In mod normal, cand cineva iti spune ca esti nesimtit, ai doua variante. Prima, sa negi categoric si sa te bati pana in panzele albe pentru a demonstra ca nu esti. A doua varianta e sa inghiti in sec si sa schimbi subiectul.
In ultima saptamana, bancile au fost supuse unui tir de nemultumiri legate de comportamentul de feudal pe plantatie. Cum au reactionat ele? Luam astazi primele doua cazuri: BCR si Volksbank. Multumesc IQ Media.
Mi-am zis sa ofer un punct de vedere impartial asupra chestiunii, in masura in care e posibila obiectivitatea. Am apelat la un avocat strain (roman la origine, dar stabilit in Bruxelles) caruia i-am furnizat textul Ordonantei 50/2010, rugandu-l sa il compare cu reglementarile europene pe care incearca a le armoniza. Daca as fi apelat la unul local, acela putea fi acuzat de partis pris-uri. Asa insa….Raspunsul lui a venit aseara si este unul strict de specialitate. Il redau mai jos, cu scuzele ca nu il pot cita intrucat serviciile de consultanta mi-au fost oferite din prietenie, cabinetul in cadrul caruia lucreaza interzicandu-i asemenea practici.
“Având în vedere precizările ce se regăsesc în teza a doua de la pct.9, 10 şi 11 din preambulul Directivei şi prevederile de la art.2 alin(2) şi art.30 alin.(1) extinderea aplicabilităţii prevederilor OUG 50/2010 şi asupra contractelor încheiate înainte de intrarea sa în vigoare, este posibilă, din punct de vedere al conformităţii cu legislaţia comunitară dar numai şi numai în cazul acelor contracte prevăzute expres la art.2, alin.(2) din directivă, respectiv cele excluse din aria de aplicabilitate a acesteia. Aceasta este o interpretare strict juridică, nu de oportunitate şi doar din perspective respectării directivei.
Am scris aici despre ce se intampla, plus o inregistrare video.
Am discutat intre timp cu cei din banci si am transmis o invitatie pentru o intalnire online a sefului Volksbank cu cititorii HotNews.
Cei din banci ( nu in mod necesar BCR sau Volksbank) stiu de existenta acestor grupuri. Unii semneaza acolo cu numele lor real, incercand sa explice de ce uneori se exagereaza. Alteori posteaza cu titlu anonim.
Tradari sunt si de partea cealalta. Oameni care sunt activi pe forumuri/grupuri de discutii, dupa care se duc sa isi negocieze personal dobanzile la credit.
Azi a aparut Raportul asupra Stabilitatii Financiare al BNR. Cine citeste printre randuri vede ca iesirea la suprafata va fi foarte dificile si are numeroase “daca”-uri in fata. Am scris despre raport aici si aici, e drept ca mai pe scurt.
Despre externalizarea creditelor, care a depasit 10 miliarde de euro, am sa mai scriu. Am primit azi un set de documente despre cat de dificila e recuperarea acestora, dupa ce ele au fost cedate diferitelor vehicule financiare aflate tot sub controlul bancilor. Mi-e imposibil de pilda sa gasesc o logica in acordarea unui credit de peste 2 milioane de euro si ne-urmarirea lui timp de doi ani. Pur si simplu una dintre cele mai mari banci incearca sa dea de cel caruia i-a bagat in cont purcoiul de doua milioane, iar vecinii imprumutatului rad si spun ca de un an jumatate omul a plecat in strainatate de nu mai stie nimeni de el.
Probabil ca multi s-au intrebat cum isi monitorizeaza o banca portofoliul de credite, astfel incat sa previna deteriorarea lui. Sau ce face atunci cand NPL-urile isi urca ponderea in portofoliu? Daca nu v-ati intrebat niciodata, acest post nu este pentru Dumneavoastra. Daca nu ati aflat pana acum, cititi mai jos o selectie din normele interne ale unei institutii locale de credit
“Recuperarea pe cale amiabila a creantelor bancii se poate face si prin alte modalitati cum ar fi: cesiunea de creanta, subrogatia, novatia, delegatia, vanzarea de active aflate in garantia bancii.
Cesiunea de creanta, subrogatia, novatia, delegatia vor fi facute in bilant pentru clientii din portofoliul credite problema. In aceste situatii, responsabilul cu creditele problema va propune in fisa de recomandare modalitatea respectiva de recuperare a creantelor si o va supune aprobarii conform pct. 3.3.1.9.
