Peste 50% din pierderea locurilor de munca din perioada 2008-2010 sunt datorate indatorarii anterioare (si excesive) a populatiei, care nu a mai permis consumul, ducand la o ajustare a productiei de marfuri prin taierile de cheltuieli si inchideri de companii. Treaba pare oarecum paradoxala: zambetul bunastarii aduce dupa el lacrimi si suspine. Daca ne uitam pe regiuni si tipuri de business, o sa vedem ca cele mai multe locuri de munca s-au pierdut in sectorul non-tradables. In paranteza fie spus, am aruncat o privire si asupra obsedantului efect Balassa Samuelson, confirmandu-se ca diferenţialul de productivitate dintre România şi zona euro explică in mod consistent aprecierea cursului real (între 1,4 şi 2,9 puncte procentuale pe an în perioada 1995 – 2003). După 1999, conform rezultatelor empirice, s-a înregistrat o accentuare a acestui efect.
Tag Archives: criza
Maine sper sa fac un interviu cu prof. Altar. Moisa Altar.
Ne-am cunoscut la o conferinta, in urma cu circa doi ani. M-a cucerit prin simplitatea lui. In materie de economie, Moisa Altar e totusi o legenda. Din mana lui au iesit majoritatea economistilor sefi ai bancilor comerciale si jumatate din actualii directori din Departamentul de Cercetare al Bancii Nationale. E printre foarte putinii romani care se duce prin lume la congrese, ca sa stea de vorba cu laureatii Nobel in economie, cu care discuta de la egal. Pe seama lui, finantistii glumesc spunand ca daca bancherii au in buzunarul de la piept o poza cu Mugur Isarescu, Guvernatorul poarta in buzunarul de la piept o poza cu Moisa Altar. Ne-am revazut cu alte cateva ocazii (cea mai recenta chiar la intalnirea de vineri a bloggerilor) si sper sa “intremam” o discutie si maine. Cea mai recenta e disponibila aici. Pana maine, delectati-va cu asta:
Cum ar fi oare…
..ca si Merkel plus Sarkozy sa organizeze un referendum in Eurozona, intreband daca cetatenii ii vor pe greci in Euroland?
Cine ridica referendumul, nu de referendum va pieri?
Despre economie, pe sleau. Un proiect care sper sa reziste
Cinci bloggeri -Cristian Paun, Florin Citu, Dan Selaru, Bogdan Glavan si subsemnatul- vom incerca sa discutam saptamanal (sau cu o frecventa mai mare, daca prinde proiectul) despre ideile si analizele economice proaste care ne intoxica viata zi de zi. Ca urmare, vineri 4 Noiembrie, la ora 15, vom discuta relaxat dar incercand sa spunem lucrurilor pe sleau despre economie. Tema de vineri: meritele “contractului cu FMI”
Sloganul nostru: Inspiraţia blogger-ilor împotriva conspiraţiei ideilor proaste din economie.
Daca place vom repeta figura cu alte subiecte.
Cum trece vremea
De pe la ora 3 jumate dimineata citesc o carte extrem de faina. Kahneman, Thinking fast and slow. Despre D. Kahneman si ale sale teorii gasiti pe Goagal destule amanunte. Mai jos, aveti o scurta prezentare a lui, legata de fericire.
Desi sunt abia pe la pagina 40, cartea de mai sus e fascinanta.
Aici gasiti o excelenta explicatie (chiar daca usor tehnica) despre cum e cu criza si cu efectele ei. Desi e pe pagina FMI, nu am vazut multi jurnalisti care sa o recomande.
Aaaa. sa nu uit interviul din Le Temps. E pe abonament, dar pentru a citi un articol sau doua se poate face un trial. “Pentru politicieni e mai important sa salveze bancile decat Grecia”.
UPDATE. Ce ii desparte si ce ii uneste pe cei din FIC, AMCHAM, GEA si altii…?
E oarecum bulversant. Toti vor binele mediului de afaceri, dar nu se pun de acord asupra cailor prin care acest bine comun poate fi realizat. Cand ii intrebi in particular, fiecare isi apara argumentele si spun ca Celalalt isi urmareste interesul. “L’enfer, c’est les autres”, vorba lui Sartre, daca nu ma insel prea tare. Investitorii straini?, zic “ai nostri”. Fugi dom`ne de-aici, aia au interesele lor, ca doar nu recomanda ceva ce sa le fie defavorabil in business. Fac miliarde in Romania, cum sa propuna ceva ce i-ar dezavantaja? Steven Van Groningen, presedintele FIC ( si fireste al Raiffeisen Bank) admite ca e nevoie de o mai buna coordonare, dar subliniaza ca FIC reprezinta totusi 33% din PIB. Puncte comune cu ceilalti: legea holdingului, deductibilitatea unor cheltuieli, o distinctie mai clara intre activitati dependente si independente, cresterea taxarii proprietatilor s.a.. Marele mar al discordiei- reducerea CAS.
