Relatia clienti-banci. Un remake

Filmul e acelasi, difera doar actorii. Ca si acum, si atunci existau doua tabere. Cei pro banci si cei contra. Ambele, radicalizate. Ca si acum, si atunci a existat un om politic care a venit cu un proiect devenit lege care introducea  un haircut la plata datoriilor catre banca. Atunci era Argetoianu (aflat la cutite cu Mitita Constantinescu, fost guvernator al BNR), azi e Zamfir, in relatii nu foarte calde cu actualul Guvernator. Presa apropiata sistemului bancar a sarit in aer.Ca si acum, si atunci se invocau pierderile pe care deponentii le pot avea, se declara neconstitutionalitatea legii. Statul sa-i ajute pe cei care nu pot plati, dar nu si pe cei care nu vor!, scriau si atunci ziarele.

Continue reading

Argentina a falimentat. Pe termen scurt e groaznic. Pe termen lung nu conteaza, pentru ca vom fi morti cu totii

S-o lamurim din start: Pana acum, foarte putine state NU au dat faliment. Canada, Australia, SUA (la nivel federal, ca municipalitatile locale au mai gustat din cupa mortii financiare) si cateva state arabe. Restul sunt toate trecute prin asta, doar ca memoria e scurta. Vezi si Winkler, Max, 1933, Foreign Bonds: An Autopsy. In privinta Argentinei, foarte pe scurt, lucrurile stau asa: Statul a vandut hartii de valoare pe care nu le mai poate rascumpara. Unul dintre creditori, Elliott Management Corp., un fond de risc al miliardarului Paul Singer isi vrea banii. Elliott a fost implicat în cele mai mari restructurări de după criza, y compris Lehman Brothers. Ca sa nu mai spunem ca fondul de risc care cere acum falimentul Argentinei opereaza si in Romania prin intermediul Elliott Associates,  acţionar la Fondul Proprietatea.

Continue reading

Familia Ionescu, protestele din strada, pensia si criza datoriilor

Domnul Ionescu face parte dintr-o noua generatie. Cea de varsta a patra, ca multi dintre cetatenii tarilor europene. Lent, fara să atraga atentia, dar inevitabil, populatia acestor state sufera o a doua evolutie majora: aparitia unei noi grupe „varsta a patra”- “cei mai batrani batrani” de peste 80 de ani. Asta e viata. Dl Ionescu este una din cele 429 de persoane varstnice sustinute economic de alte 1000 persoane adulte. Calculele pentru viitor il ingrozesc pe domnul Ionescu. Ar iesi in strada, dar nu pentru a cere demisia Presedintelui ci pentru a cere o coerenta politica demografica. Ionescu, la fel ca toti ceilalti Ionesti din Romania, stie ca scăderea nivelului fertilităţii (în aproape toate ţările europene) combinata cu creşterea rapidă a speranţei de viaţă face ca procesul de îmbătrânire se va accentua. Pe fondul crizei, aceasta e o bomba cu ceas.

Cum va evolua in perioada următoare procesul de imbatranire in Romania?

Continue reading

O istorie crestineasca a falimentelor Greciei. Cum scrie la Deuteronom…

Pana acum, grecii au mai falimentat ca tara de vreo 5-6 ori. Prima data s-au imprumutat prin secolul al patrulea, de la Templul din Delos mai mult decat putea duce.  Datoriile grecilor erau echivalente cu 215% din PIB (Winkler, 1933). Fireste, s-a facut un haircut intrucat altfel nu se putea. S-a taiat atunci circa 80% din datorie.  In 1826, ca sa ne apropiem fulgerator, Grecia da iar faliment si e alungata de pe pietele international vreme de 53  de ani. Era in vremea Razboiului de Independenta (inceput la 1821, detalii mai jos). 1843 , alt faliment. 1893, un altul (haircut 70%). Urmeaza noi si noi falimente. A invatat Europa ceva din asta? Nimic. Dar ce zice Biblia? In Deuteronom, gasim asa: În anul al şaptelea vei face iertare.  Iertarea însă va fi aceasta: tot împrumutătorul, care dă împrumut aproapelui său, să ierte datoria şi să n-o mai ceară de la aproapele său sau de la fratele său, că s-a vestit iertarea în cinstea Domnului Dumnezeului tău.Ceea ce grecilor li s-a aplicat cu succes.

Continue reading

Debt after death. Cele 10 porunci ale deficitului

Presa romaneasca e plina de stiri in care cetateanul X ascunde cadavrul unei rude apropiate ca sa ii poate lua pensia in continuare. Asta face si Europa cu Grecia, in speranta ca isi va recupera banii imprumutati. Pana una alta, e silita sa ii achite Greciei pensia, chiar daca pe soptite sau mai pe sleau se recunoaste ca discutam de un mort cu acte in regula. Iesirile legistului Juncker care confirma ca mai exista puls in venele Greciei sunt la fel de credibile ca virginitatea lui Berlusconi. Partea proasta e ca nimeni nu vrea sa oficieze slujba de inmormantare. Parintele Trichet nu are binecuvantarea Eurogrupului, iar Eurogrupul nu are habar despre cum se tine o asemenea slujba.

