Tara lui Heidi si cea a lui “Hai, dii!” (măi Batore)

1. “Asta nu intelegem la noi. Cum sa fix intalnire la ora 10 si tu sa suni la ore 11 ca mai intarzii o inche una ora ca nu ai baut cafea la tine? Unde graba atata?, spune colegul  roman mie la telefon?”, imi marturiseste elvetianul vadit mirat. “Cazut recent la dumneavoastra Guvern, nu? In ziua acea trebuit semnat acord Romania donatie sute milioane swissfrancs. Nimeni nu semnat, nimeni nu interesat asteptam vedem ce urmeaza. Intarziere cateva luni la dumneavoastra dar nu intereseaza asta la Romania, mai adauga el privindu-ma in ochi.

Discutia e cu un om care are pe mana zeci de miliarde de euro-bani gratuiti, nu credite- si cu care am discutat in statia de tramvai din Berna. Omul circula cu tramvaiul desi, vorba cuiva, daca era un roman in aceeasi pozitie, sigur avea ante-mergatori si era intr-un X5 cu geamuri fumurii.”Fost Romania negociam ajutor SME ( IMM-n.m.DP). La Bucuresti vazut Mercedes si Porsche cata adunam USA si Europe la un loc. Eu vandut last year BMW cumparat Dacia Logan. Criza este, deci facem adjustements”, mai zice elvetianul.

Continue reading

Si daca romanii aia cu conturi in Elvetia…?

Daca dl. Presedinte ANAF a declarat ceva complet  ireal?  “Am primit de la elveţieni o listă cu mai multe persoane (…)Am făcut aşa o selecţie. Am 12 persoane unde eu estimez că au venituri de vreo 50-60 milioane de euro în Elveţia, pentru care primesc dobânzi, în Elveţia. Au cont în Elveţia. Nu ştiu dacă au declarat veniturile din dobânzi încasate din Elveţia la Fiscul din România. Noi am primit aceste informaţii ca răspuns la preocupările noastre de a ne face o bază de date pentru a putea impozita aceste persoane fizice care au realizat venituri şi să vedem dacă le-au şi declarat statului român”, a spus Domnia sa.

Daca in realitate, totul e un bluff? Daca in realitate lucrurile stau cu totul altfel? Suntem jurnalisti si trebuie sa ne intrebam. Din cate stiu, prin Directiva Dobanzilor intre UE si Elvetia, Romania primeste un impozit pe urma depunerilor din conturile cetateniilor romani fara A SE CUNOASTE sursa.

Continue reading

Cu franchete, despre francul elvetian. Despre marirea si decaderea lui in istorie

Azi, romanii imprumutati in franci elvetieni alearga dupa batiste de unica folosinta ca sa isi stearga lacrimile. In scurta sa istorie (francul a fost introdus acum doar 160 de ani), francul elvetian a cunoscut numeroase episoade de apreciere si de prabusire in raport cu valutele vremii. Inainte de infiintarea Statului federal, dreptul de a emite moneda apartinea autoritatilor cantonale si unor autoritati religioase. Valutele straine – in numar de 860- reprezentau 80% din totalul banilor care circulau, iar deconturile comerciale se faceau cu mare dificultate.

7 mai 1850: Confederatia elvetiana adopta francul ca moneda unica pe teritoriul statelor sale. Se introduce fain frumos etalonul argint. Din 1860, francul devine convertibil in argint si aur.

Continue reading

Pensiile, reforma lor si iesitul in strada. Vezi cum opera sistemul in alte tari europene

In toata Europa, sistemele de pensii se reformeaza. In Franta se iese in strada. In Belgia se iese in strada. Mecanismele nationale care au functionat atatia ani, nu mai fac fata. Sistemul e prost. Vorba lui Pambuccian, platim toate greselile statelor si imprumuturile facute de ele in ultimii 50 de ani.

Continue reading

Bancher central elvetian: Bancile centrale trebuie sa se reformeze

La St Gallen a avut loc zilele trecute “Master of Banking and Finance”, un eveniment la care s-a vorbit despre banci, crize samd. Unul dintre vorbitori a fost Thomas Jordan, reprezentand Banca Nationala a Elvetiei. Am ales speechul lui pentru ca abordeaza cateva idei foarte bune. O reforma a bancilor centrale. Textul in engleza al discursului il aveti aici, iar traducerea in romana, o puteti descarca de aici.

