Cu putina intarziere despre executia bugetara si eficienta utilizarii talentului la romani

Romania s-a incadrat in tinta de deficit, dar nu trebuie fetisizat acest indicator. Dimensiunea lui absoluta conteaza doar din punctul de vedere al posibilitatii de a-l finanta. Am mai spus-o. Dar poate merita sa ne uitam o secunda si la alte echilibre din economie. Mai exact la legatura dintre deficit, crestere economica si somaj, prin prisma executiei bugetului. E bine sa ai un picior sanatos, evident. Insa daca ai o boala la cap, asta nu te va ajuta prea mult. Si acum sa luam niste cifre de dimineata, pe stomacul gol. Inghitim datele din Romania, dupa care ne vom uita comparativ si clatinandu-ne si la tarile din jur.

Continue reading

Scufita Rosie si deficitul structural

Traia odata o fetita care printr-un acord de tip preventiv primise de la bunicuta ei o minunata scufita de culoare rosie. In schimbul scufitei, fetita se angajase sa ii finanteze din excedentul ei, deficitul de alimente al bunicii.  Intr-o dimineata frumoasa si insorita, mama Scufitei Rosii o ruga pe fetita sa isi respectele tintele din angajamentul asumat si sa ii vireze prima transa din alimentele prevazute in acord, dupa o prealabila vizita de evaluare.

Continue reading

Educatie financiara de la Aristotel si Thales

Unii au citit “Politica” lui Aristorel. Cei Celor care nu au facut-o le recomand sa o parcurga. Textele de mai jos sunt fragmente  legate de bani si economie. Fac mult mai mult decat actualele programe de “educatie financiara” promovate de unele institutii.

“Aşa este povestea lui Thales din Milet.  Din pricina sărăciei lui, ţinându-l unii de rău, cum că filozofia (lui) este nefolositoare – aşa se spune – şi prevăzând, graţie cunoştinţelor sale astronomice, că recolta măslinilor va fi îmbelşugată, încă de cu iarnă, când tocmai avea ceva bani, dădu arvună tuturor muncitorilor de măsline din Milet şi Chios, şi-i închirie cu o mică sumă. Când sosi apoi timpul culesului şi se căutau în grabă mulţi asemenea muncitori, i-a reînchiriat cu preţul care i-a convenit şi a strâns o mare avere; astfel le-a arătat că filozofilor le este uşor să facă avere, când vor, însă nu la aceasta năzuiesc ei.
In Sicilia, unul a cumpărat cu banii depozitaţi la el tot fierul din uzine, iar când veneau negustori de pe pieţele străine, el era singurul vânzător şi deci nu li—1 vindea pe cine ştie ce preţ prea mare, totuşi, la cincizeci de talanţi, câştiga o sută. Dionysios, aflând aceasta, îi dădu voie să-şi ia averea, însă îi interzise să mai rămâie în Siracuza, ca unuia ce născocise o afacere păgubitoare intereselor tarii”

Continue reading

Romanii au talent. Si grecii aveau…

Premiile nu sunt in bani, ci in doze de seriozitate. In juriu, stau nu Mihai Petre (mi se pare pe alocuri jenant, dar nu asta e obiecul postului), Andra ori Moisescu, ci Comisia Europeana, Eurostat si FMI. Pe scena, se produc economiile cu probleme. A urcat Grecia si a interpretat aria deficitului din opera “Ave bugetus”. A luat trei de X si a plecat. Asteapta restructurarea datoriei, operatiune care nu cred ca va depasi finele anului. E posibil sa asistam la unele surprize in aceasta directie, dar nu se pot inca spune. Vorbim in seprembrie.

Continue reading

Manual de recuperare economica- lectia japoneza

Dupa ce cutremurul din estul Japoniei (11 martie 2011), cel mai puternic înregistrat vreodată acolo, le-a dat peste cap economia, japonezii s-au pus pe evaluarea situatiei. Unde suntem si ce putem face, cu alte cuvinte. Dupa ce au tras linie, a rezultat ca  prejudiciul il va depasi probabil pe cel cauzat de cutremurul din 1995 din Hanshin-Awaji (Kobe), estimat la 2% din PIB.  Impactul asupra creşterii economice a fost estimat la 1 ¼ la suta pentru anii 2011-12. Chiar si inainte de cutremur Japonia arăta semne ale încetinirii creşterii economice. Tot calculele si simularile pe modele econometrice au aratat lucruri destul de usor de banuit: Impactul imediat al dezastrului va fi reducerea activitatii economice, efectele lui putandu-se raspandi în alte părţi ale ţării şi chiar in economia globala prin întreruperea lanţului global de aprovizionare. O frana a scaderii economice va veni  din eforturile de reconstructie care vor stimula investitiile publice şi private.  Mai punem in ecuatie evoluţiile din economia mondială, ratele de schimb,  cresterea preţurilor materiilor prime si nivelul excesiv al datoriei publice care face tara vulnerabilă la creşterea ratelor dobânzilor pe termen lung. Ce planuri au japonezii?

Continue reading

Mai intai bancile, apoi Statele si populatia. Vine randul bancilor centrale?

