am fost acolo si am constatat un paradox extraordinar. Inginerii silvici din Romania, desi foarte bine pregatiti intelectual, taiau padurea fara niciun fel de reguli. pe banii nostri, am decis sa aducem cativa padurari aici si sa le aratam cum se taie pentru ca ecosistemul sa nu sufere. Sigur ca ne costa mult, dar ne doare cand vedem uneori bataia de joc la adresa padurilor romanesti”, imi spune un inginer elvetian. Istvan e de departe cel mai fericit.

4. High tech

Televizoarele  la care te poti conecta la facebook si chatta cu cei care se uita in acelasi timp la acelasi program cu tine? O realitate banala pentru elvetieni. Sau sisteme  care iti permit sa te conectezi din orice colt al lumii te-ai afla la programele tv de pe televizorul de acasa? No problem!

Nu mai zic de cardurile bancare obisnuite, considerate “proaste”. Exista cardurile cu un fel de “token”incorporat: permit ca la fiecare cumparatura online sa dai un cod unic de autentificare, nu “staticul” cod format din ultimele 4 cifre, care poate fi spart de hackeri

As putea delira la nesfarsit despre industria orologeriei, unde elvetienii s-au prins de potentialul pietei asiatice si produc strict pentru ei adevarate podoabe din aur, care se vand instant.

Romania continua sa se complaca in mici porcarii care ne dau aerul de mici țațe  europene. Placerea invartirii in rahat si a flegmei nu ne-o poate lua nimeni. Daca Elvetie e tara lui Heidi, Romania e tara lui “Hai, dii!” ( măi Batore ).

PS. La Otopeni, unde am ajuns azi noapte, intreb un taximetrist cat imi ia pana in Berceni. Raspunsul  lui: Nu merg  in Berceni, incercati la alt coleg. Colegul imi cere 150 de lei. E trecut de miezul noptii, doar n-o sa va duc pentru 30 de lei!!!”. Revenisem in Romania, era clar!

(va urma cu episoade legate de francul elvetian, Banca lor Nationala s.a.)

Nu mi-a venit sa cred cand am vazut un ditamai bancherul de la Credit Suisse ca vine sa ma intampine si sa imi propuna tot felul de produse de investit prin intermediul lor. La noi in tara, daca intrai intr-o banca in vremea aia, erai aspru masurat din cap pana in picioare si daca nu corespundeai, erai ignorat total.

Intre timp, am intrat intr-o relatie profesionala cu un bancher roman de acolo, care administra bunurile a circa 15 milionari de-ai nostri. “Sa stii ca nimeni pe aici nu isi tine banii cash in depozite. Majoritatea au afaceri, nu-si blocheaza activele in lichiditati pentru ca alea nu iti aduc cine stie ce randamente, mi-a zis bancherita romanca.

Ce se vorbeste la voi in presa, cu miliardari in euro, e o mare poveste, ca sa nu ii zic altfel. Presa preia toate prostiile inventate de cate unul sau altul si il credibilizeaza, desi respectivul nu are nici 10 milione cash. Cat despre scandalul asta nou cu ANAF, da-mi voie sa cred ca e o afacere romaneasca strict politica.  Iti dau detalii in email

Am deschis emailul si nu mi-a venit sa cred. Desi ar cam trebui.

Marturisesc ca azi am avut si o discutie cu seful ANAF, in care am incercat sa lamurim niste probleme. Am incercat, se pune si asta, nu?

Daca in realitate, totul e un bluff? Daca in realitate lucrurile stau cu totul altfel? Suntem jurnalisti si trebuie sa ne intrebam. Din cate stiu, prin Directiva Dobanzilor intre UE si Elvetia, Romania primeste un impozit pe urma depunerilor din conturile cetateniilor romani fara A SE CUNOASTE sursa.