Despre banci, recapitalizari, BNR, scrisori si memorii. Ceea ce nu se spune despre banci
In bancile romanesti se petrec lucruri despre care nu se spune si nu se scrie din motive pe care unii le stiu, altii le inteleg iar ceilalti spun ca e imposibil sa se intample asa ceva. Cazul A. Sa presupunem ca un dealer face o tranzactie la ordinul unui client in suma de 15, sau 17, sau 20 de milioane de euro. Asta la ora 10. Pana dupa amiaza, cursul se duce in balarii, iar clientul e dispus sa ofere spaga pentru ca tranzactia sa fie stearsa ca sa isi limiteze pierderile. Caz concret, poate fi documentat. BNR habar nu are de asa ceva, decat daca cineva din interiorul bancii respective ii informeaza. Cazul B. Un sef de sucursala a unei banci de top, participa la o intalnire cu CEO-ul. Un expat care nu a demonstrat foarte multe la viata lui. Oarecum marginalizat. “Romanii sunt clienti de cea mai joasa speta” , spune ditamai presedintele bancii..
O istorie crestineasca a falimentelor Greciei. Cum scrie la Deuteronom…
Pana acum, grecii au mai falimentat ca tara de vreo 5-6 ori. Prima data s-au imprumutat prin secolul al patrulea, de la Templul din Delos mai mult decat putea duce. Datoriile grecilor erau echivalente cu 215% din PIB (Winkler, 1933). Fireste, s-a facut un haircut intrucat altfel nu se putea. S-a taiat atunci circa 80% din datorie. In 1826, ca sa ne apropiem fulgerator, Grecia da iar faliment si e alungata de pe pietele international vreme de 53 de ani. Era in vremea Razboiului de Independenta (inceput la 1821, detalii mai jos). 1843 , alt faliment. 1893, un altul (haircut 70%). Urmeaza noi si noi falimente. A invatat Europa ceva din asta? Nimic. Dar ce zice Biblia? In Deuteronom, gasim asa: În anul al şaptelea vei face iertare. Iertarea însă va fi aceasta: tot împrumutătorul, care dă împrumut aproapelui său, să ierte datoria şi să n-o mai ceară de la aproapele său sau de la fratele său, că s-a vestit iertarea în cinstea Domnului Dumnezeului tău.Ceea ce grecilor li s-a aplicat cu succes.
La ce m-am oprit astazi
In primul rand la filmul pus de cetateanul Selaru pe blogul proprietate personala. Dureaza ceva, dar musai e de vazut. Vorba cetateanului Selaru, nu au trecut decat 75 de ani…Sa nu dea 666 sa apara alti ca EI…Abia astept sa ii ascult prelegerea cetateanului Selaru la studentii lui Bogdan. Am oarece sentimente ca va fi de mare clasa :)
Discursul Guvernatorului. O descompunere matematica dupa frecventa cuvintelor folosite
Atunci cand o persoana publica tine un discurs, frecventa cu care abordeaza o tema anume o poate impune in agenda publica. Daca un presedinte, premier, guvernator de banca centrala utilizeaza cuvantul “criza” la fiecare al zecelea cuvant de pilda, e un semnal ca mesajul e perceput de ascultatori ca fiind centrat in jurul “crizei”. Multumita prietenilor de la MediaIQ, am luat cele doua discursuri ale Guvernatorului Isarescu de marti si miercuri si am analizat care au fost cele mai utilizate cuvinte, dintr-un set de 30 de expresii prestabilite (criza, inflatie, bani, banca centrala, credite samd, insotite de familiile de cuvinte). Softul utilizat masoara frecventa cu care a fost rostit un cuvant la un total de 100 de cuvinte rostite. O frecventa de 0,1 a cuvantului “Craciun” de pilda inseamna ca la 100 de cuvinte, cuvantul “Craciun” a fost utilizat de 0,1 ori. La 1000 de cuvinte, a fost utilizat o data.