Cuvantul vine din greaca. Crisis, care inseamna mai degraba “judecata”. Daca tragem liniutze, ce constatam? Cate firme din total au inchis portile? Cate locuri de munca au fost salvate? Care au fost efectele benefice ale masurilor luate de cei aflati la putere? Au existat si efecte negative? Se poate evalua impactul final al crizei? Ce am invatat si ce ar fi trebuit sa invatam? Ce am pierdut si mai ales ce am castigat din crisis?
Bine, fie….
O trecere in revista a ultimelor stiri aparute pe site-urile catorva banci centrale ne arata ca nu optimismul este moneda pe care pariaza bancherii centrali. BCE va porni tiparnita din Puy de Dôme (Franta) la anul, urmand sa tipareasca pentru inceput 1,25 miliarde bancnote de 5 euro. Banca Spaniei isi reface in scadere calculele, Ungaria la fel, de Irlanda mai bine sa nici nu amintim, Portugalia avertizeaza ca austeritatea va fi necesara, doar Coreea de Sud ce se bucura si anunta o crestere de 6,2%. In Afganistan fostul guvernator al bancii centrale a fost arestat intr-o afacere urata de coruptie…Stiri proaste…poate doar informatia ca Romania iese din recesiune sa ne mai stearga din riduri
BCE- incepe tiparirea de euro. Bancnotele vor fi mai intens colorate, ce frumos….
Banca Centrală Europeană va prezenta în curând următoarea generaţie de bancnote euro, care difera de cele actuale numai prin contrastul culorilor. Noua bancnota de 5 eur va fi tiparita prima , intr-un „tiraj” de 1,25 miliarde de unitati. Bancnota va fi fabricata i n Franta, la Puy de Dôme, unul dintre cele doua locuri din Hexagon in care se tiparesc banii (majoritatea comenzilor sunt pentru bancnote trimise in tarile Africii). Programul de imprimare va începe în 2012. Urmeaza apoi bancnota de 1 eur în 2014 şi cea de 20 EUR în 2015.. Nu va fi inflatie, nuuuuu….J
Canicula din Rusia este estimata a costa 1% din PIB, adica 11 miliarde de euro (sau 15 miliarde de dolari SUA), spun analistii chestionati de AFP. Dupa ce anul trecut economia rusa a inregistrat un recul puternic de 7,9% , in acest an oamenii sperau la o crestere de 4% a PIB-ului, dar cifra va fi revizuita in scadere. Recoltele de cereale ar putea scadea cu pana la 33%, in vreme ce companiile au redus programul de lucru sau chiar au inchis unele companii, explica Alexandre Morozov, economist sef al HSBC. La fel stau calculele si in ceea ce il priveste pe Vladimir Tikhomirov, econimist sef al bancii de investitii Uralsib, care discuta in marje mai largi. Contractia PIB de 0,5-1% , acesta mentionand ca e posibil ca economia sa isi revina mai repede in a doua parte a anului..
Lucrurile nu sunt atat de simple. Guvernele trebuie sa impace capra (reducerea cheltuielilor publice) cu varza (evitarea activarii unei noi recesiuni), in conditiile in care datoriile publice sunt mai mult structurale decat ciclice.
Banca Reglementelor Internationale (banca bancilor centrale) a analizat consecintele acestui efort. Capra si varza merg rareori impreuna, iar cand o iau totusi pe acelasi drum pana la urma varza e molfaita de capra. BRI spune in esenta asa: serviciul datoriei va atinge maximul in anii care urmeaza si va depasi 20% din resursele bugetare ale guvernelor. Asta inseamna ca va fi aproape imposibil ca statele sa isi reduca deficitele primare pentru ca plata datoriilor va depasi economiile facute in cadrul planurilor de austeritate. Ceea ce fac grecii acum, nu este altceva decat un laborator in care se exerseaza experiente in eprubete. Sau cum ar spune Marean, grecii fac decat un experiment.
Economia Chinei a crescut in primele doua luni din 2010 cu 11,9%, a anuntat biroul de Statistica al statului. In ultimul trimestru din 2009 economia Chinei urca cu 10,7%, nivel peste obiectivul fixat de chinei, in privinta cresterii economice, de 8%. Inflatia a fost de 2,2% pe primele doua luni, productia industriala a urcat cu 19,6% iar investitiile cu 25,6%. Asta asa, ca sa crape de ciuda unii.
