Vezi si “De ce zic unii ca vine iar criza”

Politia indoneziana a arestat in 2008 un curtier al unei case de brokeraj pentru raspandirea de zvonuri in piata privind presupuse probleme de lichiditate ale unor banci. Erick Ardiansyah, courtier la Bahana Securities, a fost cndamnat ulterior  pentru trimiterea de emailuri in care afirma ca 6 banci se confrunta cu probleme de lichiditate , avand mari probleme cu finantarea businessului. Banca Centrala a Indoneziei a apelat la bancile comerciale si la Politie pentru a reactiona impotriva celor care “pun in pericol stabilitatea sistemulu financiar indonezian, prin propagarea de false informatii sau favorizand speculatiile financiare“, se arata intr`un comunicat oficial.

Constructia politica nu poate sustine esafodajul economic tot mai subred decat cu costuri tot mai ridicate. In actuala formula, Eurozona va trebui mentinuta la perfuzii continue.

Despre greci nu vreau sa ma pronunt. Cititi aici o carte valoroasa si corecta, sau aici un studiu (vedeti capitolul dedicat Greciei) si veti intelege de ce e aproape imposibil de conciliat merele cu perele.

Cat priveste isteria privitoare la efectele asupra Romaniei, sa nu cautam inca defibrilatoare. Cei care au fost zilele acestea in vizita turistica la greci stiu despre ce vorbesc.

P.S. Cred in continuare ca speranta de viata a zonelor monetare nu tine numai de indicatori si de cifre. Mai tine si de cat de inchegata cultural e zona, de cat de “uniti in cuget si-n simtiri” sunt oamenii. Eurolandul nu ar fi prima sau ultima uniune monetare care s-ar destrama pe fondul unor diferente culturale ireconciliabile.

Prima uniune monetara despre care am eu cunostinta s-a format prin anul 404 î.Hr.. Sapte state de pe coasta de vest a ceea ce este acum Turcia au convenit să bată o monedă comună.  Aversul era comun- Heracles stranguland un sarpe, dar reversul continea un simbol distinctiv naţional (un trandafir la Rhodos, Aphrodita la Knidos, un leu la Samos, o albină la Efes samd).

Avem apoi Liga Achaeana (aheiana, dupa altii), puterea principala a sfârşitului secolului de dinainte de Hristos. Asta pana cand romanii le-au dat flit pe la 146 i.HR.  Polybius descrie cel mai bine de ce s-a destramat această uniune monetare, cu toate ca sefii statelor componente infiintasera uniunea pentru a oferi “libertate” si nu “sete de putere”.

In 1865 a luat fiinta Uniunea Monetara Latina. A durat pana prin 1927 si a inclus 32 de state (mai putin Germania si Marea Britanie). Fondatorii au fost Franta, Belgia, Italia, Elvetia, Luxemburg si Grecia. Romania a devenit si ea tara membra la un moment dat. Uniunea a crapat dupa primul razboi mondial pe fondul problemelor monetare interne, dar si ca urmare a febrei aurului.

Germania isi avea propria uniune monetara, demarata prin 1818, cand au fost eliminate barierele vamale cu prusacii, iar apoi cele 3 mari regiuni (formate prin aderarea a peste 300 de mici tinuturi germane) au adoptat o moneda unica. Pe urma, in 19 iulie 1853, prin Conventia de la Viena ii reuneste pe prusaci, austrieci si nemti, unind talerul, florinul austriac cu cel nemtesc.

In Italia existau diferite state care alcătuiesc teritoriul de astazi. Circulau nouăzeci valute diferite, dar în 1847 a existat o mişcare parţială spre uniunea economica. Regatul Sardiniei (creat la Congresul de la Viena din 1815), Toscana şi Statele Papale au intrat într-o uniune tarifară, dar Lombardia şi Veneţia au fost păstrate de către austrieci. Sicilia si Napoli au ales să rămână în afara. Numai in provincia Toscana circulau 24 de monede diferite, oraşele avand monede proprii. Dupa ce Italia a fost unificata din punct de vedere politic ( prin 1861), s-au luat masuri de unificare a monedei. In tranzitie, circulau patru valute, lira napoleoniene Piemont, lira Parma, florin austriac de Lombardia şi Escudo-ul de la Roma.

Nu mai discut acum despre uniunile monetare impuse prin intermediul imperiilor (austro-ungar, britanic samd). Nici de succesul dolarului american pe o suprafata mai mare decat cea a UE.

Majoritatea uniunilor monetare din istorie, asta ne spun: ca unde nu e mai nimic in comun (culturaliceste vorbind), nu te poti astepta la speranta prea mare de viata in comun.

Un economist de la Banca Centrala a Frantei, unul de la FMI si un altul de la Banca reglementelor Internationale au luat la purecat aceasta spinoasa problema. S-au inarmat cu datele pe 46 de ani  a 108 economii si s-au pus pe calcule si grafice. In final, le-a iesit un studiu.Primul de acest fel care a fost “asamblat” vreodata.