La inceput a fost falimentul. Mai intai au crapat o parte dintre bancile comerciale. Apoi au dat faliment oamenii care se imprumutasera de la banci. Statele s-au cautat de bani in buzunare si au salvat o alta parte a sistemului bancar.  Apoi au intrat in spirala defaultului Statele insele. Bancile ramase in viata le-au „ajutat”, imprumutandu-le cat mai scump cu putinta. Statele vor scapa, ca nu exista practic falimentul unui stat, dar vine randul bancilor centrale, care nu mai pot scoate bani la infinit fara a face inflatie. Cate monezi sa aiba in joben si FMI, BCE, Banca Mondiala ca sa arunce cu bani in piata? Atunci cand nivelul datoriilor statelor produce transpiratii de emotie, practica băncilor centrale este sa monetizeze respectivele datorii. Practic, cumpara datoria in principal prin generare de bani. În trecut, această creaţie bani se ducea in inflatie. Inflatia la randul ei cobora valoarea reala a bunurilor si ducea nu de putine ori la aparitia ratelor real negative a dobanzilor, dubland astfel „taxa” celor care detineau active financiare. La cati bani s-au bagat in piata, e de mirare ca nu asistam la cocoase inflationiste pe masura. Monetizarea datoriei penalizeaza mai fin decat  te taxeaza in flatia, dar atat cei care cumpara titluri de stat cat si cei care dau banii pe active financiare se pot lua usor cu mainile de cap.

Continue reading

Deficitul ESA, iobagii, bugetarii, Gherghina si Xenopol

Bugetul pe 1866 se votase cu un deficit de 7 milioane de lei (cel mai probabil pe metodologia cash 🙂 ) si mai ales, fara a se arata modul de acoperire a acestuia. Drept pentru care, Gheorghe Gherghina al vremii a decis aplicarea unui impozit pe venit. Acest impozit a inceput sa se aplice cu o cota de 9% si a durat pana in anul 1891 cand a fost desfiintat, pentru a fi reintrodus in 1900. Impozite existau si inainte, da` erau mai degraba dari in natura. Se prelevau, cum ar veni de pe gainile si activele in general, ale “privatilor”. Sa-i numim iobagi.

Continue reading

Grecii scot insule la vanzare ca sa faca rost de bani. Hitler se ruga de Mercedes sa ii dea o limuzina pe credit. Revista “presii”

Grecii isi pun pana la urma in vanzare cateva insule, ca sa faca rost de bani. E vorba despre o parte din Mikonos, Nafsica si altele. Preturile variaza intre 2-15 mil euro.  Spania ingheata pretul energiei electrice pentru a sprijini mediul de afaceri, scrie presa canadiana, una dintre cele mai relaxate si lipsite de panica. Ca tot veni vorba de Canada, economia lor  va creste anul acesta cu 3,5%, pe baza serviciilor, transportului si comertului. G-20 nu va decide aplicarea vreunei taxe pe banci, anunta Jim Flaherty, ministrul canadian de Finante. In Franta, ieri ar fi manifestat circa 2 milioane de persoane impotriva reformarii sistemului de pensii, spun sindicalistii. Kerviel ar putea primi 5 ani de inchisoare si 375.000 de euro amenda. Astazi va fi pledoaria finala a avocatului apararii. Ministrul Finantelor din Elvetia vrea cota unica de TVA de 6,5% si eliminarea a 21 din cele 29 de exceptii. De ce altii pot fi destepti? Pentru prima data in ultimii 20 de ani, britanicii au economisit mai mult decat s-au imprumutat.

Continue reading

Germania- cura record de austeritate. Vezi planurile Elvetiei in urmatorii 3 ani. Pe scurt, din presa straina

* UE a decis: va sanctiona statele neglijente cu bugetele lor, chiar daca limita actuala de 3% a deficitului fiscal nu este depasita, a anuntat aseara presedintele UE, Herman Van Rompuy, intr-o conferinta de presa. Sanctiunile, care urmeaza sa fie anuntate, pot fi aplicate atunci cand o tara nu tine seama de avertismentele „partenerilor” din UE, sau daca viteza de crestere a deficitului este prea ridicata. De asemenea, datoria publica va fi mai atent observata astfel incat sa nu depaseasca 60% din PIB nu doar anual ci in valoare totala. Cat despre sanctiuni, unii vor sa reduca subventiile de la bugetul Uniunii, altii sa li se ia dreptul de vot tarilor in culpa, dar pentru asta ar trebui modificate tratatele in vigoare, ceea ce e destul de dificil.

Mie unuia decizia de aseara imi pare ca si cum ai lua la palme un copil numai pentru ca se indreapta catre borcanul cu dulceata, chiar daca nu l-ai prins ca ia o lingurita pe furis.Sa vedeti de acum inainte „machieri” ale bugetelor tarilor, ca nu cumva sa fie prinse cu mata in sac si sanctionate…

Continue reading

Fuzionarea satelor si comunelor mici- ar putea fi o solutie?

La prima vedere, pare o tampenie. Daca insa iei in calcul experientele din Belgia, Quebec, Elvetia, Luxemburg si din alte state europene, o sa vedem ca nu e chiar asa. In Romania post-decembrista s-au infiintat numeroase comune si s-au declarat orase niste localitati care nu stiu daca inafara orgoliului local mai aveau si alte argumente.

Din datele pe care le am (admit ca nu sunt la zi), au fost infiintate circa 250 de localitati. Fiecare are o pletora de consilieri, de servicii admninistrative samd.

Noi ne-am labartat bugetar, in vreme ce in alte tari, localitatile mici s-au unit intre ele, economisind bani si imbunatatind cu un drum si calitatea serviciilor prestate.

Continue reading