Un super text

Papandreu se revolta la deea unei Comisii internationale care sa supravegheze finantele Greciei

Aici gasiti cele mai importante evenimente legate e piete, in viziunea Deutsche Boerse.

Urmeaza Portugalia? Seful Deutsche Bank a avertizat ca daca Grecia pica, se duce si Portugalia. Graficul confirma in parte

Nu trageti in pianist. Piesa e proasta nu interpretarea

Un text excelent scris, in WP

In graficul de mai sus aveti rata somajului. In cel de mai jos, somerii ca numar total

Nu comentez cifrele, graficele sunt interactive, ve puteti plimba cu mouseul pentru detalii. Mai jos avem salariul minim in cateva state europene (exprimat in echivalent eur)

In urmatorul grafic, datoria guvernamentala totala, exprimata in euro

iar mai jos, exprimata ca procent din PIB

Ne ducem apoi la deficit si gasim urmatoarea situatie:

Daca ne uitam la GNI per capita (2005 PPP International $) stam ca mai jos:

Concluzia se poate trage cu ochiul liber. Legatura exista, dar nu e foarte stransa. Sunt tari care stau mai prost decat Romania si Grecia si in care nu se iese in strada, asa cum sunt tari care sunt mai bine pozitionate la anumite capitole ale economiei in care protestele duc la violente. Protestele apar acolo unde mediana celor mai slabe performante afecteaza masa critica de oameni care decid ca nu se mai poate.

Un must read: Trials and Errors: Why Science Is Failing Us

Alt must read: Will Europe walk it off? It is not that simple

S-au gasit cateva cecuri semnate de Lincoln (in ajunul asasinarii sale), Twain s.a.

Perte du triple A : « La majorité des assureurs français devraient être dégradés en janvier ou février »

The unofficial problem bank list

The world’s worst passenger ship disasters

Spend, Spend, Spend. It’s the American Way

Economists in government: what are they good for?

Un interesant punct de vedere

Iran Foreign Ministry Claims Nuclear Scientist Was Executed By CIA, As Nigeria Strike Talks Collapse

The end of Europe

A false down

Libienii inca asteapta 150 de miliarde de dolari…

Merkel vows faster eurozone reform after S&P downgrades

Un interviu cu CEO-ul Societe Generale

1. European sovereigns and banks need to find Euro 1.9 trillion to refinance maturing debt in 2012 ( Das).  2. MERKEL Says united europe is to Deutschland`s advantage- united we stand united we ……. 3. Rehn: Only Sweden, Finland and Luxemburg are out of the exc deficit procedure btn 27 EU members.  4. Pana acum, viitoarea Constitutie a Romaniei va cuprinde cel putin doua articole: 1. Se interzice sa ai deficit fiscal mai mare de 3%. Cine face deficit mai mare, ma-sa-i c…va. 2. Se interzice eutanasierea dusmanilor traditionali ai mâţelor 5. HSBC predicts top 50 world economies in 2050. Here’s top 10: 1 China 2 US 3 India 4 Japan 5 Germany 6 UK 7 Brazil 8 Mexico 9 France 10Canada. Think smt`s wrong…where `s Romania …? 6. La doar cateva minute de la plecarea lui Raeed Arafat, doua ambulante din Gorj si-au prezentat demisiile, iar o seringa-kamikaze s-a sinucis aruncandu-se goala pusca in venele lui Ritli. Se asteapta reactia medicamentelor compensate de Maramures, cunoscute pentru violenta lor.

7.  Fitch: Greece Exit From Euro Zone ‘Potential Option’. 8.Four-fifths of customers for Safedom’s condoms in China are women. 9. “I am sure the Euro will oblige us to introduce a new set of economic policy instruments. It is politically impossible to propose that now. But some day there will be a crisis and new instruments will be created.” -Romano Prodi, EU Commission President, December 2001.

Recomandarile de azi:

Here we go: Salvarea Greciei sa va face tot mai greu iar banii necesari in viitor depind si de alegerile din SUA. A propos de criza si de americani: patru cetateni SUA din 10 percep negativ termenul “capitalism”, iar 3 din 10 reactioneaza pozitiv la termenul “socialism”.A aparut Raportul World Economic Forum legat de riscurile din 2012. Poate fi citit aici  Definitia lui “too big to fail” ar putea fi extinsa, iar Erste Bank ar putea fi inclusa in categoria bancilor de importanta sistemica.La urma urmei, intrebarea corecta este: E lumea prea mare pentru a fi lasata sa cada? Dar bancile?

