Mai intai de-a mea scrisoare, sa ne uitam cum s-au miscat unele dobanzi fata de inamicul public numarul 1- rata dobanzii de politica monetara (dobanda-cheie, pentru prieteni si cunoscuti).

Daca ne uitam cu ochiul liber pe graficul de mai sus, vedem ca bancile urmeaza semnalele transmise de BNR si nu prea. In cazul creditelor noi acordate companiilor se pare ca semnalul BNR nu conteaza- dobanda medie se duce cand sus cand jos, fara un pattern clar. O sa vedem mai jos defalcat pe tipuri de credite unde se scumpeste si unde se ieftineste imprumutul catre companii.

Nici in privinta creditarii populatiei nu poate fi depistata o regula de bun simt. In timp ce Banca Centrala scade nivelul dobanzii cheie, costul imprumuturilor pentru gospodarii inregistreaza doua episoade de scumpire- in primavara si in toamna. Desigur, asta nu poate fi imputat BNR, care avea o reputatie de soacra mare- dadea mult din gura dar cam degeaba.

Sa privim acum cu calm la prima tinta: creditarea economiei.

Aici BNR face ce poate si inregistreaza atata cat se poate un succes. Creditele in lei pentru companii o iau incet din loc. Nu si in cazul populatiei care e la limita indatorarii si nu mai poate sa se imprumute la banci. La fel, trendul creditarii in valuta pare sa se inverseze dupa ce in perioada aprilie-octombrie (cu mentionarea lunii august in special)  inregistrase o crestere subtire. E drept, creditarea economiei se face extrem de anemic (desi injectiile de lichiditate au fost foarte consistente- vezi operatiunile repo ale BNR), dar e un bun demaraj, de ce sa nu recunoastem?

Mai sus aveti evolutia dobanzilor  la creditele si depozitele noi. Din grafic puteti vedea la care dintre credite si respectiv depozite au urcat dobanzile (sau au scazut) dupa caz) . De remarcat rigiditatea cu care reactioneaza bancile comerciale la semnalele transmise de BNR.

Ce concluzii tragem?

In cele mai fericite cazuri, bancile preiau si transmit semnalul BNR dupa in interval cuprins intre 3-5 luni (in functie de produse). In anumite cazuri semnalele BNR sunt complet ignorate

BNR poate analiza si alte mijloace oferite de politica monetara daca vrea sa se faca mai bine inteleasa. Poate elibera de pilda o parte din RMO strict pentru anumite tipuri de credite (de pilda oferite celor care exporta). O mai mare suplete ar putea sa ii aduca surprize frumoase

Bancile nu au niciun stimul sa crediteze economia cata vreme au un Stat flamand de bani la dispozitie. Banii eliberati prin diverse operatiuni ale BNR se duc in cantitate mult prea mica in economie. Potrivit unor calcule, la fiecare 100 de lei injectati in sistemul bancar, doar 16 intra in economia reala. Mult prea putin fata de nevoi.

Desigur, politicile BNR nu pot fi facute “in eprubeta”, ci trebuie sa tina seama de realitatile economice care sunt “desenate” si cu ajutorul politicilor fiscale, aflate in mana Guvernului. Ideea e ca din pacate cu politica monetara s-a cam ajuns la fundul sacului. Cineva trebuie sa miste si pedala cealalta, daca vrem ca bicicleta sa inainteze

De citit si studiul BCE

Apoi, un text foarte bun al lui Mihnea. Am vazut de pilda in Liberation (editia de ieri sau in cea de azi) cateva poze foarte bune. Unele de pe Worth, altele nu. Legate de acelasi subiect.

Cristi Dogaru vorbeste despre magariile care se repeta. Salvarea bancilor cu ajutorul (cu banii de fapt) dat de contribuabili. Atata stiu “liderii”, atata pot. Nu e de mirare ca lumea se indreapta catre …

Bogdan se indoieste de apocalipse. Sa dea Domnul sa aiba dreptate.

Florin face in acest week end un studiu foarte bun. Nu dau detalii pana nu il pune pe blog. E legat de fiscalitate, iesire din criza si ce ne asteapta

In rest, o zi amortita.

In weekend cred ca o sa pun pe blog un concurs intern intr-o mare banca. Productivitatea pe regiuni, care cate credite a reusit sa vanda, pe ce isi fundamenteaza nopua campanie de credite si lupta cu concurenta. Sunt cifre interesante. Ca preambul pot spune ca  Regiunea Nord Est are fix zero clienti noi iar ca productivitate, cel mai slab judet e taman ala unde m-am nascut eu. Szatmar…:(

In rest, salutari de la o terasa din Centrul Vechi si o seara lina tuturor

Ce se poate face si ce nu?