Impozitul pe dobanda este retinut automat la sursa de catre banci. Acest instrument protejeaza secretul bancar deoarece NU divulga numele titularului. Doar in cazul in care titularul declara ca plateste impozitul pe dobanda la el in tara si acesta depune o cerere la finante acolo unde are domiciliul, pentru a plati impozitul pe dobanda de acasa, fiscul elvetian comunica datele fiscului tarii de rezidenta. In aceste cazuri insa titularul doreste EXPLICIT acest lucru. Procedura este simpla: Ionescu are un cont in Elvetia si nu accepta oprirea la sursa de 25% pe dobanda efectuata de catre fiscul elvetian. X depune la finante la el acasa o dovada pentru impozitul platit in aceasta forma si solicita impozitarea acasa, care poate fi mult mai mica. Tocmai aceasta a fost ratiunea impozitului anonim care din iunie 2011 va creste la 35% , ca sa motiveze  contribuabilul sa plateasca impozitul pe dobanda la el acasa. Daca X are bani curati in mod sigur ca va proceda in acest fel. Daca nu are bani curati dobanda ramande sa fie impozitatata cu 25% pana la 35% in Elvetia. Elvetia insa NU comunica aceste date fiscului Romaniei.Fluxul informatiei este de la contribuabil la finante si nu de la fiscul elvetian la cel roman.
Din moment ce Ionescu opteaza sa plateasca impozitul la el in tara firesc ca nu are nimic de ascuns. Acest sistem ii protejeaza identitatea. Directiva UE se aplica numai la persoane fizice insa nu la fundatii si alte persoane juridice.

Ceea ce Elvetia a relaxat dupa 11.9.2001 este foarte exact codificat in tratatele cu UE si in tratatele impotriva dublei impuneri incheiate cu diferitele state. Forma in care Elvetia ar trimite o lista fara vreo solicitare din partea autoritatiilor de la Bucuresti nu se regaseste in acordurile sau tratatele in vigoare. Elvetia acorda sprinjin in cazul in care statul solicitant isi exprima un interes calificat prin nume, adresa, identificarea exacta a bancii etc.

“Fishing around” nu exista.

In cazul in care Blejanr ar fi demarat insa inainte o ancheta pentru evaziune fiscala el ar fi tebuit sa solicite fiscului elvetian informatii. Aceste informatii se obtin insa numain in cazul in care a) s-a demarat o ancheta, b) fiscul solicitant are date despre cont (sau numar IBAN), adresa si numele bancii.

Romania si Elvetia au semnat la 28.2.2011 un protocol pentru un amendament la acordul romano-elvetian impotriva dublei impuneri care ar reglementa accesul la informatii dupa modelul de mai sus. Insa pentru acest lucru mai este nevoie de ratificare si nici intr-un caz nu se aplica retrospectiv.

Daca afirmatiile Domnului Blejnar au si un scop politic? Intre Romania si Elvetia nu mai e in vigoare tratatul impotriva dublei impuneri din 25.10.1993?

Daca acele 12 cazuri sunt mai mult la nivel de declaratie politica. Daca S. Blejnar ar fi avut interesul sa afle mai multe despre conturile romanilor din Elvetia el ar fi trebuit sa ceara Germaniei acele date care Germania le-a pus tuturor la dispozitie anul trecut in februarie dupa ce au scos prin diferite  misiuni undercover zeci de mii de date din Elvetia. Insasi guvernul a oferit si altor tari solicitante date despre contribuabilii lor, deoarece misiunile germane
au scos date la modu general fara diferenta de cetatenie. Austria, Olanda, Suedia si Australia au acceptat cu drag oferta Germaniei. Romania de ce nu a cerut? De ce se mandreste dl. Blejnar cu 12 contribuabili care mai mult ca sigur ca au optat pentru versiune de plata a impozitului acasa si nu au nimic de ascuns?

7 mai 1850: Confederatia elvetiana adopta francul ca moneda unica pe teritoriul statelor sale. Se introduce fain frumos etalonul argint. Din 1860, francul devine convertibil in argint si aur.

23 decembrie 1865: Elvetia formeaza impreuna cu Franta, Belgia si Italia (s-a alaturat din 1868 si Grecia) Uniunea Monetara Latina.

1906 – Se infiinteaza Banca Nationala a Elvetiei, dupa ce anterior, cateva initiative similare au fost respinse prin referendum de populatie

1910 : Banca Elvetiei devine singura institutie autorizata sa bata moneda

1911 BNS tipareste primele bancnote de 100 de franci si apoi de 1000 de franci

1924: Liechtenstein adopta francul elvetian ca moneda

31 decembrie 1926: Uniunea Monetara Latina moare putin. Francul devine singura si unica moneda cu putere circulatorie in Elvetia.