Continue reading

Grecia. In fond, cine ce risca?

In 2007, cotidianul Wall Street Journal o dadea drept exemplu de economie performanta. Oficiali ai Moody`s o laudau. Dupa cateva luni, calvarul incepea. Mai intai au scazut exporturile. Apoi, banii trimisi din afara scadeau vazand cu ochii.  In scurta vreme, a ajuns paria clubului select in care intrase victorioasa. Acum se discuta despre falimentul ei ca tara. Ce s-a petrecut intre timp? Cum a ajuns Grecia un fel de experiment al zonei euro si ce risca cei care au invitat-o “in marea familie Euroland”?

Continue reading

Cateva vorbe despre bani, incredere si criza datoriilor suverane (1)

Unii economisti spun ca banii nu sunt altceva decat o promisiune a rambursarii unei datorii si atat. Cand iei un leu imprumut de la o banca tu iei de fapt o hartie prin care recunosti ca esti dator cu un leu bancii si atasezi promisiunea restituirii lui. Inainte vreme, cand Ion ii imprumuta un sac de faina lui Gheorghe pe timp de un an, la scadenta poate Gheorghe nu avea sacul de faina, dar ii dadea ceva de o valoare similara pentru Ion si cu care Gheorghe era de acord. De pilda un cojoc. Cu acel cojoc, Ion se ducea la tamplarul Bebe care statea in frig si ar fi fost in stare sa dea o masa cu 4 scaune in schimbul unui cojoc.  Asta e comertul de tip barter. Banii au aparut pentru a usura acest schimb.

Continue reading

Cine ridica restructurarea, de restructurare va pieri

Teleconferinta a fost amanata cu doua ceasuri. Oricum era o chestiune formala, asupra careia se convenea dinainte. Era pentru “piete”. Nimeni cred ca isi inchiopuie ca ministrul elen de Finante formeaza un numar de telefon si intreaba “alo, doamna Lagarde? Ce bine ca v-am prins la telefon…” Consultarile echipelor de tehnicieni au loc periodic, astazi urmand sa se concretizeze discutiile anterioare. Comisia Europeana nu va cere se pare noi masuri de austeritate, realizand ca se afla deja la limita imposibilului. Drept ca ca si daca se iau angajamente si se fac juraminte de iubire, problema de fond nu se rezolva. Grecii sunt tinuti sub perfuzii financiare si asa vor ramane lucrurile inca o bucata de vrem, daca…

Continue reading

Aministie fiscala, compensare a datoriilor, securitizarea datoriilor catre Stat

1. CEC Bank isi extinde reteaua de  ATM-uri, aducand aparate mai inteligente (nu intrebati mai inteligente decat cine), mai precis din acestea. Un ATM costa 12-15.000 de euro si se amortizeaza in circa 2 ani. O banca mai din coada clasamentului a cumparat recent cateva ATM-uri si cateva POS-uri. Pe ATM a dat 48.000 de lei (TVA inclus) iar POSurile le-a luat cu 1200 bucata.

“Sunt profitabile, sa stiti”,  mi-a spus seful achizitiilor din banca respectiva. La un ATM profitul estimat pe care il scoatem lunar este de 1796 de lei. La POS, discutam de vreo 95 de lei profit pe luna. Valorile sunt calculate ca medie lunara in ron. In foto alaturata aveti un calcul dintr-o banca de top.

2. Increderea in bunul mers al economiilor europene se stinge, incet. Mai intai Germania, acum si Marea Britanie. Partea proasta e ca nu se lucreaza la niciun plan B serios. E nevoie de cateva lucruri simple pentru a putea pastra euro: compensarea datoriilor dintre tarile Euroland, emiterea de euroobligatiuni si o noua Margaret Thatcher,  la nivel paneuropean.Daca una din aceste conditii nu va fi satisfacuta, se duce naibii si euro, cum zis-a Greenspan.

Continue reading

Vesti care sa ne linisteasca

Trichet a marit dobanda cheie,  contrar directiei pe care FED sau Banca Angliei au apucat-o.. Are si dreptate seful BCE- unde e  deficitul Europei si unde e cel al Americii? SUA sunt intr-o mare problema, iar votul din 2 august este crucial. Personal cred ca se va majora plafonul indatorarii, altfel dolarul se duce pe tobogan iar cei care au de suferit vor fi si europenii, dar mai ales China (care se chinuieste din greu sa cheltuiasca dolarii inainte de a o prinde furtuna). De lucrat se lucreaza din greu.

Continue reading