Cateva idei din discursul lui TJ:
Lupta împotriva inflaţiei ridicate pare să fi fost câştigata. În general, aceasta a condus la aşteptări moderate ale companiilor in privinta viitoarelor niveluri ale inflatiei şi la o scădere dramatică a primelor de risc în aproape toate zonele pieţei financiare. Cu toate acestea, lupta cu succes împotriva inflaţiei şi reducerea volatilitatilor macro – de asemenea, cunoscuta sub numele de “Great Moderation” – nu au putut preveni grave instabilitati ale sistemului financiar globalizat.
Alături de beneficiile sale evidente, “Marea moderaţie”, pare să fi produs si necazuri. În combinaţie cu un nivel scăzut al ratelor reale ale dobânzilor, inovatiile financiare si liberalizarea pieţelor de capital liberalizat au creat  un enorm potenţial de creditare. Acesta, in conditiile unei perceptii reduse a riscului, a stimulat creşterea rapidă a preţurilor activelor care a condus la excese şi dezechilibre in anumite pieţe. Prin efectele contagioase, spargerea unui balon de credit şi preţurilor activelor poate aduce întregul sistem financiar mondial la un pas de colaps într-o perioadă foarte scurtă de timp. Având în vedere interacţiunea cu economia reala de asemenea, acest lucru are implicaţii serioase pentru economia mondială şi ridică o serie de întrebări cu privire la viitorul rol al băncilor centrale. Poate şi trebuie politica monetare folosita pentru a contracara dezvoltarea a dezechilibrelor financiare sau a bulelor? Are sens să utilizam instrumentele de politică monetară pentru asta? Instrumentele folosite în timpul crizei, vor juca de asemenea, un rol mai important în politica monetară în viitor?

Măsurile neconvenţionale pot fi justificate prin rolul băncilor centrale de “creditor de ultimă instanţă”. Rolul lor, cu alte cuvinte, este de a oferi finanţare de urgenţă pentru financiare instituţiile care se confruntă cu blocaje de lichiditate pe termen scurt. Scopul acestor măsuri neconventionale este de a restabili funcţionarea forţelor din piaţă cât mai rapid posibil şi în cele din urmă a restabili încrederea pieţei în sistemul financiar. Două principalele lecţii pot fi învăţate din răspunsul energic dat de către băncile centrale. Acesta a arătat că ratele dobânzii la zero, nu cont înseamnă că băncile centrale au epuizat lor set de instrumente de politică monetară. Băncile centrale dispun inca de instrumente eficiente care pot fi utilizate pentru a reduce primele de risc, reducerea blocajelor de lichiditate şi pentru a preveni deflatia.

În plus, rolul lor de creditor de ultimă instanţă a luat o nouă dimensiune. Anterior, acestrol a fost limitat la furnizarea de fonduri pentru a acoperi blocajelor temporare de lichidităţi la o anumită bancă. La apogeul crizei, cu toate acestea, prioritatea a fost de a asigura lichiditatea întregului sistem. Băncile centrale au demonstrat că pot îndeplini această funcţie într-o măsură anterior neprevăzuta. Pe scurt, au demonstrat capacitatea lor de a răspunde la o criză sistemică. Aceste măsuri neconvenţionale s-au dovedit utile pentru gestionarea directa a crizelor.

Avem puţină experienţă practica de gestionare a politicii monetare la rate zero a dobânzii, mai ales pe o perioadă îndelungată de timp. Pe termen lung, de exemplu, am putea asista la noi instabilitati şi distorsiuni ale pieţelor financiare. În mod similar, o astfel de creştere enormă de lichiditate ar putea duce la o acumulare semnificativa a potenţialului inflaţionist.

Intregul text in romana, aici.

Noutati legate de creanta BNR asupra Germaniei

Ministerul de Finante roman i-a trimis acum doua zile un raspuns oficial celui care a descoperit datoria.

In BNR, lucrurile se precipita. Surse apropiate intregii afaceri mi-au povestit despre o discutie la celmai inalt nivel prin care s-a decis sa nu se dea unda verde actiunii de recuperare a banilor pentru a nu dauna relatiilor diplomatice dintre Romania si Germania.