1929: revine standardul aur, abandonat in 1914

1931 : Marea Britanie abandoneaza etalonul aur

1933 : Convertibilitatea dolarului SUA e suspendata. Elvetia decide sa mentina etalonul aur

26 septembre 1936: ca urmare a crizei mondiale, francul devine o moneda de refugiu si se apreciaza puternic, provocandu-le pierderi exportatorilor. Consiliul Federal decide sa deprecieze francul cu 30%.

15.11.1937: Se incheie un gentlemen’s agreement intre BNS si bancile comerciale, in vederea reducerii depozitelor nerezidentilor si combaterii tezaurizarii bancnotelor

1939-45: In perioada celui de-al doilea razboi mondial, francul devine moneda cea mai stabila a Europei

Iulie 1944: se incheie acordul de Bretton Woods.

29 iunie 1954: Consiliul Federal anuleaza provizoriu convertibilitatea in aur. Abandonul definitiv al etalonului aur devine definitiv in 2000.

Decembrie 1973: Consiliul Federal adopta regimul de schimb flexibil. Din cauza crizei petroliere, francul elvetian se apreciaza puternic.

15 iunie 1976: Banca Nationala a Elvetiei semneaza un o intelegere cu bancile private locale prin care acestea se obliga sa nu speculeze impotriva francului

1991/2001: Razboiul din Golf, apoi atentatele din SUA fac ca francul sa se aprecieze puternic

2002:  Introducerea euro in 12 state ale UE. Francul slabeste temporar

2009: criza economica europeana apoi criza datoriilor duc la noi episoade de intarire a francului.

2010: sindicatele sugereaza ancorarea francului la euro sau incheierea unui nou acord ca cel din 1976

Ianuarie 2011:  Secretariatul de Stat pentru Economie (Seco) organizeaza o reuniune dedicata analizei situatiei monedei

Intr-o Uniune, sistemele de pensii ar trebui si ele armonizate. Nu poti functiona pe sisteme radical diferite, dar nu le poti nici uniformiza abrupt. Le Monde de astazi deschide ziarul tocmai cu aceasta reforma. Reformele sunt dureroase si partea proasta e ca nici nu stii daca viitorul mecanism va fi mai bun. Deocamdata se doreste a fi sustenabil. Ce inseamna asta pentru cei care se vor pensiona, e mai dificil de explicat.Iata cum functionau sistemele de pensii in cateva tari.

Franta

Sistemul de pensii în Franţa nu este uniform, dar e organizat în funcţie de sectorul de activitate. Există un sistem pentru salariaţii din sectorul privat, sisteme speciale pentru salariaţii din sectorul public şi regime pentru non-salariaţi (profesiuni liberale, artizani, comercianţi şi agricultori). În ceea ce priveşte salariaţii din sectorul privat, trebuie să cotizeze toţi pentru asigurarea de bătrâneţe, oricare ar fi cuantumul remuneraţiei lor. Regimul general este gestionat de către Casa naţională de asigurări de bătrâneţe (CNAV), toţi salariaţii din sectorul privat având de asemenea obligaţia de a fi afiliaţi la un sistem de pensii complementar, organizat de către AGIRC (pentru salariaţii cadre manageriale) şi ARRCO (pentru salariaţii care nu sunt cadre manageriale).

Pentru a beneficia de o pensie de vârstă la plafonul maxim, trebuie ca asiguratul să aibă 65 de ani sau să fi cotizat 160 de trimestre (pentru persoanele născute după 1948). Dacă interesatul nu îndeplineşte condiţiile pentru a obţine pensia cu plafon maxim, pensia ii va fi calculată cu un plafon micşorat, procentul de micşorare fiind calculat în funcţie de vârstă şi durata asigurării. Dacă pensionatul moare, soţul supravieţuitor va putea, eventual, să beneficieze de o pensie reversibilă dacă a atins vârsta de 51 de ani şi nu dispune de resurse personale superioare unui plafon. Această pensie reversibilă ar putea ajunge 54% din cuantumul pensiei de bătrâneţe de care beneficia soţul decedat, şi, după caz, de o majorare pentru copilul aflat în grijă.