Iranul acuza SUA si Israelul ca ii omoara oamenii de stiinta. Premierul italian Monti cere pietelor sa ii recunoasca eforturile. Pietele insa au o alta logica…
Un bun text despre Grecia si eterna ei datorie.Pentru vorbitorii de elena, Capital.gr vine si cu dezvaluiri pe surse.
Tiparesc bancile centrale bani pe banda rulanta? Unii zic ca da.
12 pentru 2012. Predictii de la FT.
O analiza despre China. Patru teme critice, via SocGen. Si pentru ca veni vorba de banca franceza, un raport intern “scapat” in presa (ulterior retras, chiar daca a apucat sa fie citit) arata care sunt temerile bancherilor francezi si de ce vor sa taie cheltuielile cu telefoanele, cu deplasarile samd
Daca vreti sa auziti cum ticaie bomba europeana a pensiilor, intrati aici.
Tribune de Geneve anunta ca Guvernatorul Hildebrand va mai lua 12 luni salariu dupa ce nu va mai fi in functie. Cat avea salariul? E trecut la finalul articolului, la centima.
Cine a castigat de pe urma euro in 2010? Un studiu McKinsey ne arata ca …
Teoria haosului, inflatie, deflatie…un foarte bun text aici
Ce poti invata de la un boss al crimei organizate? Cum sa-ti faci start-up. Simplu.
Un studiu foarte riguros despre cat castiga economistii americani.

I never said that

Normalitate e si situatia omului de afaceri care nu e lasat sa faca aranjamente cu Statul pentru a putea figura in top miliardarii Romaniei. Normalitate e sa pui la carma unui minister un tip zerodimensional a carui principala virtute e ca are abilitatea de a nu deranja. Tot noua normalitate e si atunci cand un economist sef al unei banci (un tip foarte ok ca economist, analist etc) listate la bursa candideaza pentru sefia bursei. Nu e niciun conflict de interese, e o normalitate noua pe care trebuie sa ne-o asumam..

Normalitate e, daca ne uitam in Europa, sa fii la mana “pietelor”care sunt un soi de vant (plural, vanturi).  Sa dai bani sute de miliarde bancilor, iar acestea sa le depoziteze apoi la BCE ca sa mananca si gura lor un banutz.

Sa treci in Constitutia tariinu atat principii cu adevarat fundamentale  cat mai ales nivelul deficitului, al datoriei publice si, probabil,cotatia patrunjelului ca sa nu-ti scada CDS-ul. Sa te lauzi cu solutiile crizei care pana la urma o agraveaza. Sa mori, sustinand ca pleznesti de sanatate.

Inteleg totul, dar parca mi-e dor de normalitatea aia veche…

Japonia a fost o excepţie de la regula tarilor asiatice, mai ales dupa ce dinastia Meiji a preluat tara (1868) decizand sa o orienteze  catre Europa.

Putem vorbi despre economia mondiala cu suisurile si coborasurile ei istorice pana trece criza si tot nu vom termina. Mai spre finalul acestui post am inserat cateva grafice cu unele evolutii mai relevante din perioadele trecute si prezente, pentru cei interesati.

Sa revenim insa la oile noastre.
Aveti in graficul urmator distanta Romania- UE, mult mai aproape de zilele noastre.  Cand linia coboara, distanta dintre PIB/Capita in Ro si in EU scade, adica ne apropiem de media europeana.  Cand ea urca, aceasta distanta creste, adica ne indepartam de media europeana a bunastarii.

Pana in 2004, ne apropiam de media EU, in vreme ce intre 2004 si 2007 ne-am cam indepartat. 2007 e anul in care aceasta diferenta de bunastare scade consistent (nu ca ne-a crescut noua “bunastarea” ci ca le-a scazut lor, criza lovind mai repede in alte tari europene), dupa care din 2008 iar ne indepartam.
Explicatia consta si in decalajul cu care criza a muscat. Cand economiile altor state incepeau sa incetineasca, noi eram inca sus. Cand ele au inceput sa iasa din criza, noi eram tot la pamant. In termeni absoluti, de PIB/capita (datele sunt obtinute de la Banca Mondiala), aratam destul de prost.
Graficul e mai jos, cu observatia ca punctele mai aproape de centru reprezinta un nivel scazut al bunastarii. Cu cat esti mai la “periferie”, esti mai “fericit”, avand un raport PIB/capita mai  ridicat.