S-o luam pe indelete. Ce inseamna ca SUA si-a pierdut ratingul maxim (trec peste discutiile sterile in acest moment legate de alura morala a celor care au retras AAA)? Inseamna dobanzi (teoretic) mai ridicate la noi imprumuturi. Inseamna devalorizarea usoara a USD. Tarile care incaseaza dolari se vad cu veniturile reale diminuate. Ce pot sa faca ele? Sa vanda altcuiva marfurile, sa continue in aceeasi situatie sau sa isi incetineasca productia, pentru a nu ramane cu stocurile de marfa nevandute. Cea mai probabila situatie pare cea de mijloc. Odata productia ajustata, urmeaza ajustari salariale si/sau somaj. Cand vine refluxul nu prea ai ce face. Vorba cuiva, atunci se vede cine avea slip pe el sau cine facea baie gol. Romania se lauda ca are slip. Partea proasta e ca la ultima criza a demonstrat ca se juca goala in valuri. Sa dea Domnul ca acum sa fie altceva.

E drept, leul e acum bine acoperit in aur. Dar nu te poti baza numai pe asta.

Masurile luate de Guvern au fost corecte. Tarzii, luate greu, la presiunea altora,dar corecte. In eventualitatea unei crize, nu te mai ajuta insa.

Economia inseamna incredere

Daca o luam babeste, in Guvern nu poti avea intotdeauna incrredere. Tentatia e sa isi supraevalueze actiunile, mai ales ca vin alegeri. In BNR ar trebui sa ai incredere, dar estimarile anterioarelor „valuri”au demonstrat ca s-a plasat la fel de prost ca si Guvernul. Din nou, nu discut acum rolul si statutul BNR, ci fac un apel la memoria anilor 2008 si 2009. De unde ar putea veni optimismuol?

Raspunsul nu e deloc complicat: de la o reactie rationala si normala a marilor puteri economice. Din pacate, pana acum nu am putut lua nota de o asemenea reactie. Nu poti la infinit sa arunci cu bani, sperand ca vei rezolva problema. Drama BCE este ca au cuplat furtunul de apa la alt robinet decat la cel care ar putea stinge focul

Rezumat

Romania poate doar sa asiste la tot acest joc mondial in care fiecare incearca nu sa castige, ci sa piarda cat mai putin.Toate povestile cu monitorizarea lichiditatii si cu vigilenta diferitelor banci centrale e aidoma celei cu broasca ce se transforma in printz. Partea aia mai tampita este ca nimeni nu pare sa judece normalm, ci numai dupa modele econometrice care confirma teoriile. In spatele lor, pietele reale isi ascut cutitele.

Complexul lui Oedip opereaza si pentru piete, nu doar pentru indivizi.

Acum a ajuns in blacklist-ul fostei banci, ceea ce e normal, dupa cate tampenii a facut..Unii vorbesc despre relatii dincolo de limita profesionala dar acuzatiile nu au fost probate.

Daca veti cauta motive sau argumente, treaba sta asa: bancherul de care discutam isi dadea licenta in timp ce era sef de agentie. Sau, invers. Era sef de agentie fara a avea la baza…..Si ca el(ea) multi altii. Cand scriam in urma cu doi ani despre calitatea proasta a unor angajati in banci, unii sareau in sus. Din pacate, bomba cu ceas nu avea cum sa nu explodeze.

Am mai scris despre credite fictive care nu se regasesc in arhivele unor banci, despre imprumuturi  de sute de mii de euro date cu incalcarea normelor interne, miscari de milioane de euro prin conturi, bani trimisi unor rude din strainatate sau mici imprumuturi acordate colegilor. Aceasta este descoperirea facuta de controlul intern al unei banci din top 10, una dintre persoanele implicate fiind chiar directorul unei respectabile agentii.

Textele se pot citi aici sau aici, dar abia acum am reusit sa obtin documentul olograf
Presa a mai relatat cazurile unor functionari care intra in conturile clientilor, dar pana acum foarte putine date concrete au fost date publicitatii, cu atat mai putin documente legate de anchetele interne ale institutiilot de credit.

