Despre economie, pe sleau. Un proiect care sper sa reziste

Cinci  bloggeri -Cristian Paun, Florin Citu, Dan Selaru, Bogdan Glavan si subsemnatul-  vom incerca sa discutam saptamanal (sau cu o frecventa mai mare, daca prinde proiectul)  despre  ideile si analizele economice proaste care ne intoxica viata zi de zi. Ca urmare, vineri 4 Noiembrie, la ora 15,  vom discuta relaxat dar incercand sa spunem lucrurilor pe sleau despre economie. Tema de vineri: meritele “contractului cu FMI”

Sloganul  nostru: Inspiraţia blogger-ilor împotriva conspiraţiei ideilor proaste din economie. 

Daca place vom repeta figura cu alte subiecte.

Cum trece vremea

De pe la ora 3 jumate dimineata citesc o carte extrem de faina. Kahneman, Thinking fast and slow. Despre D. Kahneman si ale sale teorii gasiti pe Goagal destule amanunte. Mai jos, aveti o scurta prezentare a lui, legata de fericire.

Desi sunt abia pe la pagina 40, cartea de mai sus e fascinanta.

Aici gasiti o excelenta explicatie (chiar daca usor tehnica) despre cum e cu criza si cu efectele ei. Desi e pe pagina FMI, nu am vazut multi jurnalisti care sa o recomande.

Aaaa. sa nu uit interviul din Le Temps. E pe abonament, dar pentru a citi un articol sau doua se poate face un trial. “Pentru politicieni e mai important sa salveze bancile decat Grecia”.

Continue reading

UPDATE. Ce ii desparte si ce ii uneste pe cei din FIC, AMCHAM, GEA si altii…?

E oarecum bulversant. Toti vor binele mediului de afaceri, dar nu se pun de acord asupra cailor prin care acest bine comun poate fi realizat. Cand ii intrebi in particular, fiecare isi apara argumentele si spun ca Celalalt isi urmareste interesul. “L’enfer, c’est les autres”, vorba lui Sartre, daca nu ma insel prea tare. Investitorii straini?, zic “ai nostri”. Fugi dom`ne de-aici, aia au interesele lor, ca doar nu recomanda ceva ce sa le fie defavorabil in business. Fac miliarde in Romania, cum sa propuna ceva ce i-ar dezavantaja? Steven Van Groningen, presedintele FIC ( si fireste al Raiffeisen Bank) admite ca e nevoie de o mai buna coordonare, dar subliniaza ca FIC reprezinta totusi 33% din PIB. Puncte comune cu ceilalti: legea holdingului, deductibilitatea unor cheltuieli, o distinctie mai clara intre activitati dependente si independente, cresterea taxarii proprietatilor s.a.. Marele mar al discordiei- reducerea CAS.

Continue reading

Despre banci, recapitalizari, BNR, scrisori si memorii. Ceea ce nu se spune despre banci

In bancile romanesti se petrec lucruri despre care nu se spune si nu se scrie din motive pe care unii le stiu, altii le inteleg iar ceilalti spun ca e imposibil sa se intample asa ceva. Cazul A. Sa presupunem ca un dealer face o tranzactie la ordinul unui client in suma de 15, sau 17, sau 20 de milioane de euro. Asta la ora 10. Pana dupa amiaza, cursul se duce in balarii, iar clientul e dispus sa ofere spaga pentru ca tranzactia sa fie stearsa ca sa isi limiteze pierderile. Caz concret, poate fi documentat. BNR habar nu are de asa ceva, decat daca cineva din interiorul bancii respective ii informeaza. Cazul B. Un sef de sucursala a unei banci de top, participa la o intalnire cu CEO-ul. Un expat care nu a demonstrat foarte multe la viata lui. Oarecum marginalizat. “Romanii sunt clienti de cea mai joasa speta” , spune ditamai presedintele bancii..

Continue reading

O istorie crestineasca a falimentelor Greciei. Cum scrie la Deuteronom…

Pana acum, grecii au mai falimentat ca tara de vreo 5-6 ori. Prima data s-au imprumutat prin secolul al patrulea, de la Templul din Delos mai mult decat putea duce.  Datoriile grecilor erau echivalente cu 215% din PIB (Winkler, 1933). Fireste, s-a facut un haircut intrucat altfel nu se putea. S-a taiat atunci circa 80% din datorie.  In 1826, ca sa ne apropiem fulgerator, Grecia da iar faliment si e alungata de pe pietele international vreme de 53  de ani. Era in vremea Razboiului de Independenta (inceput la 1821, detalii mai jos). 1843 , alt faliment. 1893, un altul (haircut 70%). Urmeaza noi si noi falimente. A invatat Europa ceva din asta? Nimic. Dar ce zice Biblia? In Deuteronom, gasim asa: În anul al şaptelea vei face iertare.  Iertarea însă va fi aceasta: tot împrumutătorul, care dă împrumut aproapelui său, să ierte datoria şi să n-o mai ceară de la aproapele său sau de la fratele său, că s-a vestit iertarea în cinstea Domnului Dumnezeului tău.Ceea ce grecilor li s-a aplicat cu succes.