Peste 50% din pierderea locurilor de munca  din perioada 2008-2010 sunt datorate indatorarii anterioare (si excesive) a populatiei, care nu a mai permis consumul, ducand la o ajustare a productiei de marfuri prin taierile de cheltuieli si inchideri de companii.  Treaba pare oarecum paradoxala: zambetul bunastarii aduce dupa el lacrimi si suspine. Daca ne uitam pe regiuni si tipuri de business, o sa vedem ca cele mai multe locuri de munca s-au pierdut in sectorul non-tradables. In paranteza fie spus, am aruncat o privire si asupra obsedantului efect Balassa Samuelson, confirmandu-se ca diferenţialul de productivitate dintre România şi zona euro explică in mod consistent aprecierea cursului real (între 1,4 şi 2,9 puncte procentuale pe an în perioada 1995 – 2003). După 1999, conform rezultatelor empirice, s-a înregistrat o accentuare a acestui efect.
Detalii, in lucrarea lui Codirlasu si Chidesciuc. Dar sa revenim.

Citeste si postul acesta, poate ajuta…

S-o luam babeste. Oamenii s-au trezit cu un robinet de bani in fatza. Nu au rezistat, frustrarile erau prea mari. De la aspiratoare pana la vile si terenuri, aproape orice se cumpara. Prin credit, adica acceptand  sa platim azi cu ceea ce am putea castiga maine. Cand criza a venit, veniturile au cam inghetat. Mai mult, bancile au marit dobanzile la credite, urcand povara datoriei (nu mai vorbim despre cursul de schimb care a contribuit cu circa o treime la cresterea ratelor).
Inghetandu-si cheltuielile, oamenii au oprit orice cheltuiala planificata dar ne-necesara. Productia a incetinit, firmele au inceput sa caute alte solutii pentru a rezista, dar una dintre primele gasite a fost a incetinirii productiei si  ajustarea personalului, in scadere. Azi, nivelurile scăzute ale consumului reprezinta o povara majora a intregii Eurozone.

Asa cum spunea Emil Stoica, in realitate, daca am creste numarul de ore lucrate cu 20%, ar rezulta probabil o crestere a productivitatii de 10% cu restul de 10% reprezentand somaj suplimentar. Somajul suplimentar ar trebui sa duca la scaderea costurilor si, deci, a inflatiei.

Au dreptate cei care spun ca reducerea salariilor, de exemplu cu 15%, nu duce la cresterea productivitatii. Insa intr-o lume din ce in ce mai globalizata, aceasta reducere inseamna cresterea competitivitatii economice, adica vor fi atrase mai multe activitati economice, lucru ce va duce implicit la cresterea numarului de ore lucrate, ceea ce inseamna ca duce la cresterea PIB.

In ciuda tuturor rigiditatilor in economia noastra, atunci cand domnul Ionescu din Tulcea decide sa isi reduca consumul de carne de curcan, afectat nu va fi doar proprietarul magazinului care ii furnizeaza pretioasa carne, ci si producatorul, distribuitorul si vanzatorul de la raft al carui salariu va fi probabil redus.  Daca se strang 100.000 de Ionesti, efectul e similar unui bank-run, doar ca asistam acum la un turkey-run.

Daca ridicam demni privirea sa ne uitam si la cum stau/stateau lucrurile in lumea dinafara Romaniei, luam nota de cifrele din graficul de mai sus.

Una peste alta, nimic din evenimentele la care asistam acum nu sunt ceva neobisnuit. Neobisnuita e doar isteria cu care le tratam

Ar mai fi de mentionat vizita lui Ahmadinejad in Venezuela sau excelentul text al lui Summers din FT.
O harta interactiva a PIB-ului Statelor care formeaza SUA comparativ cu restul lumii, gasiti aici. Romania are PIB-ul Carolinei de Sud, daca va nelinistea cumva…
Un alt grafic interesant: expunerea bancilor italiene asupra datoriei Italiei.
UBS vede si ea iesirea Greciei din Eurozona. Din pacate, cand toti spectatorii iti cer sa canti acelasi cantec…Mai ales ca pana si FMI si-a cam pierdut…Si daca iese, ce?, se intreaba un apropiat al cancelarului Merkel.
Merita citit si acest text al lui Rithotz. E bun si e haios, la fel ca si acesta.