Reprezentantii bancii au confirmat documentele, dar au refuzat sa declare daca si cum a fost finalizata ancheta interna, invocand confidentialitatea datelor. Persoanele implicate s-au aratat chiar contrariate ca am reusit sa obtinem documentele, refuzand insa sa faca precizari pe marginea subiectului. Doar oficiali ai Bancii Centrale s-au marginit sa declare ca asemenea situatii nu sunt foarte rare si ca totul tine de managementul resurselor umane. “Cata vreme un om are acces la foarte multi bani si isi pierde cumpatul vazand cat de usor se poate fura, lucrurile pot scapa de sub control. Cazuri ca cele din banca amintita nu sunt foarte rare dar, din fericire pana la urma autorii sunt prinsi si raspund pentru faptele lor”, au declarat pentru HotNews surse din BNR.
Nu ne propunem prin acest text sa incriminam vreo banca sau vreo persoana anume, ci sa descriem un mecanism care s-a dovedit in plina extindere in ultimii doi ani..

• De la euforia imprumuturilor la depresia neperformantelor

Totul a pornit de la firma unui broker de credite din sud-este, care lucra pentru Banca X. Din totalul creditelor contractate de firma Y, circa jumatate inregistrau dupa un an de zile restante de peste 90 de zile. Fiind prin urmare declarate neperformante, banca era nevoita sa depuna la BNR (sa provizioneze) in limbaj tehnic bancar suma imprumutata si nerecuperata. Angajatii departamentului de control intern au verificat firma, au verificat omul de legatura din interiorul bancii si pas cu pas, au ajuns la directorul de agentie. Au fost verificate conturile respectivei doamne director (intre timp ea s-a mutat la o alta banca) si s-au descoperit ca pe parcursul a numai cateva luni, intrarile in cont au fost de circa  80.000 de lei (din care 50.000 de la unul din asociatii firmei de brokeri de credite), in vreme ce iesirile totalizau circa 140.000 de euro, unele sume avand explicatia „cadou”, altele „transfer” sau „imprumut”. O parte dintre destinatari erau fie colegi din banca, fie rude apropiate care erau plecate in strainatate.

Intrari:.
-….. (STAFF) – 200 RON .(explicatie “Transfer”).
-… (STAFF) – 45 RON (explicatie “Transfer”).
-… (STAFF) – 290 RON (explicatie “Transfer”).
-… (STAFF) – 1,400 RON (explicatie “Transfer”).
-…(STAFF) – 6,000 RON  (explicatie “Transfer”).
-… (STAFF) – 1,000 RON  (explicatie “Imprimut”).
-… (213512) – 50,000 RON  (explicatie “Transfer”).
-…. (STAFF) – 270 RON (explicatie “Alimentare cont”).
-…  – 8,100 RON  (explicatie “Depunere”).

Iesiri:
-….. – 119,500 EUR (explicatie “Achizitie apartament”).
-…. (Germany) – 4,000 EUR (explicatie “Cadou”).
-….. (Germany) – 1,000 EUR (explicatie “Cadou”).
-….. (Germany) – 750 EUR (explicatie “Cadou”).
-….. (Germany) – 2,000 EUR (explicatie “Cadou”).
-….. (Germany) – 2,500 EUR (explicatie “Cadou”).
-…(Germany) – 2,000 EUR  (explicatie “Cadou”).
-…(Germany) – 2,000 EUR (explicatie “Cadou”).
-…(Germany) – 1,500 EUR (explicatie “Cadou”).
-…(Germany) – 1,004 EUR (explicatie “Cadou”).
-…. – 810 EUR in … (explicatie “Cadou”).
-…. (STAFF) – 300 EUR in (explicatie “Transfer”).
-… – 600 RON  (explicatie “Chirie”).
-…. – 1,400 RON (explicatie “Chirie”).
-…. – 80 EUR (explicatie “Chirie”).

• “Loan in amount of EUR 63,000 granted to … wasn’t found”

Creditele erau acordate in baza unor documente lipsa, departamentul de compliance al bancii confirmand acest lucru in cadrul anchetei interne. (vezi si atasamentele).

Peste un milion de euro au fost acordati sub forma creditelor la 3 persoane (dintre care unul- directorul de sucursala) fara o minima documentatie. Mai mult, directorul in cauza nu a putut prezenta propriul dosar de credit. Banii si-i virase, dar fara ca in baza de credite acordate de banca sa existe documentele. „Loan in amount of EUR 63,000 granted to … wasn’t found”, noteaza investigatorii bancii.