Detalii gasiti aici

Belgia

Exista 4 regimuri de pensii: regimul salariatilor, regimul independentilor, al functionarilor din serviciile publice si regimul fostilor angajati care au lucrat in colonii sau intr-o tara care nu e membra a UE. Valoarea pensiei este plafonata si determinata in functie de cariera profesionala, salariu si situatia familiala.

Distingem pensia de familist si pensia de persoana singura. Exista,deasemenea,un regim de pensie de urmas. Partenerii separati au parte de un regim specific. Exista, de asemenea, un regim specific pentru lucratorii frontalieri si sezonieri. Pe de alta parte, exista regimuri speciale pentru mineri, marinari, piloti si ziaristi.

Valoarea pensiei depinde de regim. Este posibil, de asemenea, de a avea dreptul la o pensie combinata de la mai multe regimuri. Varsta de pensionare este de 65 de ani la barbati. Pentru femei, este de 62 de ani (incepand cu 1 ian 2000), la 63 ani (incepand cu 1 ian 2003), 64 ani (1 ian 2006) si 65 ani (incepand cu 1 ian 2009). Este posibil sa obtii pensie anticipata, incepand cu luna ce urmeaza celei de-a 60-a aniversari, in cazul in care cel care face cererea indeplineste exigentele fixate in ceea ce priveste vechimea in munca.

Exista si un alt regim de pensie – Pre-pensia (este constiutit dintr-o indemnizatie de somaj belgian, la care se adauga o suma platita  de catre angajator. Pre-pensia poate fi inceputa la varsta de 60 ani, in functie de sistemul national de CCT, sau la o varsta inferioara, daca acest punct este prevazut in CCT-ul specific sectorului sau intreprinderii, sau in caz de restructurare).

Alte detalii, aici

Estonia

Sistemul de pensii este împărţit pe trei piloni: Pilonul I este pensia de stat, care e împărţită în două: pensii bazate pe contribuţii din muncă (pensii de bătrâneţe, pentru incapacitate de muncă şi pensii de urmaş) şi pensia naţională. Plăţile pensiilor de stat sunt realizate din asigurările sociale care sunt plătite din remunerarea muncii. Angajatorii plătesc 33% din salariile angajaţilor pentru asigurări sociale, din care 13% merg mai departe la asigurările de sănătate şi 20% merg mai departe pentru pensiile actualilor pensionari. Este de asemenea posibilă primirea de pesie de bătrâneţe în condiţii mai avantajoase sau de pensie de bătrâneţe amânată, care sunt amândouă sub-tipuri ale pensiei de stat. Un alt sub-tip disponibil al pensiei de stat este pensia anticipată. În completare, mai sunt pensiile de urmaş şi pensiile pentru incapacitate de muncă.

Pilonul II sau pensia obligatorie capitalizată
Pensia capitalizată se bazează pe ceea ce este cunoscut ca formula 2+4, în care statul şi persoana care primeşte pensia sunt părţi. Pensia capitalizată este o prestaţie periodică obligatorie garantată, care se primeste în baza unităţilor acumulate la fondul de pensii obligatorii şi care se constituie din plăţi de solidaritate achitate pe seama persoanei şi din contribuţia personală a acesteia plătită din fondul de pensii sau de către un asigurător.

Regimul de pensii capitalizate este obligatoriu în Estonia pentru toate persoanele născute după 31 decembrie 1982. La angajare, o persoană trebuie să aleagă un fond de pensii, în care banii vor începe să se acumuleze după un an de la momentul în care persoana şi-a început activitatea. Dacă o persoană nu-şi alege un fond de pensii, ea va fi repartizată din oficiu. Plăţile de pensie pot începe odată ce persoana atinge vârsta de pensionare, la 63 de ani. O persoană se poate alătura unui regim de pensii capitalizate la toate marile bănci din Estonia: Hansabank, Ühispank, Nordea Bank, Sampo Bank.