Documentul, are mai degraba o valoare pur empirica, fiind dificil imposibil de tras concluzii generale. Cei trei muschetari ai macroeconomiei s-au uitat asadar  la cum afecteaza cresterea/scaderea economica o depreciere puternica a unei monede. Ce e aia depreciere “puternica”? Pai e ori atunci cand deprecierea e de peste 25% intr-un an, ori cand ritmul ei se dubleaza.

Mai intai, o constatare. În contrast cu studiile de pana acum, cel de acum arata ca prabusirea unei monede poate afecta nu numai cresterea PIB, ci si chiar si inversarea  tendintei acestuia, un aspect care a fost  trecut cu vederea în literatura de specialitate existenta.

Pe urma, zic autoriii documentului, probabilitatea unei rate de creştere pozitivă în anul in care colapsul monedei s-a produs este de peste două ori mai ridicata decat probabilitatea unei contractii economice, iar ratele pozitive de creştere în anii care au urmat, constituie regula.Unele tari platesc insa un pret ridicat pentru asta: creste inflatia si instabilitatea financiara.

O alta descoperire: efectul prabusirii monedei asupra PIB nu tine de regimul de curs utilizat de bancile centrale si impactul este diferit de la tara la tara, in functie de fundamentele economiei luate in calcul.

Daca deprecierea consistenta e produsa pe cale naturala si nu provocata de banca cantrala, cauzele care determina devalorizarea afecteaza negativ dinamica PIB si provoaca deprecieri mai mici inainte ca “socul” sa intervina. In urma prăbuşirii monedei, creşterea va tinde să isi revina, dar rămâne la un nivel mai coborat decat in lipsa socului valutar. Aceste ultime două caracteristici sugerează că pierderile dePIB nu sunt cauzate de prăbuşirea monedei sine, ci mai degrabă din cauza factorilor care duc la ea.

Prabusirea unei monede induce, ceteris paribus, castiguri zona trendului pozitiv al PIB, acestea materializandu-se  într-un orizont de cinci ani.

Ca sa rezum in mod vulgar, cei 3 economisti au zis asa: Luam 108 posesori de caini. Ion are un caine caruia daca ii iei din mancare, te musca. Gheorghe are si el o potaie care insa, daca ii iei din farfurie, se uita bleg la tine. Cainele lui Nae, in momentul in care ii iei mancarea din blid, fuge de frica ca pasul doi e sa-i arzi una. Si asa mai departe…

Oare cum se va comporta cainele lui John cand vei intentiona sa ii tai din portie?, se intreaba ei.

Rezultatele la care au ajuns au fost in mod riguros urmatoarele:

1. Toti cainii au bot.

2. Majoritatea lor au patru picioare si musca

3. Cand un caine maraie si da semne ca e nervos, nu e de bine

4. Nu stim in mod cert ce va face daca te atingi de blidul lui cu mancare

In rest, sunt asumptii. Tendinta generala e sa maraie, ceea ce e absolut corect. E de asemenea probabil sa incerce sa te muste, cum ar face orice caine normal. Probabilitatea sa nu iti faca nimic e si ea ridicata, dar nu te baza numai pe asta.

Ce te faci insa daca, in momentul in care John ii taie portia cainelui sau, acesta se inhaiteaza cu ceilalti caini si sar la beregata ta? Probabilitatea e aproape nula, dar daca…? Datele studiului trebuie citite mai degraba ca experiente izolate, nu ca un indemn.

Intregul studiu, aici.

Stiu o sa imi spuneti ca in 99 % dintre cazurile de violenta domestica, barbatul pocneste femeia. Dar sunt si situatii in care femeia il pocneste pe barbat. Fie si numai pentru a-l invata sa nu mai dea in ea.

:)

Intre timp, BCE a anuntat ca Trichet se intoarce mai repede strict din cauza de legaturi aero. Nu stiu cine face PR-ul BCE, dar ma asteptam la ceva mai destept din partea lor.
Ca sa rezum, daca UE nu intervine, putem asista la adancirea unei crize foarte serioase. Daca intervine, pierde in favoarea hazardului moral. Orice stat va putea face ce vrea, stiind ca la o adica, ii sare UE in ajutor. Pierderile sunt desigur mai mari in prima varianta, astfel incat ma astept ca Germania si Franta sa intervina in favoarea elenilor.

Una peste alta, balbaielile oficialilor europeni privitoare la potentialul sprijin acordat Greciei face ca doua hedge fonds-uri sa castige multi bani, daca nu se intervine. Iar altcineva, simetric, sa piarda multi bani.

PS A propos de panica, piete samd.