O parte din bani, potrivit raspunsurilor date in cadrul anchetei interne erau folositi pentru achizitia de parfumuri, haine sau cadouri. „STAFF” , din transferurile de mai sus, reprezinta persoane din conducerea bancii in cauza, ale carei nume nu le trecem in acest moment, fiind interesati mai degraba de mecanismul care sta la baza acestui tip de furt. Oricum, in cazul de fata au fost implicati mai multi angajati din conducerea sucursalei in cauza, unii dintre acestia mutandu-se deja la alte institutii de credit.

Colegii care se ocupau de controlul acestor tipuri de operatiuni au declarat ca au crezut ca e vorba de „ajustari ale bonusurilor” si nu s-au sesizat ca ceva nu e in regula.

Oficialii bancii au refuzat sa comenteze pe marginea cazului, iar una dintre persoanele implicate cu care am reusit sa stam de vorba a invocat contractul de confidentialitate pe care il are cu banca, motivand ca aceasta este bariera care o impiedica sa ne ofere mai multe relatii.
In mare parte sumele lipsa au fost acoperite, dar cazul a fost preluat de autoritati firma de brokeri intrand in atentia DNA.

Brusc, lucrurile capata tendinte exact opuse. Sa limitam creditul in valuta, sustine astazi Guvernatorul. Ce s-a intamplat intre timp? Ce furtuni iscat-a in sufletul Guvernatorului creditarea in valuta? Din cate stiu, restantele la creditele in lei sunt mai mari decat la cele in valuta (vezi graficul de langa)

BNR a mai incercat sa limiteze creditarea in valuta si, contrar opiniilor exprimate de unii apropiati ai bancii de amisiune, tentativa nu le-a reusit.

• Concret, iata ce a facut pana acum BNR:

August 2004- Martie 2006
Majorarea RMO pentru pasivele în valută diferenţiat după scadenţă. Pentru pasivele în valută cu o scadenţă mai mare de 2 ani este majorată de la 0% până la valoarea de 40%. Pentru pasivele cu o scadenţă mai mică de 2 ani, RMO a fost majorat de la 25% la 40%;
Februarie 2004 -August 2005
Reglementări pentru descurajarea creditării (lei şi valută): limitarea gradului de îndatorare (30/35/40%) şi a nivelului valorii garanţii în total credit (75%).
Septembrie 2005
- Limitarea expunerilor instituţiilor de credit (persoane juridice române) reprezentând credite în valută acordate persoanelor fizice şi companiilor la maximum 300% faţă de fondurile proprii (după deducerea provizioanelor specifice de risc de credit);
- Clienţii persoane fizice care nu dispun de venituri certe în aceeaşi monedă cu împrumutul contractat nu pot fi încadraţi de instituţiile de credit decât în cel mult categoria de performanţă financiară B;
Februarie 2008
Stabilirea în mod diferenţiat a coeficienţilor de provizionare pentru creditele acordate în valută sau indexate la cursul unei valute acordate persoanelor fizice expuse la riscul valutar;
August 2008
Luarea în considerare a riscului de rată a dobânzii şi a riscului de curs de schimb pentru stabilirea gradului maxim de îndatorare (stabilit la nivel individual prin folosirea modelelor interne de risc).

• Au functionat masurile?

Daca ne uitam strict la rezultate, am zice ca nu. Si atunci, vorba unui coleg din HotNews, de ce acum limitarea creditarii in valuta? Raspunsul este simplu: BCE vrea aplicarea unei masuri la nivelul intregii Europe. Daca se iau masuri la nivel national, bancile reusesc sa le dribleze. Daca masurile vin din 10 directii, e mai greu.

• Cum se poate face limitarea asta?

Asa cum a mai incercat BNR, mai putin cu cresterea RMO la valuta, ca nu mai tine…. Cel mai probabil va umbla la gradul de indatorare si la provizionare. Va avea “succesuri” o asemenea masura? Daca se ia simultan in 27 de state, poate ca da. Bancile vor urla o vreme si vor ameninta ca isi muta sediile in zone non-UE.Vor santaja probabil cu scumpiri ale creditelor in monede locale si in zona finantarii Statelor.

• Ce inseamna pentru romani  limitarea imprumuturilor in valuta?

Pentru o economie care tinde sa se integreze in Euroland in urmatorii 5-150 de ani, inseamna o prostiuta tardiva. Problema e ca ai un diferential consistent si o tendinta de apreciere a leului. Ne gandim la efectul celebru Balassa Samuelson. Ne mai gandim ca pe o piata aparent libera e mai dificil sa restrictionezi.

