Se mai balbaia, mai articula prost cate un sunet, dar a ajuns unul din marii oratori. Cine a citit cele 4 Filipice ale lui Demostene stiu despre ce vorbesc. Acolo si in alte cateva discursuri sunt descrise sau se fac referiri la modul in care functiona atunci economia si sistemul bancar elen. Care era importanţa economică a băncilor, riscul activităţii bancare si cum erau cautate aproape permanent sursele secrete de capital. În economia ateniană nimic nu era clar. Puţine lucruri au putut fi cuantificate cu precizie în timp ce şi mai puţine au putut fi aduse la cunoştinţa publicului larg. Prin intermediul băncilor, identitatea deponenţilor – în special cele ale căror venituri erau „invizibile” – a fost ţinută în secret. Doar dacă dovedeau că au o reputaţie de integritate, bancherii erau capabili să colecteze şi să gestioneze sume mari de bani.
Continue reading
Tag Archives: dobanda
Leul ar putea intra azi pe depreciere, iar ratele de dobanda pe termen scurt, pe scadere
Leul a inchis sedinta de ieri la 4,2705/EUR insa a deschis sesiunea de astazi printr-o miscare de depreciere, o evolutie in linie cu dinamica burselor de la nivel international. “O continuare a acestei corectii pare probabila in restul sedintei de astazi fiind posibil ca leul sa se apropie de nivelul de 4,29/EUR”, se arata intr-un raport financiar al unei banci locale.
Continue reading
Ratele de dobanda pe termen scurt au scazut sub 5% pe piata swap-urilor valutare
Ratele de dobanda pe termen scurt au scazut sub 5% pe piata swap-urilor valutare. In pofida acestor valori, cat si a asteptarilor, BNR nu a organizat o operatiune prin care sa atraga excedentul de lichiditate din piata.
“Credem ca acest lucru ar putea fi o tentativa de a facilita emisiunile MF, BNR profitand de un cadru international in general favorabil pentru activele cu risc. BNR a decis ieri scaderea rezervelor obligatorii pentru pasivele in valuta in cadrul unei sedinte speciale.
Continue reading
Jurnalul unui bancher român- pamflet
aici gasiti partea a doua a pamfletului
*M-am trezit pe la 11. Plouă şi am impresia ca sunt trist. Ca să-mi revin, am mărit două comisioane jignitor de mici şi am mai inventat unul nou. Iniţial am vrut să-i spun „comision la comisionul de informare ghiseu banca”, dar nevastă-mea m-a oprit. Aşa că până la urmă a trebuit să-l numesc „comision cutremur China si alte evenimente neplacute pentru omenire”.
*Mă sună un jurnalist, că ce părere am eu despre piaţa creditelor ipotecare. Nasol, frate. A trebuit să îi spun să revină în 10 minute că sunt într-o şedinţă, ca să am timp să caut pe Google. M-am şi speriat când am citit. În SUA, băncile par să aibă adevărate probleme!!!!
*Am pierdut ieri pariul cu Radu.Cine dracu s-ar fi gândit că cinci doze de bere goale cântăresc mai mult decât două PET-uri de Cola, tot goale? Acum, trebuie să-mi ţin promisiunea şi să anulez propoţiile la depozitul cu dobândă de 11 %. Nu contează, dă-i naibii de proşti. Unde mi-oi fi pus ciorapii?
*Azi n-am chef de lucru. Vreau sa-mi reamenajez biroul. Am scos terenul de minigolf şi vreau să-mi pun un mini-ocean, pe care să mă plimb cu mini-iahtul. Un sef de sucursală m-a sunat că are probleme cu maturităţile la depozite. L-am băgat în…continuare
Un studiu despre comunicarea bancilor centrale si impactul pe diferiti indicatori
Stidiul acopera o perioada de 6 ani se e foarte riguros. Mai ales in ceea ce priveste calculul impactului pe care l-au avut statement`urile oficialilor diferitelor banci centrale pe rata dobanzii.
Pentru cei interesati (nu am acum timpul necesar sa il traduc pe tot, dar voi incerca in we), atasez documentul aici
Maine merg la banca sa`mi renegociez dobanda la credit
Aseara am primit o invitatie de la Alpha (banca prin care mi-am finantat locuinta) prin care sunt invitat la sediul lor pentru a discuta despre noua dobanda la credit, perioada de cost fix al creditului urmand sa expire. Gestul e frumos, desi cred ca nu va duce la nimic bun pentru mine. Am sa merg, am sa discut, am sa incerc sa negociez (sa promit ca voi lua mai multe produse de la ei, ca ma fac cel mai fidel client, ca….) si apoi am sa va povestesc cum decurg lucrurile
Cele mai mari ingrijorari ale bancherilor, via PwC
Peste doua treimi dintre bancheri spun ca nu ar putea face fata unor viitoare socuri din sistem. In 2006, tot doua treimi credeau ca nimic rau nu le poate afecta activitatea. “Pentru foarte multi bancheri, actuala criza este un ingrijorator semnal ca ceva trebuie schimbat in managementul riscului”, explica John Hitchens, seful diviziei de banking din PwC. Riscul de credit -acela ca cei imprumutati sa nu-si mai achite ratele- este vazut ca urmatorul risc care planeaza in sistem, dupa cel al lichiditatii. Gradul de indatorare al debitorilor este vazut de asemenea ca o problema, se mai arata in studiu.