Daca va intrebati ce dreaq au facut ei si nu putem sa facem noi, treaba sta asa:
Oficialii chinezi (sau chinezesti? :) ) au bagat anul trecut 390 de miliarde de euro (asta inseamna de 3 ori PIB-ul Romaniei) in reteaua rutiera si in alte lucrari de infrastructura publica.
La finele lui 2008, China a anunţat un plan de 586 miliarde dolari care viza încurajarea creşterii economice şi a consumului intern în zece domenii ale societăţii chineze variind de la investiţii în infrastructură la protecţia mediului şi reconstrucţia în caz de catastrofe.
Continue reading
Din Programul de Convergenta, publicat azi pe site-ul Finantelor. Din pacate, din cauza curateniei de Paste la care tocmai m-am dedat, nu pot face acum comentarii pe marginea lui. N-ar fi frumos sa ii las pe ceilalti balta, iar eu sa ma pun pe scris. Risc sa ma aleg si cu o matura dupa ceafa, ceea ce pe termen scurt imi poate provoca dezechilibre majore. Singurul lucru care mi-a sarit in ochi a fost lipsa de consistenta in privinta modului in care vede Guvernul iesirea din criza. O adunatura de intentii laudabile, exact ca si in programul precedent (despre care se spune dealtfel ca a fost elaborat intr-o forma mai optimista decat s-au dovedit a fi realitatile economice). Nu m-ar mira ca peste un an-doi sa se spuna si despre acesta la fel. Cateva pasaje:
“În prima parte a anului 2010, tendinţa de contracţie a activităţii economice va continua. Este posibil ca în primele 2 trimestre din anul 2010 creşterile reale ale produsului intern brut să fie negative, dar pentru anul 2010, cadrul macroeconomic previzionează ieşirea din intervalul negativ şi trecerea la o creştere moderată a produsului intern brut, în termeni reali, respectiv cu 1,3% faţă de 2009.
Continue reading
Inafara de nirvana, Buddha, mersul pe cioburi si pe taciuni, acceptarea cu bucurie a mortii, indienii mai au ceva diferit de romani. Cand vine vorba de a-si proteja economia, sunt foarte eficienti. In perioada iunie-septembrie 2009, economia Indiei a crescut cu 7,9 %, de-i crapara motoceii Isarescului si Bocului de ciuda. Care e secretul Indiei? Ce a facut Guvernul si Banca lor Centrala, de au reusit nu doar sa evite recesiunea, dar sa si creasca nesimtit de mult?
In primul rand, au redus rezervele minime obligatorii (ultima data cu 50 de puncte de baza), aducandu`le la nivelul de 5%.
Comparate, economiile celor doua state arata cam asa: India avea la finele lui 2008, potrivit datelor FMI un PIB de 1,206,684 mil USD, in vreme ce Romania avea 200,074 mil dolari (de circa 6 ori mai putin). India tinteste si ea inflatia. In 2008 a fost de 4.1%, iar in Romania 6,3%. Deficitul bugetar al Indiei pe 2009: 6,8%. In cazul Romaniei, 7,3%. Deficit de cont 5,8 miliarde dolari (india), 1,5 miliarde de dolari (Romania).
Isarescu a avunt dreptate, cu un singur amendament.
Romania nu a avut parte de o recesiune in forma de V, ci de o crestere economica in forma de V.
Un ansamblu de stimulente economice masive, coordonate si rapide. Aceasta este solutia pe care economistii ONU o vad impotriva unei recesiuni mondiale, se arata in “Raportul asupra situatiei si perspectivelor economice mondiale 2009”, prezentat azi la Doha, cu ocazia conferintei asupra finantarii dezvoltarii. Economistii ONU recomanda “reglementarea mult mai stricta a pietelor financiare, o revizuire a rezervelor internationale, o guvernanta economica mai putin exclusivista si mai eficace”Potrivit documentului, cresterea economica mondiala va fi in 2009 de doar 1 % (fata de 2,5 % in 2008), dar nu au exclus un scenariu mai pesimist decat cel prezentat.
Comentand raportul, unul dintre principalii autori, Rob Vos, seful diviziei de politici economice si analize a ONU, admite ca simpla injectie de lichiditate in sistemele bancare nu ajuta la restabilirea increderii, daca nu este insotita de masuri fiscale adecvate. El a mai tinut sa sublinieze ca a venit momentul ca lumea sa inteleaga « slabiciunile unui sistem mondial centrat pe dolar ca moneda de rezerva »