Initial, voiam sa scriu despre dezintegrarea interesului national la care asistam. Puterea pierde pe mana ei. Opozitia nu are nici ea solutii coerente. Tara, poporul nu mai pricepe o iota. Ohtatura si injuratura redevin modalitatile cele mai utilizate de comunicare. Dar cum spuneam, sa trecem peste..
Ati citit LA POLYCHESIE DE LA RACE ALLEMANDE, de Dr BÉRILLON? Cartea e de pe la 1910 si e putin cunoscuta. Daca in loc de “rasa germana” scriem “gura politicienilor romani”, textul isi pastreaza caracterul real si adevarat.
Revenind la banci, ma deranjeaza bancherii care ies la tv si spun ca ei au dat credite pentru ca romanii le-au cerut. Nu spun insa o vorba despre cum erau momiti romanii cu respectivele credite. Cum se stabileau targeturile, cum se premiau cei care reuseau sa prosteasca mai multi romani sa se imprumute samd.
Astazi am sa dau doua mailuri interne ale unei banci, pe care nu am sa le comentez.
Sunt unul dintre cei care au fost disponibilizati, lucrand intr-o banca . In momentul plecarii mele imediat mi-a dublat rata la 1000 de unitati monetare. 50 platesc din credit si 950 dobinzi vreme de 30 de ani . Va dati seama in ce situatie sunt ? Am facut cereri pentru refinantare si nu au fost de acord . La ultima nici nu am primit raspuns .Am facut refinantare a unui credit cu putin timp de a fi disponibilz. de atunci ma chinui ingrozitor. Am achitat sporadic si la ora asta am restante foarte foarte mari zile multe intirziere, figurez ca cel mai rau paltnic si risc sa ramin fara casa .
Deţinerea de active greceşti de către băncile portugheze, ca proporţie din capitalul lor, depăşeşte activele deţinute de alte instituţii de creditare din zona euro, conform unui raport realizat de Moody’s Capital Markets Research Group, o divizie a agenţiei de evaluare financiară Moody’s, arata analistii Bloomberg.
Băncile portugheze deţin active greceşti ce totalizează aproape 23 % din capitalul lor, susţine Moody’s, care citează date publicate de Banca Reglementelor Internationale (BIS) şi Moody’s Investors Service. Datele echivalente pentru instituţiile de creditare din Irlanda şi Franţa, aflate pe locurile doi şi trei în topul celor mai expuse bănci, sunt mai mici de 13 %.
Continue reading
Discutam cu un prieten. “Stii ce ar face acum bancile, daca ar fi destepte?”, ma intreaba azi pe la pranz. Ce?, intreb. Pai ar reduce dobanzile la creditele vechi. Ca tinute sus la nivelul la care sunt acum, oamenii intra in incapacitate de plata si inecp sa dea rateuri atunci cand e sa isi achita ratele. Unii pe buna dreptate. Cand clientul nu plateste, banca pierde. Daca dobanzile ar fi mai jos, mai multi oameni ar plati la timp iar cu restul ramas la dispozitie ori ar consuma ori poate ar cere un nou credit, daca si-ar permite. Economia ar avea de castigat ca ar incepe sa se consume – ceea ce ar presupune incurajarea productiei-, oamenii ar avea de castigat pentru ca le-ar ramane niste lichiditati la dispozitie iar bancile ar avea de castigat ca nu ar mai avea atatea defaulturi.
Uite, la creditele noi coboara dobanzile, ca nu mai au incotro. Au bani si nu au ce sa faca cu ei. Uita-te cu ce DAE lucrau la creditele noi…
Totul e ca bancile sa renunte la lacomie. In schimb, ar dobandi o imagine mai buna.
Pai bancile oricum dobandesc orice, i-am zis. Ca doar cu asta se ocupa, cu dobanda. Dobandesc, adica.
Oare prietenul asta al meu exagereaza?
Nea Ion a luat un creditl marunt, de vreo 5000 de euro. Nevoi personale, cum ar veni. Nevoile astea s-au concretizat intr-un drum in Italia, in cautare de lucru. Nu a mai venit de 3 ani, iar banca ii trimite scrisori si ii suna rudele la telefon, doar-doar o mai recupera ceva…
Tanti Ileana. 8.000 de euro, pe cand lucra in confectii, iar sectorul chiar mergea. Intre timp a picat iar tanti Ileana nu mai are de unde sa plateasca ratele. E sunata periodic de banca, dar cam degeaba. Provizionez, deci exist, pare sa fie noua deviza a bancii.
Continuarea