Continue reading

Elvetienii le pun bratari cu buton batranilor singuri, ca vine canicula. Seful lui Kerviel, amendat pentru profitul facut in urma scandalului. Plus alte minunatii din presa straina

Ce inseamna protectia sociala…In Elvetia, vin temperaturi de 30 de grade. Canicula, urla ei speriati. Drept pentru care autoritatile au numarat persoanele in varsta care sunt singure si se duc frumusel la ele acasa si lLe doteaza cu o bratara cu buton. Te simti rau? Pac! Apesi butonul si vine imediat un asistent sa iti aduca cele trebuincioase. In plus, la fiecare doua zile, ele vor fi vizitate acasa. Just in case, ca poate au uitat sa apese pe buton. Acuma imi dau seama cat de prost am fost ca am scris postul asta. Daca ne doteaza sip e noi cu bratara din aia? Nu Ministerul sanatatii, ci Vladescu. Si nu trebuie sa sunam noi, ci ne suna ei, sa ne aminteasca ce dari am uitat sa achitam.

Fostul sef al lui Jerome Kerviel a fost amendat cu 100.000 de euro pentru ca ar fi stiu ca urmeaza o pierdere masiva pentru banca si ar fi vandut urgent actiuni de vreo 40 de milioane de euro inainte ca afacerea sa devina publica. Pai daca n-o facea, nu se chema ca e prost? Cum sa stii ca vine viitura si sa nu te proteguiesti?

Continue reading

Revista “presii”. O scurta trecere in revista a principalelor articole din presa internationala de azi

Fiscul spaniol cauta 3000 de conturi in Elvetia, care ar putea adaposti intre 8 si 10 miliarde de euro, scrie presa locala. Altii vorbesc despre numai i 2500 de conturi, da` nu asta e relevant.In plus, bogatii Spaniei vor fi mai impozitati decat saracii. La ei, nu la noi. Si nu mai intrebati de ce.:)

Lloyd Blankfein, CEO Goldman Sachs, ar putea sa apara la emisiunea Oprah Winfrey show pentru a-si mai spala imaginea crunt afectata de scandalurile din jurul bancii. Cum ar fi sa-i vedem si pe ai nostri directori executivi de banci  la “Acces direct” sau la Capatos?

Sectorul Horeca din Belgia a negociat reducerea TVA de la 21 la 12% si s-a angajat in schimb sa faca 6000 de angajari. Probabil ca din toamna, in Romania sa va negocia cresterea TVA la 24% si zeci de mii de disponibilizari. Asta e diferenta dintre cele doua modele economice.

Institutul francez de statistica a calculat ca economia Frantei nu va creste cu mai mult de 1,4% in acest an dupa ce anul trecut se contractase cu 2,5%. De unde va veni cresterea la ei? Din exporturi in primul rand, iar asta se va intampla mai degraba in a doua parte a anului, spun statisticienii. Ca tot veni  vorba de Franta, merita o privire raportul Curtii lor de Conturi asupra starii finantelor publice.  Pentru cei care nu au vreme, Curtea lor de Conturi a analizat riscurile la adresa finantelor publice, le-au enumerat frumos pe la pag 66 si au venit cu solutii.  Sa nu se supere dom` Vacaroiu, da` cam asa se lucreaza profi. Parerea mea!

Continue reading

Madoff are dositi 9 miliarde de dolari. Britanicii afla azi cum va arata bugetul lor in 2011. Revista “presii”

Premierul britanic va anunta astazi bugetul pentru anul 2011, care prevede masuri de austeritate extrem de serioase si de impopulare. Economistii vorbesc despre cresterea  TVA de la 17,5 % la 20 % , marirea bazei de impozitare,  reduceri cu aproape 7 miliarde de euro ale cheltuielilor in 2010. Nu mai spun ca din toamna, dupa ce auditul finantelor publice va fi terminat, va fi prezentat planul final de masuri pentru urmatorii 3 ani.

Fitch a coborat luni perspectiva pe termen lung a bancii franceze BNP Paribas, de la  AA la AA-. Potrivit unui comunicat preluat de presa franceza, banca dispune inca de capacitatea de a genera rezultate financiare bune, dar a dorit sa atraga atentia asupra deteriorarii calitatii activelor si a nevoii de capital.

Continue reading