Furtunul de apa si incendiul de langa

Suntem o economie mica, sa nu ne impaunam. Avem campii si holde manoase, cum ne invatau manualele dintr-a patra, dar intre timp ele au fost date in chirie sau vandute. Faptul ca suntem mici e si un avantaj si un dezavantaj. E de bine pentru ca nu putem pica de sus. Suntem pe cracile mai de jos ale plopului economiei mondial, iar distanta fata de sol e mica. Cat ai scutura copacul, pici de la un metru-doi, nu pici din varful pomului. E de rau pentru ca toata strategia celor ce ne conduc nu ne va conduce niciodata pe ramuri mai sus plasate.Si pentru ca, la fel ca la criza din 2008, toti neaga ca am putea fi zdruncinati.

Continue reading

Cateva vorbe despre cum va fi limitata creditarea in valuta. Mic tratat despre memorie

Despre limitarea creditarii in valuta s-a mai pomenit prin 2008, dar in termeni mai duri, daca nu chiar extremisti. Existase o  propunere venita din partea ARB, de interzicere a creditarii in valuta, daca luam niste lecitina si ne amintim de vorbele lui Radu Ghetea. Atunci, propunerea sefului ARB starnise valuri. Economistul sef al BRD spunea pe buna dreptate ca nu poti impune omului in ce moneda sa se imprumute. Insusi Isarescu iesise sa combata ideea.

Continue reading

Datorie publica, crestere economica si eforturile generatiilor care vin

Datoria publică a crescut considerabil în mai multe tari in ultimele decenii, iar această tendinţă a fost, în general, însoţită de o crestere a cheltuielilor guvernamentale.  Pe alocuri, aceste cheltuieli au atins niveluri foarte dificil de sustinut. Este si cazul Romaniei.  Aseara, ma uitam ca tot omul peste niste studii ale lui  Schuknecht şi Tanzi . Astia au luat la analizat o serie de vreo 32 de tari si au constatat dimensiunea medie a guvernelor respective a crescut (ca raport al cheltuielilor in PIB) de la 12%  în 1913 la 43% din PIB în 1990. La sfârşitul perioadei analizate, media datoria publică şi PIB a fost de 79% pentru guvernele mari, de 60% pentru guvernele medii şi 53% pentru guverne mici.

Continue reading

Cde-ar fi daca bancile ar cobori dobanzile la creditele vechi?

Discutam cu un prieten. “Stii ce ar face acum bancile, daca ar fi destepte?”, ma intreaba azi pe la pranz. Ce?, intreb. Pai ar reduce dobanzile la creditele vechi. Ca tinute sus la nivelul la care sunt acum, oamenii intra in incapacitate de plata si inecp sa dea rateuri atunci cand e sa isi achita ratele. Unii pe buna dreptate. Cand clientul nu plateste, banca pierde. Daca dobanzile ar fi mai jos, mai multi oameni ar plati la timp iar cu restul ramas la dispozitie ori ar consuma ori poate ar cere un nou credit, daca si-ar permite. Economia ar avea de castigat ca ar incepe sa se consume – ceea ce ar presupune incurajarea productiei-, oamenii ar avea de castigat pentru ca le-ar ramane niste lichiditati la dispozitie iar bancile ar avea de castigat ca nu ar mai avea atatea defaulturi.
Uite, la creditele noi coboara dobanzile, ca nu mai au incotro. Au bani si nu au ce sa faca cu ei. Uita-te cu ce DAE lucrau la creditele noi…

Totul e ca bancile sa renunte la lacomie. In schimb, ar dobandi o imagine mai buna.
Pai bancile oricum dobandesc orice, i-am zis. Ca doar cu asta se ocupa, cu dobanda. Dobandesc, adica.

Oare prietenul asta al meu exagereaza?

Impactul dobanzii cheie asupra dobanzilor din sistemul bancar

Ţintirea directă a inflaţiei a făcut necesară bazarea BNR (şi a băncilor centrale în genere) pe canalul ratei dobânzii şi pe cel al creditului, mai mult decât pe cel al cursului de schimb în transmisia efectelor politicii monetare.
Pentru Banca Centrala este astfel foarte important să înţeleagă cu rigoare viteza şi măsura în care rata dobânzii practicate de ele modifică rata inflaţiei. În mod special, este foarte important să se analizeze dacă transmisia efectelor ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzii pe termen lung stabilite pe piaţă şi asupra ratelor dobânzii comerciale este completă, având în vedere că este prima etapă în mecanismul de transmisie a politicii monetare.