Cele mai mari 10 ingrijorari ale bancherilor, potrivit PwC :
Azi
1. Lichiditatea
2. Riscul de credit
3. Credit spread (măsoară produsul dintre probabilitatea de intrare în faliment şi pierderea în caz de faliment a contrapartidei)
4. Operatiunile cu derivative
5. tendintele macroeconomice
6. Managementul riscului
7. Equities
8. Reguli prea multe si stricte
9. Ratele de dobanda
10. Fondurile de risc
2006
1. Reguli prea multe si stricte
2. Riscul de credit
3. Derivativele
4. Commodities
5. Ratele de dobanda
6. Dependenta de tehnologie
7. Fondurile de investitii
8. Guvernanta corporativa
9. Pietele emergente
10. Managementul riscului
Când trebuie ajustată rata dobânzii? Între indecizie şi aşteptări.
Există trei motive care justifică ajustarea parţială a ratei dobânzii. Primul, când Bamca Centrală are incertitudini cu privire la adevărata structură a economiei şi această sursă potenţială de erori de politică monetară o determină să acţioneze mai puţin decis. Al doilea, când BNR este la fel de ezitantă să reacţioneze la publicarea de date iniţiale, care fac obiectul unor revizuiri ulterioare. Şi al treilea, care sugerează că factorii de decizie în domeniul politicii monetare pot influenţa aşteptările pieţei, dacă au suficientă voinţă să aplice, chiar şi treptat, o ajustare amplă a ratei dobânzii, atunci când este necesar. De exemplu, dacă oficialii BNR sugerează pieţei că e dispusă să majoreze rata dobânzii de referinţă cu 120 de puncte de bază (cu condiţia persistenţei unei creşteri de, să presupunem, 40 de puncte de bază a inflaţiei) şi chiar să demonstreze această hotărâre prin aplicarea unei creştero treptate a ratei dobânzii. Dacă publicul crede că această direcţie va fi aplicată atâta timp cât este necesar pentru a reduce inflaţia, aşteptările pieţei se vor ajusta rapid, cu efect benefic asupra reducerii inflaţiei. Deocamdată, BNR e în situaţia 1 sau cel mult 2. Adică ezitantă. Un studiu al FED, legat de momentul oportun al modificării ratei dobânzii de politică monetară, aici
Decizia BNR de maine…
…va fi foarte probabil una de crestere a ratei dobanzii de politica monetara. Cel mai probabil la 9,25 sau 9,50. Exista, din cate am discutat cu unii analisti, si opinia potrivit careia BNR nu se va conforma asteptarilor din piata, ci va mentine neschimbata parghia ratei dobanzii. Din pacate nu cred ca BNR e in pozitia de a se juca de-a asteptarile, data fiind conjunctura internationala. Eu as merge pe o crestere de 0,25 pp. Dar cum nu e dupa mine…
mecanismul transmisiei efectelor politicii monetare din SUA
…sau o analiză a transmisiei efectelor şocurilor de politică monetară din SUA la 50 de pieţe de capital din întreaga lume, cuprinzând nu numai ţări cu economii avansate, ci şi principalele ţări cu economie de piaţă emergentă. Pentru identificarea şocurilor de politică monetară, am utilizat răspunsul ratei dobânzii de referinţă a FED la deciziile luate de Comitetul de Politică Monetară (FOMC) în ziua şedinţei acestuia. Acestea sunt componente neaşteptate ale deciziilor FOMC, într-un interval de 30 de minute de la comunicarea deciziilor FOMC, care pot fi astfel identificate ca şocuri exogene pentru pieţele financiare internaţionale. Una dintre concluzii: s-a constatat o scădere de aproximativ 3,8% a pieţelor de capital pe plan internaţional ca răspuns la reducerea cu 100 puncte de bază a ratei dobânzii de referinţă în SUA.Celelalte concluzii ale studiului (Michael Ehrmann, Marcel Fratzcher - Global financial transmission of monetary policy shocks European Central Bank), aici