Continuare in detaliu

Ungaria

Discutam aici despre pensia de bătrâneţe, de invaliditate, invaliditate din accident de muncă, pensia de urmaş, pensia de orfan. În cadrul asigurării obligatorii de pensii, în Ungaria operează aşa numitul sistem mixt care constă din 2
paliere. Primul palier funcţionează ca un serviciu pay-as-you-go şi reprezinţă o proporţie de ¾. Palierul II este o schemă de pensie privată care operează pe principiul contribuţiilor capitalizate în cadrul unui sistem privat de pensii şi reprezintă ¼.
Vârsta de pensionare este în general 62 de ani, atât la femei cât şi la bărbaţi.Perioada minimă de asigurare este in cadrul palierului I, de 15 ani pentru pensia parţială şi de 20 ani pentru pensia integrală. Nu este nici o perioadă minimă stabilită pentru palierul II. Contribuţia asiguraţilor în palierul I al asigurării sociale este de 8,5% iar pentru membrii schemei private de pensie este de 0,5%.

Persoanele asigurate au dreptul la pensia de invaliditate dacă:
1. au pierdut 67% din capacitatea de muncă ca urmare a deteriorării stării de sănătate datorită unei boli fizice sau mentale şi nu se întrevede nici o îmbunătăţire timp de un an
2.au îndeplinit anii de serviciu/asigurare necesari
3.nu lucrează în mod regulat sau au un salariu care este considerabil mai mic decât salariul avut înainte de invaliditate; perioada minimă de asigurare cerută este diferită în funcţie de vârstă.

Oricine are soţ/soţie sau partener decedat care a îndeplinit perioada de asigurare necesară pentru pensia de bătrâneţe sau pensia de invaliditate, sau care a decedat pensionar fiind, este îndreptăţit la pensia de urmaş.Un partener este îndreptăţit la pensia de urmaş numai dacă ea/el a convieţuit cel puţin 1 an fără întrerupere cu persoana respectivă şi au avut un copil împreună, sau au convieţuit 10 ani fără întrerupere.

Un copil ai căror părinţi au îndeplinit perioada de asigurare pentru pensia de bătrâneţe sau invaliditate în momentul decesului este îndreptăţit la pensia de orfan.

Continuare si detalii

Vezi de asemenea cum opera sistemul in Germania, Austria, Elvetia, Italia sau Bulgaria

Cateva idei din discursul lui TJ:
Lupta împotriva inflaţiei ridicate pare să fi fost câştigata. În general, aceasta a condus la aşteptări moderate ale companiilor in privinta viitoarelor niveluri ale inflatiei şi la o scădere dramatică a primelor de risc în aproape toate zonele pieţei financiare. Cu toate acestea, lupta cu succes împotriva inflaţiei şi reducerea volatilitatilor macro – de asemenea, cunoscuta sub numele de “Great Moderation” – nu au putut preveni grave instabilitati ale sistemului financiar globalizat.
Alături de beneficiile sale evidente, “Marea moderaţie”, pare să fi produs si necazuri. În combinaţie cu un nivel scăzut al ratelor reale ale dobânzilor, inovatiile financiare si liberalizarea pieţelor de capital liberalizat au creat  un enorm potenţial de creditare. Acesta, in conditiile unei perceptii reduse a riscului, a stimulat creşterea rapidă a preţurilor activelor care a condus la excese şi dezechilibre in anumite pieţe. Prin efectele contagioase, spargerea unui balon de credit şi preţurilor activelor poate aduce întregul sistem financiar mondial la un pas de colaps într-o perioadă foarte scurtă de timp. Având în vedere interacţiunea cu economia reala de asemenea, acest lucru are implicaţii serioase pentru economia mondială şi ridică o serie de întrebări cu privire la viitorul rol al băncilor centrale. Poate şi trebuie politica monetare folosita pentru a contracara dezvoltarea a dezechilibrelor financiare sau a bulelor? Are sens să utilizam instrumentele de politică monetară pentru asta? Instrumentele folosite în timpul crizei, vor juca de asemenea, un rol mai important în politica monetară în viitor?