In celalalt talger punem puterea de persuasiune a Guvernatorului. E clar care parte castiga sau o iau de la capat?

Cand a fost intrebat daca este o prima scumpire a euro dintr-un sir care va urma, Trichet a raspuns ca BCE nu a decis daca e prima sau nu. Raspuns similar cu cel dat in decembrie 2005. Atunci au urmat cinci etape de crestere a dobanzii, pana in 2006.

Mai notez in treacat ca, desi preocupat de inflatie, Trichet era obligat sa creasca dobanda cheie, efectul „colateral” suferit in statele cu probleme (Grecia, Portugalia) obliga guvernele locale la o evaluare atenta a situatiei.

Pe termen foarte scurt, pentru cei imprumutati in euro nu vom asista la cresteri  bruste ale costului creditului. Pe termen mediu ratele pot deveni mai mari, dar asta depinde si de evolutia cursului de schimb.

In Romania, creditele în valută reprezintă o parte consistenta atât din portofoliul băncilor româneşti, cât şi din datoriile acumulate de sectorul privat.  Îndatorarea totală în valută a companiilor şi populaţiei este mare şi riscurile sunt importante.  O scumpire semnificativa a ratelor va creste gradul ne nerambursare si nicio banca nu cred ca vrea sa isi creasca provizioanele. Induce tensiuni si nemultumiri, basca o imagine si mai proasta pentru institutiile de credit.

De partea cealalta, scumpirea finantarii pentru banci nu cred ca se va lasa “amortizata” complet. Repet, intr-un orizont de 2-3 luni unele banci vor trimite scrisori in care jeluindu-se de gestul BCE, vor anunta ca nu au incotro si ca au marit rata.

Ca tot veni vorba, măsurile de descurajare a creditării în valută , despre care vorbea si Guvernatorul, vor tine din cate am inteles cont de faptul ca volumul mare al creditului de acest tip nu permite ajustări bruşte, ca anumite categorii de credite în valută chiar au justificare în raţionamente economice si de capacitatea totusi limitată a băncilor româneşti de a obţine resurse în monedă naţională pe termen lung

Ce vor face acum bancile?

Bancile locale vor trece acum la calcule, potentialele noi dobanzi pe euro fiind calculate  tinand cont de riscul ratei dobanzii. Acesta depinde de o groaza de factori: strategia băncii, volumul şi structura creditelor si a depozitelor, calitatea portofoliului de credite, eşalonarea scadenţei creditelor şi scadenţa fondurilor atrase,  evoluţia economiei, strategia BNR, gradul de corelare a politicii monetare cu cea fiscala, evoluţia pieţei interbancare, şi cum spuneam mai sus, concurenţa.

Riscul ratei dobânzii apare în momentul în care plasamentele in euro sunt finanţate de bancă din resurse atrase (tot in euro)pe un termen mai scurt, iar ratele dobânzii cresc, astfel incat cheltuielile cu dobânzile aferente depozitelordepasesc veniturile din dobânzile aferente activelor. Calculele sunt complicate, se fac scenarii si prognoze asa incat sa se asigure nivelul optim de acoperire a pasivelor purtătoare de dobânzi cu activele purtătoare de dobânzi.

Orice banca are credite acordate si depozite atrase cu dobânda fixă si variabila, diferite ca scadente şi ca preţ. In functie de asta se determină poziţia băncii faţă de riscul ratei dobânzii, ca diferenţă între activele şi pasivele purtătoare de dobânzi, poziţie care poate fi: scurtă, lungă sau neutră.

Scurtă e atunci cand are mai multe pasive cu dobânzi fixe decât active cu dobânzi fixe, situaţie favorabilă pentru profitul băncii când pe piaţă ratele dobânzilor sunt în creştere. Când o bancă se află în poziţie scurtă se poate confrunta cu riscul de variaţie adversă a ratei dobânzii, care apare dacă ratele dobânzii înregistrează o scădere sub nivelul anticipat de bancă.

În situaţia în care volumul creditelor cu dobânda fixă sunt mai mari decât cel al depozitelor cu dobânda fixă banca se află în poziţie lungă favorabilă din punct de vedere al profitabilităţii în perioadele de scădere ale ratelor dobânzii. Banca se poate confrunta cu riscul de variaţie adversă în situaţia în care  ratele dobânzii cresc.