Continue reading

La ce m-am oprit astazi

In primul rand la filmul pus de cetateanul Selaru pe blogul proprietate personala. Dureaza ceva, dar musai e de vazut. Vorba cetateanului Selaru, nu au trecut decat 75 de ani…Sa nu dea 666 sa apara alti ca EI…Abia astept sa ii ascult prelegerea cetateanului Selaru la studentii lui Bogdan. Am oarece sentimente ca va fi de mare clasa :)

Continue reading

Discursul Guvernatorului. O descompunere matematica dupa frecventa cuvintelor folosite

Atunci cand o persoana publica tine un discurs, frecventa cu care abordeaza o tema anume o poate impune in agenda publica. Daca un presedinte, premier, guvernator de banca centrala utilizeaza cuvantul “criza” la fiecare al zecelea cuvant de pilda, e un semnal ca mesajul e perceput de ascultatori ca fiind centrat in jurul “crizei”. Multumita prietenilor de la MediaIQ, am luat cele doua discursuri ale Guvernatorului Isarescu de marti si miercuri si am analizat care au fost cele mai utilizate cuvinte, dintr-un set de 30 de expresii prestabilite (criza, inflatie, bani, banca centrala, credite samd, insotite de familiile de cuvinte).  Softul utilizat masoara frecventa cu care a fost rostit un cuvant la un total de 100 de cuvinte rostite. O frecventa de 0,1 a cuvantului “Craciun” de pilda inseamna ca la 100 de cuvinte, cuvantul “Craciun” a fost utilizat de 0,1 ori. La 1000 de cuvinte, a fost utilizat o data.

Continue reading

Debt after death. Cele 10 porunci ale deficitului

Presa romaneasca e plina de stiri in care cetateanul X ascunde cadavrul unei rude apropiate ca sa ii poate lua pensia in continuare. Asta face si Europa cu Grecia, in speranta ca isi va recupera banii imprumutati. Pana una alta, e silita sa ii achite Greciei pensia, chiar daca pe soptite sau mai pe sleau se recunoaste ca discutam de un mort cu acte in regula. Iesirile legistului Juncker care confirma ca mai exista puls in venele Greciei sunt la fel de credibile ca virginitatea lui Berlusconi. Partea proasta e ca nimeni nu vrea sa oficieze slujba de inmormantare. Parintele Trichet nu are binecuvantarea Eurogrupului, iar Eurogrupul nu are habar despre cum se tine o asemenea slujba.

Continue reading

Grecia. In fond, cine ce risca?

In 2007, cotidianul Wall Street Journal o dadea drept exemplu de economie performanta. Oficiali ai Moody`s o laudau. Dupa cateva luni, calvarul incepea. Mai intai au scazut exporturile. Apoi, banii trimisi din afara scadeau vazand cu ochii.  In scurta vreme, a ajuns paria clubului select in care intrase victorioasa. Acum se discuta despre falimentul ei ca tara. Ce s-a petrecut intre timp? Cum a ajuns Grecia un fel de experiment al zonei euro si ce risca cei care au invitat-o “in marea familie Euroland”?

Continue reading

Linkurile zilei

Azi a fost o zi destul de incarcata. Nu o sa insist asupra programului meu, ci asupra unor subiecte mult mai interesante. Unul e al lui Dan Selaru. Acesta mai precis, desi am citit de cateva ori si postul lui anterior, ca sa il inteleg mai bine.  Mai e blogul lui Florin, despre care am mai zis si imi mentin parerea ca e cel mai tare blog pe economics. In curand, pe acelasi blog il veti gasi si pe Lucian Isar, un alt zuper- economist de la noi. Theophyle ramane Theophyle. Cine nu-l citeste, ramane prost. Un alt link este catre blogul profesorului Glavan (il vedeti destul de des la Money Channel sau RTV) si care de cate ori ne intalnim, imi face cadouri (carti) sub diferite pretexte. Haios este si postul Balonului Imobiliar.

M-am mai oprit azi pe blogul Kayshei- colega jurnalista pe care am cunoscut-o odata cu actiunea umanitara de anul trecut la care m-ati ajutat cu totii. Nu mai zic de Matash cu care am avut discutii asa cum doar noi le puteam avea ( Cristi plsssssss sa ramana intre noi!!!) si de libertatea lui Mihnea, care stie ce e aia diferenta dintre Bucuresti si Cluj (jos palaria, Mihnea!)

As mai putea scrie o tona de povesti despre Vlad Mixich, unul dintre cei mai talentati si mai cu bun simt jurnalisti pe care am avut ocazia sa-i cunosc… dar pentru Vlad promit un post special.

Ordinea lor este aleatoare. Valoarea postarilor lor este la fel de ridicata.Rog iertari de la cei pe care i-am uitat.  Data viitoare voi fi infinit mai atent.