Acum vreo luna, o firma de casting a avut nefericita idee sa adune vreo 30 de oameni pe care urma sa ii foloseasca drept figuranti, in fata unei banci. De acolo urma sa ii ia un autorcar sa-i duca nush` unde.
In cele 15 minute, au mai aparut vreo 30 de oameni, toti intreband daca banca in cauza are probleme. Eram intamplator acolo si radeam vazand cum fiecare intreba in soapta “Sunteti deponent la…?”. Cei din banca erau si ei speriati. Pana la urma autocarul a venit, iar lumea s-a risipit. Asta e un foarte bun exemplu de cum poate actiona panica.

• Vreau ca acest gen de discuţii să se poarte mult mai des, pentru ca mesajul să nu vină distorsionat prin intermediul presei şi televiziunilor”, a mai afirmat Isarescu.

• Despre volatilitatea cursului de schimb: “10% devalorizare este deja destul!”
• Criza este deja pe final in Romania, dar va urma o perioadă de „recuperare”, cam până la finalul anului, abia pe urmă putându-se vorbi de o creştere economică solidă.
• Orice majorare de impozite în această perioadă este neavenită! Statul trebuie să-şi gestioneze mult mai bine resursele
• Băncile trebuie să fie extrem de atente în relaţia cu clienţii. Dacă le întorc spatele, devin nu ucigaşe, ci sinucigaşe!
• Isărescu a precizat că şi-a propus să iasă foarte rar „pe sticlă”, unde îl va trimite doar pe Adrian Vasilescu.  Pe urmă, când spusele acestuia vor fi răstălmăcite,  va veni el insusi el să dezmintă. „De multe ori nu înţeleg nici eu ce vorbesc, darămite televiziunile”, a spus Isarescu.
• Un vin bun se face mai greu decât o politică monetară bună

Dupa care, a urmat vanatoarea. Detaliiaici si aici.

FMI a spus ca nu exclude acordarea in devans a celei de a patra transe si ca va grabi cat de mult se poate acordarea transelor dupa aprobarea bugetului pe 2010 in Parlament (in mod normal, acest lucru ar trebui sa se intample dupa ce exista guvern, adica in ianuarie 2010). Transele de la FMI ar putea veni tarziu in ianuarie sau februarie anul viitor – ceea ce reprezinta un scenariu pozitiv fata de scanariul nostru de baza care are in vedere luna martie 2010. Perechea este acum in jurul 4,2450 si ar putea ramane stabila astazi, poate cu o usoara tendinta de intarire pe finalul zilei.
Ratele de dobanda pe termen scurt au crescut gradual ieri in cea mai mare parte din cauza interventiilor BNR asupra cursului de schimb. Cererea de lei in crestere din partea jucatorilor straini de asemenea a impins ratele de dobanda in sus. Randamentele implicite ale swap-urilor s-au tranzactionat intre 11% si 12%. Ratele de dobanda pe termen mai lung au inregistrat un proces de consolidare. In aceasta dimineata ratele de dobanda pe termen scurt au scazut, insa au revenit pe crestere dupa ce BNR a anuntat ca nu va organiza o operatiune
repo. Cererea de lei din partea jucatorilor straini pare sa persiste. Din cauza miscarii ascendente a ratelor de dobanda pe termen scurt am putea vedea ratele de dobanda pe termen mai lung urcand usor”, se arata in raportul financiar zilnic al ING Bank.

“Ratele de dobanda au continuat sa creasca in sedinta de ieri, cele pe termen scurt ajungand la 10,5/11% in timp ce randamentele implicite ale swap-urilor valutare 1M si 3M au fost tranzactionate la 10,5% si respectiv
10,2%. O tendinta similara este vizibila in cadrul ratelor de dobanda pentru scadente mai lungi pentru monedele regionale insa este posibil ca dinamica recenta sa fie si incurajata de posibililele interventii valtuare din ultimele sedinte. Suntem de parere ca potentialul continuarii acestei tendinte este limitat.
Desi deteriorarea recenta a conditiilor de lichiditate ridica problema posibilitatii organizarii unor operatiuni repo, atasam o probabilitate redusa unui asemenea scenariu deoarece tensiunea din piata monetara ofera un
suplimentar monedei nationale in piata valutara”, se mai spune in raport

Ne-am imbunatatit perspectiva pentru evolutia monedei nationale datorita aparentului control ferm exercitat de BNR. Totusi, ne asteptam ca evolutia leului sa urmeze un profil similar. Perspectivele pe termen scurt de depreciere sunt conturate datorita riscurilor de proportii din sfera politica”, se arata in Raportul financiar al ING de azi.
Potrivit documentului, ratele de dobanda au continuat sa creasca in sedinta de ieri. Cele pentru scadente pe termen scurt au depasit pragul de 9% in timp ce ratele de dobanda pentru scadentele 1M-3M s-au apropiat de 10%. Evolutia acestora este in linie cu asteptarile, insa potentialul continuarii acestui trend pare limitat.