Poziţia neutră – a mai buna dintre toate- se caracterizează prin egalitatea dintre activele şi pasivele cu dobânda fixă/variabilă deţinută de bănci, dar o împiedică sa speculeze variaţia ratei dobânzii în favoarea ei.

D-aia zic ca e complicat sa zici de pe acum ca de maine bancile vor urca dobanzile cu fix 0,25 pp, cu cat a crescut BCE dobanda cheie

Cam 200 milioane de dolari e factura salariilor functionarilor de stat din Coasta de Fildes. Banii au intrat ieri in conturile administratiei, ca urmare a unui imprumut de la FMI. Stiti ca la ei au avut loc alegeri care s-au lasat cu scandal. Tensiunile sunt mari, Laurent Gbagbo, actualul presedinte fiind considerat un fel de Boc local.

Fed estimeaza că relansarea economică este în continuare insuficientă în opinia sa pentru a justifica o modificare a politicii sale monetare relaxate. “Informaţiile primite de la reuniunea din luna noiembrie confirmă că relansarea economică se menţine, chiar dacă într-un ritm care este insuficient pentru a conduce la scăderea şomajului”, a anunţat Comitetul de politică monetară de la Fed (FOMC) într-un comunicat publicat la sfârşitul reuniunii de marţi.

Divizia din Ungaria a Erste Bank va reduce la 185 numărul de sucursale din această ţară, pentru a compensa efectele crizei financiare şi a taxei pe bănci introduse de guvernul de la Budapesta

Excelent numarul de azi al FT.

Altii dau raspunsuri la misto, pe care oamenii angajati de banci sa le recupereze banii si le noteaza constiincios in rapoarte si le inainteaza “mai sus”. O ruda a unui debitor care datoreaza cateva zeci de mii de euro ii spune omului de la banca ca titularul creditului e mort de doi ani, dar ca in amintirea lui, din cei 67.000 de lei, va achita 500 de lei. Vedem apoi vecini binevoitori care le sugereaza recuperatorilor cand sa vina sa-l prinda acasa pe titularul creditului, care conduce “ultimul tip de Logan” (scuze, sper ca nu e considerata reclama).

Un sot ii spune la misto aceluiasi recuperator ca sotia -titularul imprumutului- e plecata dar sa stea ei linistiti ca o sa ii caute cand se va intoarce. Partea proasta e ca, o sa vedeti in graficul de mai jos (provenind tot de la banca in cauza- una dintre cele mai mari din piata, ca sa nu zic ca e….), ratele se achita intr-un ritm critic.  Mai jos, raspunsuri obtinute de recuperatori. Fara interventii pe text.

“Numarul furnizat apartine unui restaurant. Nu isi amintesc sa-l fi avut pe titluar drept client, nu il cunosc

Nu mai vrea sa vb cu noi, mia inchis telefonul spunandumi sa ne revizuim modul de discutie cu clientii. A fost sa isi achite o rata si-i a fost umilita, ofiterul nostru strigand in gura mare in agentie ca sa isi achite mai repede creditul ca altfel  o executa.

Am vorbit cu un vecin, care a spus sa revin dupa ora 17:00 ca il gasesc sigur acasa. A precizat sa nu spun de unde am aceste informatii si nici sa nu spun de unde sunt ca nu va raspunde. Debitorul are datorii si la intretinere dar are “bani de baut si conduce ultimul tip de Logan”

(vecin) nu e nici macar vecin, nu o cunoaste

(vecin) o dna a rasp apoi a inchis dupa ce m-am prezentat

Titularul a facut credit pt niste rude cu casa carora a si girat, nu are de gand sa achite, doreste executare silita.

La numarul furnizat a raspuns un domn foarte curios, care s-a enervat cand am sunat. Nu are nici o datorie la noi, dar are la randul lui de recuperat bani de la titular. Il cunoaste, dar nu i-a mai raspuns nici lui la telefon de 6 luni. Banuieste ca e plecat din tara

Greseala- numarul nu e bun. Am verificat si in contract, apare acelasi numar, dar se pare ca oamenii nostri nu au verificat ca lumea

A raspuns sotul, spune ca dna nu este in localitate momentan, dar ca o sa ne contacteze dansa cand se intoarce. Sa asteptam linistiti. A inchis si nu a mai raspuns apoi la telefon.