Măsurile neconvenţionale pot fi justificate prin rolul băncilor centrale de “creditor de ultimă instanţă”. Rolul lor, cu alte cuvinte, este de a oferi finanţare de urgenţă pentru financiare instituţiile care se confruntă cu blocaje de lichiditate pe termen scurt. Scopul acestor măsuri neconventionale este de a restabili funcţionarea forţelor din piaţă cât mai rapid posibil şi în cele din urmă a restabili încrederea pieţei în sistemul financiar. Două principalele lecţii pot fi învăţate din răspunsul energic dat de către băncile centrale. Acesta a arătat că ratele dobânzii la zero, nu cont înseamnă că băncile centrale au epuizat lor set de instrumente de politică monetară. Băncile centrale dispun inca de instrumente eficiente care pot fi utilizate pentru a reduce primele de risc, reducerea blocajelor de lichiditate şi pentru a preveni deflatia.

În plus, rolul lor de creditor de ultimă instanţă a luat o nouă dimensiune. Anterior, acestrol a fost limitat la furnizarea de fonduri pentru a acoperi blocajelor temporare de lichidităţi la o anumită bancă. La apogeul crizei, cu toate acestea, prioritatea a fost de a asigura lichiditatea întregului sistem. Băncile centrale au demonstrat că pot îndeplini această funcţie într-o măsură anterior neprevăzuta. Pe scurt, au demonstrat capacitatea lor de a răspunde la o criză sistemică. Aceste măsuri neconvenţionale s-au dovedit utile pentru gestionarea directa a crizelor.

Avem puţină experienţă practica de gestionare a politicii monetare la rate zero a dobânzii, mai ales pe o perioadă îndelungată de timp. Pe termen lung, de exemplu, am putea asista la noi instabilitati şi distorsiuni ale pieţelor financiare. În mod similar, o astfel de creştere enormă de lichiditate ar putea duce la o acumulare semnificativa a potenţialului inflaţionist.

Intregul text in romana, aici.

In BNR, lucrurile se precipita. Surse apropiate intregii afaceri mi-au povestit despre o discutie la celmai inalt nivel prin care s-a decis sa nu se dea unda verde actiunii de recuperare a banilor pentru a nu dauna relatiilor diplomatice dintre Romania si Germania.

Asa o fi, inteleg bine ratiunile superioare de Stat, dar nu pot sa nu ma intreb daca nu putem negocia altceva la schimb. Nu-mi dai frate 18 miliarde ( o parte din bani am inteles ca reprezinta creanta BNR iar o alta parte creantele unor firme private- prin mostenitori, desigur), dar poate gasim altceva….

Trecand la alt subiect, am scris azi despre cea mai profitabila firma din Romania. Zero angajati, dar profit cat 2,5% din PIB-ul tarii. Incredibil, dar real. Varfurile Top 300 cei mai bogati pot merge sa se culce. Are cine sa le ia locul.

Fostul sef al lui Jerome Kerviel a fost amendat cu 100.000 de euro pentru ca ar fi stiu ca urmeaza o pierdere masiva pentru banca si ar fi vandut urgent actiuni de vreo 40 de milioane de euro inainte ca afacerea sa devina publica. Pai daca n-o facea, nu se chema ca e prost? Cum sa stii ca vine viitura si sa nu te proteguiesti?

Tot de pe la belgieni: Reformele se fac discret. “Ganditorii” reformelor (grupuri de experti, ministri, analisti) lucreaza cu usile inchise, fara ca membrii partidelor din coalitie sa afle ceva. Variantele cele mai plauzibile sunt cresterea TVA (Belgia are in acest moment 3 cote de TVA- 6 %, 12 %  si 21 %). Ar mari fireste, cota de 21%, dar se tem de “efectul de frontiera” (oamenii vor merge in tarile vecine sa se aprovizioneze, iar efectul pentru buget va fi invers decat cel scontat). Alte optiuni: taxarea averilor sau ridicarea cotelor de impunere pe segmental imobiliar

Belgia a preluat astazi sefia UE, intr-un moment foarte delicat pentru soarta intregii constructii europene. Tot ce are de facut noul presedinte in urmatoarele 6 luni, cat dureaza mandatul- e sa nu lase Uniunea sa se destrame. Pe urma, ce va fi, va fi.