Continuarea

Explicarea performanţelor economice au avut trei cauze mari si late:

a)      Razboaiele de cucerire sau descoperirea unor zone bogate in resurse;

Un exemplu este descoperirea terenurilor relativ goale şi mlăştinoase de la sud de Yangtze sau introducerea  de noi tehnici in cultura orezului din Vietnam, adecvate pentru multicropping. Acest proces a avut loc între secolele al optulea şi al treispce-lea. În secolul al optulea doar un sfert din populatia Chinei traia la sud de Yangtze. In sec XIII,  erau  mai mult de trei sferturi. In cazul Vietnam, noile tehnologii au urcat productivitatea intr-un ritm dublu fata de cresterea salariilor, ceea ce Tariceanu nu stia. Un caz si mai dramatic a fost întâlnirea Europei cu SUA. Cu America de azi de fapt. Inainte de 1492, continentul era necunoscut europenilor.  Dupa, a urmat dezastrul. Mexic si Peru- cele mai avansate tari din zona  la vremea lor-  au fost cucerite cu uşurinţă, iar trei sferturi din populaţia lor a fost distrusa de boli pe care le-au adus europenii.  Continentul nou a oferit culturi necunoscute  – porumb, cartofi, manioc, chilis, rosii, arahide, ananas, cacao şi tutun- care au fost introduse imediat  în Europa, Africa şi Asia. Potentialul complet al Americii a început să fie realizat abia  în secolul al nouăsprezecelea, odata cu miscarea migratorie a europenilor.

b)      comerţul internaţional şi de mişcările de capital;

A fost mult mai important în ascensiunea economică din Europa de Vest şi mult mai puţin semnificativ in Asia sau Africa. Veneţia a jucat un rol-cheie in perioada 1000 – 1500, în deschiderea comerţului spre Europa (Flandra, Franţa, Germania şi Balcani), precum şi în Marea Mediterană. O parte din veniturile obtinute au sprijinit dezvoltarea altor sectoare- constructii navale, cel bancar sau chiar cel diplomatic. Nu mai putin corect e sa spunem ca Veneţia a jucat un rol cheie în promovarea dezvoltării intelectuale din Europa de Vest. A creat biblioteci, fiind pionier în publicarea de carte. Industria sa de sticlarie fost prima care a produs ochelari pe scară largă. Universitatea din Padova a fost un zuper-centru de invatamant de calitate, unde ditamai Galileo era profesor.

În a doua jumătate a secolului XV, Portugalia era “stapana vremii”. A jucat rolul principal în deschiderea schimburilor comerciale europene, a
devenit traderul principal de condimente pentru Europa, pentru întreg secolul al XVI-lea, „ furand” locul Venetiei.  Navigatorii sai au descoperit Brazilia. Diplomaţia a fost suficient de perspicace pentru a convinge Spania să-i aprobe cererile teritoriale si pentru a obtine un monopol al comertului cu condimente in cateva zone. De Spania nu mai zic. Avea un imperiu mai mare decat portughezii dar la ce i-a folosit? Cand Spania i-a gonit pe negustorii evrei, Portugalia i-a adoptat imediat. Nu mai vorbesc de veniturile din comertul cu sclavi africani vanduti in SUA (între 1500 şi 1870), de profiturile din zahar (in secolul al XV-lea, zahărul a fost o marfă foarte rara si scumpa in Europa. Abia de la sfarsitul secolului 18 a devenit „popular” in consum).

Anglia. A avut cea mai rapida creştere a venitului pe cap de locuitor intre 1680 la 1820 decât oricare alte ţări europene. Acest lucru s-a datorat in principal sistemului sau bancar si agriculturii. Asta in termeni de productie. Dar in termeni de fiscalitate, britanicii au fost cei mai inovatori. Merita descris intr-un post viitor cum functiona sistemul de taxare al vremii, care le-a adus investitii straine directe echibalente cu jumatate din economiile facute in strainatate (Francezii, olandezii si germanii au investit cel mai mult).