Numarul apartine unei institutii. Nu-l cunoaste pe titular, nu a lucrat niciodata acolo si nici nu fac angajari

Cred ca este ruda ca are acelasi nume de familie, spune ca este plecat din tara de mult timp si ca nu stie nr de telefon pentru ca ultima data cand a vorbit cu el se grabea sa isi cumpere un costum

A optat  pt executare silita pt ca nu are bani sa achite , nu are adresa de mail , nu are nici internet. Nu are nimic cu ce sa il executam

Administratorul spune ca titularul nu locuia acolo cu forme legale. A plecat acum 5 ani si nu mai pastreaza legatura cu el

dl…. Ioan  a fost administrator, dar deoarece firma este in faliment si i s-a ridicat dreptul de administrator de catre un avocat, exista o firma de executare care se ocupa de companie, spune ca banca s-a inscris pe tabelul de creante si urmeaza ai fi vandut terenul garantat pt a se achita creditul (de toate aceste demersuri se ocupa firma de executare)

vecin, spune ca titluraul a stat putin in acel bloc si nu cunoaste mai multe detalii si nici nr de telefon

Mrs. ….,the daughter-in-law called (not co-debtor) announced that Ms. … died approximately 2 years ago. Mrs. …. said that on 10/12/2010 will go to pay the amount of 500 RON for debtor`s memory. The total debt is 67.500 RON. DCA noted caller’s phone no: 0754….

“Am sunat la nr 0734… si am vorbit cu titularul. A spus ca are mai multe credite de la noi pe numele a mai multor persoane. In momentul de fata le merge foarte prost firma, nu a putut sa spuna cand va face o plata”

“Am vorbit cu titularul  a spus ca nu intrevede nici o posibilitate de plata a spus ca a fost in somaj creditul a fost luat pt o firma s-a construit o hala acum se incearca vanzarea bunului si atunci ar putea lichida tot creditul”

“Am sunat la nr 0746… a spus ca din decembrie o sa aiba incasari la magazinul de telefonie mobila si o sa inceapa sa achite. Are doar un client pe casa si vanzarea nu depinde doar de el”

“Am sunat si clientul e plecat in Spania.  Mama lui nu stie daca are semnat un acord cu noi si nici cand se intoarce”

Acestea sunt doar o foarte mica parte a jurnalului unui recuperator al unei banci din top 3. Mai exact, al unui sef de echipa (dintr-un judet transilvanean) al firmei de recuperare la care banca este actionar.

Din manualul recuperatorilor, am retinut cateva fraze cheie. “Faceti cateva pauze scurte in timpul discutiilor. Rolul pauzelor scurte este de a da posibilitatea de a obtine o reactie din partea clientului in vederea pregatirii urmatorilor pasi ai apelului.”

“Foloseste cuvinte/expresii cheie. Ex: urgent, executare silita, azi, acum, sigur, ferm, obligatoriu, trebuie, baza de date, etc.”

Manualul complet, aici

O alta fraza simpatica si care nu stiu daca e ok. In cadrul vizitei recuperatorului, in scriptul pe care acesta il are de rostit, se afla urmatoarele: “In cadrul fiecarei vizite, Hard Collector este obligat sa evalueze bunurile si proprietatile clientului. Stimate dl./dna./dra. intrucat tot sunt aici permiteti-mi va rog sa evaluez bunurile si proprietatea dvs. astfel incat sa pregatesc documentele necesare executarii silite in cazul in care nu veti respecta angajamentul de plata agreat”

Scriptul complet al recuperatorilor, aici

Ca o constatare pur privata, la noi bancile s-au comportat pe alocuri mai abitir decat camatarii. Unora, le-au dat credite aproape pe ochi frumosi, credite care erau clar o pierdere pentru banca. Altora, le-au luat garantii peste garantii, ne-asumandu-si nici cel mai mic risc. Sunt banci in care membri ai CA incearca sa-i minta si pe cei din Banca Nationala, ce sa mai vorbim de clientii ordinari.

Revolta clientilor este cel putin normala. Ea va avea, sper, si un efect curativ in ceea ce ii priveste pe bancheri. Stiu foarte bine ce lobby se face pentru ca Ordonanta sa fie modificata. Stiu de asemenea ca bancile au si ele reprezentanti pe forumurile de discutii si posteaza sub diferite nume. E o miza uriasa, iar a lua neconditionat partea vreunei tabere este privita cu scepticism daca nu chiar cu o usoara doza de paranoia. Eu insumi am fost acuzat ca iau partea bancilor atunci cand am scris despre Piperea si posibilul conflict de interese, sau “vandut” clientilor, cand am scris ca unele banci au un comportament abuziv.  Adevarul este ca revolta clientelei bancare este utila si curativa.  Sa nu uitam de bancherii care fura din conturile clientilor sau le joaca banii la cazinouri. Sau de altele, inca si mai si…

Exista, e drept, si bancheri onesti si cinstiti. Daca nu ar exista, evident ca bankingul local nu ar functiona sub nicio forma. Problema nu este a bankingului, cat a resurselor umane din banci sau cel putin a unei parti a acestei resurse. Fatuci de 20 de ani care te tratau cu sictir cand le intrebai o chestie banala sau copii smecheri care credeau ca odata ajunsi in banca, lumea e a lor.