Francezii au anuntat ca salariile functionarilor publici vor fi inghetate in 2011. Vara, tot ce tine de racoare si inghet da bine, dar cu toate astea sindicalistii s-au enervat rau cand au auzit. Dupa o ora de negocieri, sindicalistii au parasite incaperea, declarand ca alea nu sunt niste negocieri adevarate si ca ei au pierdut 9,18 % din puterea de cumparar din 2000 incoace. Poate sa le fi ramas intacta puterea de vanzare?

Am mai scris si ieri, in Franta va avea loc o remaniere a Cabinetului, anuntata de aseara de premier.

Moody`s ar putea cobori ratingul Spaniei din cauza perspectivelor slabe de crestere economica si a unei imagini mai mult in negru a economiei. Geaba toate incurajarile venite de la FMI sau alte institutii.

Bancile europene au de rambursat astazi 442 miliarde catre BCE, fiind vorba despre ajungerea la scadenta a unui credit “exceptional” acordat pe un an de zile. Asta ar putea adduce o usoara presiune pe lichiditate, ca sa fim eleganti. E vorba totusi de scoaterea a 442 miliarde de eruo din piata monetara. De urmarit.

O lista cu ce se scumpeste incepand de azi in Franta, in cazul in care aveti de gand sa treceti pe la ei.

Presa franceza mai scrie despre lista celor 150 de masuri luate de francezi, care le pot face o economie de 10 miliarde de euro la buget. Documentul original are 150 de pagini si indica de la cum sa reduce personalul fanfarelor, pana la….

In SUA, Camera Reprezentantilor a votat varianta finala a reformei sectorului financiar. Toata lumea e multumita, pupat piata Endependentii, dar e de vazut cum vor reactiona bancile.

Actrita Naomi Campbell va comparea in fata unui tribunal pentru a confirma ca dicatatorul liberian acuzat de crime de razboi Charles Taylor i-a dat un diamant brut in valoare de cateva milioane de dolari. Desigur, manechinul nu a trebuit sa faca nimic in schimb.

Lloyd Blankfein, CEO Goldman Sachs, ar putea sa apara la emisiunea Oprah Winfrey show pentru a-si mai spala imaginea crunt afectata de scandalurile din jurul bancii. Cum ar fi sa-i vedem si pe ai nostri directori executivi de banci  la “Acces direct” sau la Capatos?

Sectorul Horeca din Belgia a negociat reducerea TVA de la 21 la 12% si s-a angajat in schimb sa faca 6000 de angajari. Probabil ca din toamna, in Romania sa va negocia cresterea TVA la 24% si zeci de mii de disponibilizari. Asta e diferenta dintre cele doua modele economice.

Institutul francez de statistica a calculat ca economia Frantei nu va creste cu mai mult de 1,4% in acest an dupa ce anul trecut se contractase cu 2,5%. De unde va veni cresterea la ei? Din exporturi in primul rand, iar asta se va intampla mai degraba in a doua parte a anului, spun statisticienii. Ca tot veni  vorba de Franta, merita o privire raportul Curtii lor de Conturi asupra starii finantelor publice.  Pentru cei care nu au vreme, Curtea lor de Conturi a analizat riscurile la adresa finantelor publice, le-au enumerat frumos pe la pag 66 si au venit cu solutii.  Sa nu se supere dom` Vacaroiu, da` cam asa se lucreaza profi. Parerea mea!

Sapte sefi de televiziuni private din Franta au cerut presedintelui Sarkozy sa nu mai permita publicitatea la postul public de televiziune, scrie La Tribune. No comment.

In Franta vor fi taxate bancile, dar numai activitatile lor mai riscante. Despre taxa bancara, un foarte bun comentariu al Guenaellei Le Solleu, unul dintre cei mai buni jurnalisti pe banci din Evropa.
Fata vorbeste despre ce spune banca lor centrala, despre presiunea pe care o asemenea taxa pe cresterea economica si multe alte lucruri interesante. Cat despre Romania, o asemenea taxa nu o vad aplicabila foarte curand.