Sigur ca in timp, marile imperii au ramas decimate in urma razboaielor. Olandezii au pierdut toate teritoriile lor din Asia, cu excepţia Indoneziei. Colonialismul francez a fost redus la o prezenţă simbolică in Asia si a pierdut majoritatea insulelor din Caraibe. Brazilia si-a stabilit independenţa faţă de Portugalia. Spania a pierdut imensul sau  imperiu colonial în America latină, păstrând numai Cuba, Puerto Rico şi Filipine. Marea Britanie a preluat ceea ce francezii şi olandezii au pierdut în Asia şi Africa, extinzandu-si  controlul asupra Indiei si stabilind o prezenţă comercială solida în America Latină.

c) inovare

Din anul 1000 – 1820, progresele tehnologice au fost mult mai lente decât au  fost ulterior, dar totusi au existat si au fost importante pentru vremea lor.  Sa nu uitam ca  in 1104, cand venetienii au deschis primul santier naval, s-au adus imbunatatiri desgnului navelor, pentru a pluti mai usor peste Oceane.  Numai introducerea busolei de pilda a dus la dublarea productivităţii  navelor.  Acestea  puteau naviga si pe vreme rea si efectuau două călătorii dus-întors pe an de la Veneţia la Alexandria în loc de una.. Olandez ii au creat un nou tip de navă pentru capturarea heringului , iar guvernul britanic a finanţat şi încurajat cercetare aîn astronomie, magnetism terestru,  samd. Una peste alta, până la sfârşitul secolului al optsprezecelea navele puteau transporta de zece ori încărcătura din secolul al paisprezecelea.
In secolele XVI-XVII, a existat o schimbare revoluţionară în calitate a ştiinţei occidentale, ca urmare a unei interactiuni a savantilor vremii. Copernicus, Erasmus, Bacon, Galileo, Hobbes, Descartes, Petty, Leibnitz, Huyghens, Halley şi Newton erau  în contact strâns cu colegii din alte ţări, incurajand  crearea de academii ştiinţifice, unde s-au publicat exceptionale lucrări cu relevanţă practică ( nu despre produse financiare derivate utilizand metoda VAR). Mulţi dintre cei mai importanti savanti erau preocupati de chestiuni de politică publică care sa amelioreze viata tuturor. Dupa 1820, acest progres a incetat. A mai fost o perioada propice prin 1913 si dupa razboiul al doilea mondial, dar chiar si cu ultimele descoperiri din ultimii 30 de ani, impactul revolutiilor tehnologice in cresterea nivelului de trai ramane mai mic.

In The Telegraph, un text bun despre criza din Ungaria. Dar un text care trebuie musai citit il gasim pe Bloomberg: Lectiile pentru Europa ale primei mari depresiuni din SUA. Daca ajungeti sa rasfoiti Le Figaro, opriti-va la interviul acordat de premierul italian Monti.

Is It Time for a Breakup of UniCredit?, se intreaba Wall Street Journal.

Continuare

“Revenirea lenta a economiei SUA este probabil să continue, în timp ce o recesiune uşoară este de aşteptat pentru  Europa”, transmite S&p intr-o nota privind “perspectivele creditului în 2012.” S & P nu a furnizat previziuni cantitative, dar  vede probabilitatea de 35% a unei recesiuni în SUA   si se aşteaptă ca BCE sa coboare dobanda cheie la 0,5% pana la sfârşitul anului, faţă de 1% în prezent.

“Incapacitatea de a aborda problemele datoriei publice în Europa şi Statele Unite ar putea adanci criza. Imobiliarele, somajul si increderea consumatorilor rămân domeniile cele mai preocupante pentru economiile dezvoltate”, spune ec sef pentru Europa, Jean-Michel Six.  “Sectorul  productiei se afla deja în contracţie în majoritatea ţărilor europene într-un context de scădere a cererii si a prudentei consumatorilor.
“Vedem, din nou, o crestere a economisirii in regiune ca urmare a incertitudinii de pe pieţele financiare şi a actiunii factorilor  politici Gospodăriile devin nervovoase la gandul ca aceasta  criza durează prea mult timp şi ca ceva dramatic s-ar putea intampla”, a spus Six.

Ieri, evoutia CDS-urilor a fost cam asa:

Germania: 106 pb (+3 pb)

Franta: 239 pb (+7 pb)

Italia: 580 pb (+15 pb)

Spania: 448 pb (+6 pb)

Irlanda: 746 pb (+10 pb)

Portugalia: 1122 pb (+6 pb)

Belgia: 336 pb (+9 pb)

Grecia: 68 points upfront (+1)

SUA: 54 pb (=)

UK: 99 pb (=)

Brazilia: 163 pb (+10 pb)

Sursa: Markit.