Probabil ca daca ai aduna toti oamenii corecti si cu bun simt din bancile romanesti, ai putea pune de-o banca de talie medie. Nu stiu daca asta e de bine sau e de rau, insa.

Si acum mailul de la grupul de clienti ai BCR:

“Nu vrem refianantare, vrem sa fim tratati corect, ca parteneri, nu ca sursa de venit.

Bancile pun pe umerii nostri de buni platnici costul creditelor neperformante pentru a-si mentine o marja frumoasa de profit, ajutati de clauzele abuzive din contractele de credit.

Sa va spunem pe scurt care sunt revendicarile noastre.

Dobanda din contractele de credit apare ca suma dintre o marja fixa si o dobanda variabila de referinta, cea din urma putand fi modificata unilateral de catre banca, noi neavand nici o putere de negociere sau de control.

In primul an dobanda a fost aprox euribor+marja adica 6.4%, apoi a survenit modificarea, o data 9.1%, iar in prezent 10.3%. Dupa primul an, cerand explicatii bancii, am constatat ca dobanda variabila era de fapt o dobanda interna si nu Euribor, iar la intrebarea “din ce este formata?” pe mine personal m-a izbit raspunsul: “este secreta!”

Acest fapt contravine grav OUG 99/2007 privind clauzele abuzive din contracte, legii 363/2007 despre Practici comerciale inselatoare si Legii 193/2000 privind protectia consumatorilor, din care va pot reda cateva pasaje:

“Orice contract incheiat intre comercianti si consumatori pentru vanzarea de bunuri si prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialite.

Se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii

O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.

Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care

obliga consumatorul sa se supuna unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunostinta la data semnarii.”

Mai mult, banca ne-a trimis o instiintare prin care ne invita sa semnam actul aditional pentru alinierea la OUG 50/2010 cu urmatoarea clauza:

Dobanda=Euribor variabil+(dobanda de referinta variabila a bancii – euribor la data intrarii in vigoare a OUG)+marja fixa din contract adica aproximativ Euribor+9% asta in momentul in care Euribor este aproape de o valoarea minima istorica, fapt ce protejeaza marja de profit a bancii, dar pe noi ne poate afecta foarte grav daca (pardon…cand) Euribor-ul o sa ajunga din nou la valori de 5%.

Dorim:

1. Alinierea la OUG 50/ 2010 si stabilirea dobanzii ca fiind Euribor+ marja fixa din contractele de credit.

2. Restituirea comisionului de acordare a creditului

3. Stabilirea comisionului de administrare cont  la o valoare rezonabila raportata la valoarea soldului, nu a creditului initial.

4. Eliminarea comisionului de rambursare anticipata si comisionului de risc

5. In cazul restantelor, penalitatile sa fia raportate ca procent din valoarea sumelor restante, nu la valarea creditului cum se intampla in prezent cand ne trezim cu zeci/sute de euro de plata daca intarziem cateva zile.
6. Eliminarea clauzelor abuzive de genul: majoarea dobanzii fara acceptul clientului, a declararii creditului scadent daca nu acceptam dobanzile lor si a declararii creditului scadent daca garantia nu acopera creditul.

7. Sa fie restituite toate sumele platite abuziv.

Avem legea de partea noastra si suntem siguri ca daca nu vom ajunge la o intelegere amiabila cu banca vom castiga in proces.

Facem apel cu ajutorul dvs la toti cei care au credite BCR, sa ia atitudine si sa luple alaturi de noi pentru o viata mai buna si pentru corectitudine. Suntem multi, uniti si hotarati sa ne facem dreptate. Ii astepta pe www.creditbcr.ro pentru consiliere.

Va multumim pentru suport, va stam la dispozitie pentru mai multe detalii si va rugam sa ne sprijiniti in demersul nostru”

Ceea ce am si facut.