Romania s-a incadrat in tinta de deficit, dar nu trebuie fetisizat acest indicator. Dimensiunea lui absoluta conteaza doar din punctul de vedere al posibilitatii de a-l finanta. Am mai spus-o. Dar poate merita sa ne uitam o secunda si la alte echilibre din economie. Mai exact la legatura dintre deficit, crestere economica si somaj, prin prisma executiei bugetului. E bine sa ai un picior sanatos, evident. Insa daca ai o boala la cap, asta nu te va ajuta prea mult. Si acum sa luam niste cifre de dimineata, pe stomacul gol. Inghitim datele din Romania, dupa care ne vom uita comparativ si clatinandu-ne si la tarile din jur.
Tag Archives: economie
Protestele din Europa si situatia economica din tarile in care se iese in strada. Cat de stransa e legatura?
In Europa se protesteaza. Maghiarii impotriva amestecului in treburile interne, la bulgari e problema extractiei gazelor, la Greci se iese in strada din orice motiv- nicaieri situatia nu poate fi definita drept calma si cristalina. Acolo unde situatia economica e deteriorata, intelegi protestele. Sa luam de pilda somajul in Europa
In graficul de mai sus aveti rata somajului. In cel de mai jos, somerii ca numar total
Facebook, twitter
Cele mai importante mesaje pe care le-am aruncat pe FB si/sau Twitter, ieri.:
1. European sovereigns and banks need to find Euro 1.9 trillion to refinance maturing debt in 2012 ( Das). 2. MERKEL Says united europe is to Deutschland`s advantage- united we stand united we ……. 3. Rehn: Only Sweden, Finland and Luxemburg are out of the exc deficit procedure btn 27 EU members. 4. Pana acum, viitoarea Constitutie a Romaniei va cuprinde cel putin doua articole: 1. Se interzice sa ai deficit fiscal mai mare de 3%. Cine face deficit mai mare, ma-sa-i c…va. 2. Se interzice eutanasierea dusmanilor traditionali ai mâţelor 5. HSBC predicts top 50 world economies in 2050. Here’s top 10: 1 China 2 US 3 India 4 Japan 5 Germany 6 UK 7 Brazil 8 Mexico 9 France 10Canada. Think smt`s wrong…where `s Romania …? 6. La doar cateva minute de la plecarea lui Raeed Arafat, doua ambulante din Gorj si-au prezentat demisiile, iar o seringa-kamikaze s-a sinucis aruncandu-se goala pusca in venele lui Ritli. Se asteapta reactia medicamentelor compensate de Maramures, cunoscute pentru violenta lor.
Bunastarea romanilor, de la Alexandru Ioan Cuza, Ceausescu si pana la Basescu
Se da un cap de locuitor si un indicator: Produsul Intern Brut. Daca faci o fractie din ele, obtii PIB/cap de locuitor, care poate fi considerat un indicator al bunastarii economice. Notez in treacat ca bunastarea nu se poate masura numai prin acest indicator, dupa cum arata raportul lui Stiglitz facut pt francezi (dau un singur exemplu: se dau doi copii care au acelasi numar de jucarii, dar unul are bratele amputate si nu se poate juca cu ele. Este evident ca ei percep bunastarea proprie in mod diferit desi tehnic indicatorii sunt egali). Vom mai nota ceva cu aceasta ocazie: productivitatea muncii nu se mişcă întotdeauna paralel cu venitul pe cap de locuitor. In perioada dinastiei Sung din China (960-1279) şi în Japonia secolelor 17-18 au fost necesare cresteri substantiale a muncii pentru mentinerea venitului/capul de locuitor, fie el si chinez. In schimb, in Europa secolului XX găsim fenomenul opus. Si acum sa luam graficele. Europa de Vest se desprinde pe la 1200 si capata o bunastare cu care depaseste japonia, dar numai pana pe la 1868. „Motoarele” cresterii (care au dus la triplarea pib/cap de locuitor) au fost Italia, Spania si Portugalia. Exact tarile care acum „ingroapa” Europa. Asta-i istoria, nu tre` sa dam ochii peste cap pentru ce se petrece.
Tarile PIGS. De la marile imperii la marile dezamagiri. O istorie economica intre anii 0-1998
Mai intai niste date generale, ca sa avem de unde porni discutia:Pe parcursul ultimilor 2000 de anisori, populaţia lumii a crescut de 22 de ori, venitul pe cap de locuitor a crescut de 13 ori, iar PIB-ul mondial de aproape 300 de ori. O spune Maddison.Daca ne uitam doar la mileniul trecut, numarul locuitorilor a crescut cu o sesime, iar venitul per capita mai degraba a stagnat. Din 1820 incoace acelasi venit/capita a crescut mai mult de opt ori, populaţia- de cinci ori. Creşterea veniturilor a fost mai rapidă în Europa de Vest, America de Nord, Australia şi Japonia. Cu toate acestea, creşterea economică mondială a încetinit în mod substanţial din 1973, iar avansul din Asia a fost compensat de stagnarea sau regresul în altă parte.
Explicarea performanţelor economice au avut trei cauze mari si late:
Romania si PIB -ul mondial. O comparatie de pe la 1870 incoace
Context: Inainte de 1860, leul era mai degraba o moneda “de socoteală” nu una reala. Circulau in paralel circa 65 de monede străine, fiecare cu propriul curs, ceea ce era destul de dificil. Degeaba au incercat unii sa pună ordine în circulaţia monetară ( la o paritate de un galben aur: 33 de lei), ca nu 
s-a reusit.
