La un nivel moderat, datoria poate fi benefica pentru o economie, ajutand la cresterea economica atunci cand banii imprumutati sunt cheltuiti cu eficienta. Daca e la un nivel prea ridicat, aceeasi datorie te sufoca si te poate arunca intr-o spirala periculoasa. Care e insa nivelul de la care datoriile devin „rele”? Cand datoria „buna” inceteaza a mai ajuta o economie si incepe sa traga in jos un stat? In cazul datoriei guvernamentale, pragul e cuprins intre 80-100%., arata Cecchetti intr-un studiu publicat de Banca reglementelor Internationale. Drept e ca, pentru a avea o marja de manevra, acest nivel ar trebui tinut mult sub pragul de 80%. In cazul indatorarii companiilor, media de la care o datoria buna devine „rea”, este de circa 90% din PIB iar pentru populatie, pragul critic de indatorare este de 85%.
Tag Archives: datorie publica
Cu ochii prin lume
Datoria publică a Statelor Unite ale Americii- 14.580 miliarde dolari- a depăşit miercuri Produsul Intern Brut al ţării- 14.520 miliarde dolari- noteaza AFP. Imediat dupa majorarea plafonului, o serie de banci au primit injectii de capital pentru a credita IMM-uri. Pentru curiosi, aici e minuta sedintei Treasury Borrowing Advisory Committee.
In Europa, lucrurile se indreapta spre….Italia si Spania devin noile tinte ale speculatorilor, iar cum economiile celor doua tari sunt mult mai mari decat cea a Greciei, si efectele pot fi mai consistente. Imerisia observa corect ca asistam la o criza sistemica
Guvernul japonez a anunţat că a intervenit joi pe piaţa valutară pentru a slăbi yenul care se apropia de cel mai ridicat nivel al său faţă de dolar de la al Doilea Război Mondial, ca urmare a miscarilor speculative.
Economia Braziliei da semne de supraincalzire, si nici restul tarilor BRIC nu se mai simt atat de confortabil.
Elvetienii au mai taiat din avantul francului, cu riscul cresterii riscurilor la adresa cresterii economice.
Bancile centrale isi multiplica achizitiile de aur.
In Romania e soare. Am inteles ca marea va fi calda si azi.
Unde se va ajunge?
Prognoza meteo a sistemului financiar arata vreme rea. Grecia e datoare vanduta, Spania si Irlanda nu o duc nici ele prea bine, iar revenirea economica sta sa nu mai vina. Asta ca sa luam numai Europa in calcul, fara sa ne uitam la tarile din Africa sau la eforturile costisitoare necesare recuperarii japoneze. De SUA nu mai zic nimic, ca ei trimit in doua secunde niste puscasi marini si rezolva teritoriile din care se poate scoate un ce profit. Numai in Europa sunt sute de miliarde de euro in joc, bani care par pierduti pentru totdeauna. E dificil sa credem ca poporul frate elen va rambursa totul, pana la ultimul euro imprumutat. Tehnic vorbind, toate aceste ţări suferă de “lipsa de lichiditate temporara”. Ar fi naiv să credem că ţările debitoare vor intra in faliment- notiunea se aplica mai degraba lui Ionescu sau firmei X srl, nu unui stat. Un esec insa nu e permis din cu totul alte motive. Presupuneti ca statul Landia ntra in faliment. Bancile din SUA sau UE sau China – care au businessuri acolo- nu isi vor mai putea recupera banii si vor risca la randu-le sa intre in incapacitate de plata. În cazul în care acest lucru s-ar intampla, intreaga viata economica s-ar duce in depresie, asa ca mai bine salvezi Landia cu cateva miliarde de euro pentru ca bancile de acolo sa poata functiona, iar criza sa fie evitata.
Reducerea datoriei publice. De unde au taiat celelalte tari europene si cat timp le-a luat? (II)
Sa luam tipurile cheltuieli guvernamentale, care sunt mult mai probabil să ducă la o reducere majora a datoriilor fata de cresterea veniturilor. Datele ( pe care le puteti vedea cu ochiul liber in tabelul de mai jos) arata ca cele mai eficiente reduceri a datoriei publice s-au obtinut taind nu din investitii, ci din prestatiile sociale, din consumul guvernamental si din salariile bugetarilor, in aceasta ordine. Repet, cifrele sunt obtinute in urma monitorizarii a 191 de episoade de reducere a datoriilor, perioada monitorizata fiind 1985-2009. Prin urmare, pe categorii, avem asa:
Datorie publica, crestere economica si eforturile generatiilor care vin
Datoria publică a crescut considerabil în mai multe tari in ultimele decenii, iar această tendinţă a fost, în general, însoţită de o crestere a cheltuielilor guvernamentale. Pe alocuri, aceste cheltuieli au atins niveluri foarte dificil de sustinut. Este si cazul Romaniei. Aseara, ma uitam ca tot omul peste niste studii ale lui Schuknecht şi Tanzi . Astia au luat la analizat o serie de vreo 32 de tari si au constatat dimensiunea medie a guvernelor respective a crescut (ca raport al cheltuielilor in PIB) de la 12% în 1913 la 43% din PIB în 1990. La sfârşitul perioadei analizate, media datoria publică şi PIB a fost de 79% pentru guvernele mari, de 60% pentru guvernele medii şi 53% pentru guverne mici.
Oglinjoara, care-i cea mai indatorata tara?
2010. Anul in care statele se intreaba daca isi vor vedea banii imprumutati altor tari. Bancherii se uita mai atent la economiile supra-indatorate si refuza sa le mai imprumute. Sau, in cel mai bun caz, le dau bani foarte scumpi. Grecia a fost la limita falimentului. La capataiul ei au sarit Germania, Franta si BCE. Au salvat-o pe momnent, dar riscurile nu au disparut.
Care sunt tarile dezvoltate cele mai indatorate? Clasamentul mai jos este un exemplu. SursaSursele datelor sunt OECD si CIA Factbook.
1. Japonia. Datoria publica nipona atinge 192,1% din PIB. Cu toate acestea, Tokyo evita lejer situatia de tara in faliment din cauza nivelului ridicat al economisirii si a atractivitatii obligatiunilor de stat. Potrivit Fondului Monetar International, pana in anul 2014 povara datoriei publice a Japoniei ar putea sa creasca pana la 246 procente din Produsul Intern Brut (PIB).
Continue reading