Continue reading

Iata ca se poate

O parte dintre bancile cantonale din Elvetia au operat scaderea dobanzilor la creditele ipotecare, imediat dupa ce Banca centrala a Elvetiei a redus dobanda cheie. Astfel, BCZ (Banque Cantonale de Zurich) a coborat dobanda la 2,5%, in vreme ce omoloagele ei din Valais, Jura si din Grisons, au dus`o la 3%.
Pentru BCZ, primul stabiliment financiar cantonal din Elvetia pentru cei care inca nu auzisera de ea, actualul nivel al dobanzii este cel mai mic din 1938 incoace. BCZ mai aplicase o reducere a dobanzilor pe ipotecar in 14 noiembrie, cand a dus nivelul lor la 3 %. Potrivit presei helvete, si alte banci urmeaza in viitorul apropiat sa treaca la acelasi tip de masuri. Sunt curios cand vom auzi si in Romania de asemenea decizii ale bancherilor locali.
Intregul articol, aici

Bancher local: Nu mai judecam clientul, ci businessul

“Clienti mari, pentru care acum 6 luni am fi facut aproape orice ca sa-si deruleze prin noi businessul, acum nu stim cum sa scapam de ei”, spune unul din bancherii de la o banca de top ai unei banci locale. „Clientii considerati mari si bogati sunt cei care s`au imprumutat in urma cu un an sau doi cel mai mult, iar acum au probleme in a`si finanta datoriile, mai explica el. Cazurile in care vin sa isi faca o refinantare a creditelor s`au inmultit in ultima perioada, chiar daca intre timp costurile creditelor au crescut consistent. Daca e vorba despre o simpla refinantare, nici nu ne uitam la dosar. Suntem acoperi’i de prevederile Basel II, de acoperirea la risc. Dar daca e vorba despre a finanta o noua investitie, deschidem un ochi. E drept, ne uitam mult mai riguros la business plan-ul clientului. Trebuie sa fie “beton”, cum se spune. Oricum, nu mai judecam clientul, ci investitia. Am dori sa vedem imprumuturi pentru camine studentesti de pilda, unde e evident ca banii se vor recupera. Am mai dori sa vedem camine pentru batrani, pentru ca sunt multi romani care si`ar plasa rudele intr`un asemenea asezamant modern. Desigur, la costuri rezonabile. Chiar glumeam cu unii dintre colegi, observand ca acum refuzam cereri de imprumut care acum jumatate de an erau acordate cu ochii semi-inchisi.
Nu se mai gasesc lichiditati pentru a credita cu aceeasi usurinta ca in urma cu 6 luni, asta este evident. Nu mai dam credite nici macar celor bogati. Bancile nu mai vor sa riste, clar. Si asta duce la o crestere oarecum artificiala dobanzilor pe interbancar.
Pana in decembrie, nu cred ca lucrurile se vor schimba. Poate din ianuarie incolo, cineva sa mai toarne putin “ulei” in mecanismul creditului

Ipocrizie a la BRD

Citesc azi in ZF ca al doilea om din BRD, Sorin Popa, remarca faptul ca este nevoie de mai multa transparenta in prezentarea costurilor catre clienti. “Vedem multe reclame in care clientul este atras cu dobanzi foarte mici, dar care sunt stabilite pe o perioada foarte scurta. Dupa ce contracteaza creditul, afla ca are bariere daca doreste sa il ramburseze mai devreme.”

Frate Sorine, gura pacatosului adevar graieste. Exact asta am patit-o si eu cu vo, frate! Am luat un credit la dobanzi foarte mici, pe perioada foarte scurta. Dupa ce am contractat  creditul si am platit lunar 180 de euro rata, am aflat ca la doi ani de contract, din 10.000 abia achitasem 1000 de euro. Restul erau dobanzi si comisioane. Mai am si alte bariere, cum spui tu in interviu, frate Sorine.  Una ar fi ca maica-mii i se trimit in continuare plicuri cu extrase de cont si alte zuperoferte absolut amboulea, eu notificandu-va de un an de zile schimbarea de adresa.

Si sa-ti mai spun ceva, frate Sorine: e nevoie, cum spui tu azi, de transparenta mai mare. Da` nu va dati Zorro, dupa ce ani de zile ati fost Quasimodo.

Termenul-limita de majorare a provizioanelor se apropie

26 martie este termenul până la care instituţiile de credit şi cele financiare nebancare trebuie să opereze majorarea provizioanelor la credite în valută acordate clienţilor expuşi la riscul valutar, decisă de Banca Naţională. Bancile vor trebui sa constituie provizioane de 7% pentru creditele in valuta acordate clientilor care nu sunt protejati in mod natural la riscul de curs valutar clasificat in categoria standard (fara intarzieri la plata ratelor), potrivit lui Isarescu.

In functie de strategiile bancilor, unele ar putea include  provizioanele in costurile clientilor, altii le`ar putea resorbi, majorandu`si cota de piata. Probabil bancile mici nu vor majora cu mai mult de 0,1 pp dobanzile la imprumuturi.

2008 la BRD

Am prevăzut pentru 2008 continuarea creşterii noastre şi menţinerea strategiei de dezvoltare durabilă pe care am urmat-o până în prezent. Ne vom îndrepta eforturile în special asupra calităţii relaţiei cu clienţii noştri.
Există mai multe semne de întrebare privind 2008. Printre acestea aş aminti comportamentul pieţelor internaţionale şi modul în care el se va repercuta asupra României.

Pe plan intern, 2008 este anul în care România va trebui să facă mai mult în ceea ce priveşte marile proiecte publice de infrastructură; de asemenea, o mare provocare va fi reprezentată de finanţările europene.

Patrick Gelin, PDG al BRD SocGen