La G20 care incepe in acest week end la Toronto, tarile participante vor avea de discutat mult si mai ales de armonizat diferente notabile intre economiile lor. Se va discuta despre austeritate, salarii in sistemul financiar, taxarea bancara, dupa care marii sefi se vor incheia la discursuri si vor pleca pe la casele lor, asa cum au facut si dupa ultimele intalniri

Chiar daca nu tine de revista presei, ma uitam aseara (mi-am adus aminte acum) peste un document de origine franceza. Un studiu foarte bunutz despre nevoia de ingineri in Franta. Unde si de cati ingineri e nevoie si cum sa se ajusteze invatamantul la cererea de ingineri. Intrebarile pe care si le pun autorii sunt foarte interesante. Cat de pertinent este ca pregatirea teoretica a unui inginer sa se opreasca dupa 5 ani ( in medie), cata vreme durata  de activitate e de 40 de ani?

O polemica serioasa despre taxa bancara vine de unde altundeva decat din Elvetia? O analiza utila si buna. Tot din presa elvetiana aflu ca orologeria a pierdut 4200 de locuri de munca intre septembrie 2008 si sept. 2009. Partea buna e ca sectorul si-a revenit iar acum e pe plus. Mai aflu de asemenea ca Nestle ar putea cumpara L`Oreal.

Despre temerile unora privind supraincalzirea sectorului imobiliar chinez am mai scris. Inclusiv bancherii nostri se uita cu atentie spre China si o potentiala bula imobiliara care daca s-ar sparge, pe multi ar mai popi. Un interviu pe aceasta tema (e sau nu o bula, cate credite toxice s-au dat, de unde vine pericolul si ce efecte ar putea avea), in Le Temps.

Sa iasa Grecia din UE! ACUM!, striga Marc Faber, cunoscut pentru siteul sau dar si prin excentricitatile sale.

Institutul de Studii Fiscale din Marea Britanie a calculat ce-a calculat si dupa ce a pus pixul jos, a zis ca bugetul britanic prezentat recent ii saraceste mai mult pe aia saracii decat pe aia bogatii. E ca-n Biblie, nu pricep de ce comenteaza. Aluia care are, i se va mai da iar celui care nu are, i se va lua. Crestineste, elegant, cinstit.

Nici increderea in bancile britanice nu mai e ce-a fost, scrie The Independent. Da` mi-a placut un alt articol tot din acelasi ziar. “Taxa bancara nu musca din banci pentru ca nu are dinti”. Haios.

Un editorial foarte bun in The Times, pentru cei care au abonament. De fapt, stati ca l-am salvat si il atasez aici

Fitch a coborat luni perspectiva pe termen lung a bancii franceze BNP Paribas, de la  AA la AA-. Potrivit unui comunicat preluat de presa franceza, banca dispune inca de capacitatea de a genera rezultate financiare bune, dar a dorit sa atraga atentia asupra deteriorarii calitatii activelor si a nevoii de capital.

Circa 300.000 de consumatori francezi ar putea fi deconectati de la reteaua de gaz din  cauza neachitarii facturilor, a declarat pentru AFP seful GrDF, compania care gestioneaza reteaua de distributie a gazului. In 2008, au fost deconectati 10.000 iar in 2009 circa 50.000.

Germania atrage atentia ca un esec in reducerea deficitelor public ear putea adduce un nou val al crizei. Declaratia apartine doamnei Merkel, care a mai sugerat inasprirea reglementarii sectorului financiar.

Madoff ar fi dosit 9 miliarde de dolari pe numele a trei personae inainte de a fi arestat, sustine un coleg de celula al escrocului. Potrivit acestuia, nevasta il viziteaza in puscarie, dar cei doi baiati se feresc sa se intalneasca cu tatal lor.

«Nicio lectie nu am tras de pe urma crizei» Aceasta e concluzia trasa in urma unui studiu privind salariile elvetienilor. In domeniul bancar, diferentele dintre salariile mari si cele mici se adancesc.  Daca anul trecut raportul salariul maxim/minim era de 1:51, acum acelasi raport e de 1: 190. Seful Credit Suisse are de pilda un salariu (90 de milioane) de 1812 ori mai mare decat cel mai mic salariu din banc ape care o conduce.

Nu pot sa nu trec aici o foarte interesanta infografie despre efectul de domino care ar putea antrena zona euro, pornind de la Grecia si Portugalia. Desteapta informatie, zuper realizare.