În anul 1859 în România s-a încercat costituirea unui sistem monetar naţional bazat pe o monedă proprie “romanatul”. Marile puteri s-au opus însă acestei manifestări puternice de independenţă. În 1867 se adoptă Legea pentru înfiinţarea sistemului monetar naţional şi pentru scoaterea monedi româneşti.Sistemul de impozite s-a redus la capitaţie plătit de fiecare familie ţărănească şi potentă plătită de negustori şi meseriaşi. Moşierii şi clerul erau în continuare scutiţi de dări. Abia dupa unirea din 1859 s-a marcat trecerea la un sistem fiscal modern, prin care a fost desfiinţate categoriile privilegiate. Creditul era asigurat de capitalul cămătăresc, împrumuturile erau date pe termene scurte cu mari dobânzi pe bază de ipoteci. În 1860 Imperiul Otoman a deschis două bănci – una la Bucureşti şi alta la Galaţi, bănci cu capital englez.
Legatura dintre consum si somaj. Cum au ajutat bancile la cresterea somajului, fara sa vrea (sau nu)
Peste 50% din pierderea locurilor de munca din perioada 2008-2010 sunt datorate indatorarii anterioare (si excesive) a populatiei, care nu a mai permis consumul, ducand la o ajustare a productiei de marfuri prin taierile de cheltuieli si inchideri de companii. Treaba pare oarecum paradoxala: zambetul bunastarii aduce dupa el lacrimi si suspine. Daca ne uitam pe regiuni si tipuri de business, o sa vedem ca cele mai multe locuri de munca s-au pierdut in sectorul non-tradables. In paranteza fie spus, am aruncat o privire si asupra obsedantului efect Balassa Samuelson, confirmandu-se ca diferenţialul de productivitate dintre România şi zona euro explică in mod consistent aprecierea cursului real (între 1,4 şi 2,9 puncte procentuale pe an în perioada 1995 – 2003). După 1999, conform rezultatelor empirice, s-a înregistrat o accentuare a acestui efect.
Maine sper sa fac un interviu cu prof. Altar. Moisa Altar.
Ne-am cunoscut la o conferinta, in urma cu circa doi ani. M-a cucerit prin simplitatea lui. In materie de economie, Moisa Altar e totusi o legenda. Din mana lui au iesit majoritatea economistilor sefi ai bancilor comerciale si jumatate din actualii directori din Departamentul de Cercetare al Bancii Nationale. E printre foarte putinii romani care se duce prin lume la congrese, ca sa stea de vorba cu laureatii Nobel in economie, cu care discuta de la egal. Pe seama lui, finantistii glumesc spunand ca daca bancherii au in buzunarul de la piept o poza cu Mugur Isarescu, Guvernatorul poarta in buzunarul de la piept o poza cu Moisa Altar. Ne-am revazut cu alte cateva ocazii (cea mai recenta chiar la intalnirea de vineri a bloggerilor) si sper sa “intremam” o discutie si maine. Cea mai recenta e disponibila aici. Pana maine, delectati-va cu asta:
Despre economie, pe sleau. Un proiect care sper sa reziste
Cinci bloggeri -Cristian Paun, Florin Citu, Dan Selaru, Bogdan Glavan si subsemnatul- vom incerca sa discutam saptamanal (sau cu o frecventa mai mare, daca prinde proiectul) despre ideile si analizele economice proaste care ne intoxica viata zi de zi. Ca urmare, vineri 4 Noiembrie, la ora 15, vom discuta relaxat dar incercand sa spunem lucrurilor pe sleau despre economie. Tema de vineri: meritele “contractului cu FMI”
Sloganul nostru: Inspiraţia blogger-ilor împotriva conspiraţiei ideilor proaste din economie.
Daca place vom repeta figura cu alte subiecte.
De ce ne legam la cap cand ne doare ficatul? Doua vorbe despre deficitul bugetar
Inchipuiti-va doua familii- Ionescu si Popescu. Ionescu o duce bine si isi cumpara o casa de 300.000 de euro prin credit. Are un venit lunar de 10.000 de euro care ii permite sa faca acest lucru, intrucat nu cheltuie pe luna mai mult de 1000 de euro pentru intretinerea familiei. Anual, el incaseaza prin urmare 120.000de euro si cheltuie 12.000. Inainte de a-si lua casa, este pe surplus bugetar. Dupa ce si-a facut creditul, e pe deficit cu 180.000 euro. Un deficit bugetar de 150%!!! Tehnic, nimeni nu ar mai trebui sa se apropie de Ionescu , ba chiar ar urma sa i se ceara sa isi reduca cheltuielile si sa aplice masuri de austeritate. Asta daca nu i se va impune sa isi vanda si lucruri de prin casa (sa le „privatizeze”).
Popescu. Are un venit de 12.000 de euro anual. Cheltuie insa 13.000 de euro, fiindca ii plac excursiile si mancarea din restaurantele de fitze. Tehnic, e pe deficit. Vinde insa o bucata de teren cu 10.000 de euro si trece pe „excedent”. Nu isi schimba insa stilul de viata. Intrucat a trecut de pe minus pe plus, toata lumea il apreciaza si spune ca acela e modelul corect, sa treci de pe deficit pe excedent.
Este insa mai „sanatos” financiar Popescu decat Ionescu? Nici vorba.
