“Între cele două societăţi comerciale există, aşadar o legătură economică şi juridică puternică, care arată subordonarea SC Volksbank România S.A. faţă de Volksbank Internaţional AG, aceasta din urmă fiind societea „mamă” care coordonează activitatea societăţii române”, se arata in cererea depusa la Tribunal.

• Antrenarea răspunderii societăţii-mamă pentru filială

“O primă breşă importantă în sistemul răspunderii limitate pentru datoriile sociale a creat-o Curtea Europeană de Justiţie, în speţa Akzo Nobel, unde s-a aplicat o soluţie de antrenare a răspunderii societăţii-mamă pentru filialele sale (decembrie 2010)”, se mai arata in cererea depusa de clientii romani.

Continuare

Raspuns: Cazul I.A. domiciliată in oraselul X, strada Cutarescu ( nu pot sa dau toate datele) a cumparat intr-o luna decembrie, de Mos Nicolae, un telefon marca Y în valoare de 988,07 de la S.C.Flamingo Computers S.A. ” Am semnat un formular de contract de credit cu banca XXX în 3 exemplare la magazinul de unde am achiziţionat telefonul, iar ulterior am primit un contract care nu avea număr şi nu era semnat de bancă şi de subsemnata. La contractul mai sus menţionat a fost anexat un grafic de rambursare în care era precizată ca rată lunară suma de 20,58 lei în primele 3 luni, adică decembrie 2005, ianuarie şi februarie 2006. Pe restul perioadei până la 48 de luni era precizată rata lunară de 30,36 lei. Verbal mi s-a comunicat ca acesta este graficul de rambursare CORECT SI COMPLET (include toate comisioanele băncii).

Conform graficului primit aveam de plată total 1427,89 lei incluzînd şi comisioanele băncii. Până in momentul de faţă eu am achitat suma de 1535,5 lei, conform chitanţelor.  M-am deplasat la Banca XXX unde  o angajată mi-a comunicat că printre comisioanele pe care le percepe banca este şi un comision on-line pentru care mi-aş fi dat acordul. Menţionez faptul că  nu mi-am dat acordul nici scris şi nici măcar verbal pentru operaţiuni on line. Menţionez faptul că nu am primit contract semnat de toate persoanele implicate, graficul emis nu este semnat şi ştampilat şi nu am fost anunţată telefonic de nici o modificare a graficului” I.A. a dat banca in judecata si a castigat.  A fost acesta un abuz din partea bancii?

Cazul B.M. A dat o alta banca in judecata si a castigat. Instanta “Constată ca abuzivă clauza prevăzută la art. 5 litera e din Convenţia de credit nr. 0….51/09.06…., cu referire la secţiunea 3 pct. 3.12 din condiţiile generale ale convenţiei. Constată ca abuzivă decizia pârâtei de a modifica unilateral clauza din convenţie cu privire la prelungirea duratei de percepere a comisionului …. după data de 31.12…. Obligă pârâta la respectarea graficului de rambursare remis reclamanţilor. Obligă pârâta la plata sumei în cuantum de 5.000 Euro, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plăţii, către fiecare reclamant. Erau de fapt vreo 20, dar cu acelasi capat de cerere.

Oamenii din banci mai au un argument care pare la o prima lectura, valid. Judecatorii nu au cunostinte bancare. Romania nu are tribunale specializate pe asemenea spete si prin urmare, interpretarea lor poate lasa in anumite cazuri, de dorit. Ca sa nu mai zic ca unii au si ei credite si se inscriu in curentul anti-banci, atat de la moda acum. Chiar eu am intrebat o prietena buna, judecatoare la o instanta in tara, de ce a dat o asemenea sentinta si mi-a spus ca s-a pus in pielea clientului, pentru ca si ea are credit. Adica au primat alte criterii, nu cele riguroase”, mi-a spus directorul unei directii dintr-o banca de top.

E drept ca nu avem Tribunale speciale si la fel de drept este ca judecatorii au si ei credite. Dar sa nu impartim amproasta lucrurile. Daca juristul/avocatul unei banci se simte nedreptatit de decizia unei instante, are cai de atac. Daca 3 instante iti spun ca ai gresit, inseamna ca nu neaparat toti 3 judecatorii sunt partinitori, ci s-ar putea ca problema sa fie in curtea ta.

Fara nicio legatura cu cele de mai sus, oare toti banii bagati ca lobby pentru a nu trece Ordonanta in forma ei actuala, nu ar fi fost mai eficient folositi pentru a incuraja educatia financiara a oamenilor? Asta ca sa inchei, ca mi se arde bunaciune de friptura de vita….:)

In esenta solicitarile lor se impart in argumente de ordin social si moral (Bancile au fost privite ca parteneri de incredere, dar o buna parte din clienti crede ca sunt banci care au profitat de increderea acordata si de nivelul redus de cultura bancara, Avem peste 8,5 milioane de contracte de credit, ne platim ratele si muncim pentru asta, tragem din greu in aceste momente dificile pentru Romania), economic (Exista banci care au practicat comisioane ce sunt de fapt dobanzi mascate si au promovat aceste produse foarte agresiv pe piata, nu intotdeauna prin reclame oneste. Bancile straine au facut profituri record in Romania, iar acum in timp de criza, sunt unele banci ce incearca sa transfere cat mai multe costuri pe umerii clientilor.Ca urmare, bancile se folosesc de OUG50/2010 pentru a impune consumatorilor marje maximale, inexistente pe piata pana acum)  si juridic (Necesitatea unui cadrul legislativ coerent si unitar, aplicabil tuturor contractelor, atat celor nou incheiate, cat si celor aflate in derulare. Mentinerea unor concordante intre legislatia Uniunii Europene si cea nationala.  Mentinerea unui standard national legislativ comparabil cu cel al altor state europene, deseori privite ca modele. Continuitatea cu masurile legislative comunitare implimentate anterior, in special prin OUG 174/2008. Mentinerea unei coerente legislative, tinand cont de drepturile deja castigate de cetateni prin intermediul masurii legislative adoptate de catre Guvern).

Textul integral al scrisorii il aveti mai jos.

“Bucuresti, 01.10.2010

Stimata conducere a Comisiei de Buget Finante Banci,

Stimati Parlamentari,

Ca simpli clienti ai bancilor, ne adresam dumneavoastra in speranţa ca, in calitate de experti in cadrul Comisiei de Buget Finante Banci, veţi asculta si punctul de vedere al celor peste 4 milioane de romani direct vizaţi de reglementarile OUG 50/2010.

Domnilor parlamentari, va rugam sprijiniti drepturile noastre, votati pentru OUG 50/2010.

In cele de mai jos va supunem atentiei trei categorii de argumente:

1. Argumente de ordin social, moral
2. Argumente de ordin economic
3. Argumente de ordin juridic

1. 1. ARGUMENTELE DE ORDIN SOCIAL, MORAL

a) Bancile au fost privite ca parteneri de incredere, dar o buna parte din clienti crede ca sunt banci care au profitat de increderea acordata si de nivelul redus de cultura bancara.

Datorita dorintei de a ne implini cate un vis, de a avea un trai mai bun, de a ne cumpara un apartament sau a construi o casa, de a accede la servicii medicale, educationale, suntem multi cei care am fost nevoiti sa acceptam semnarea unor contracte de credit fara a avea niciun cuvant de spus, fara a le putea citi si consulta in detaliu cu suficient timp inainte. Cu buna credinta si incredere am mers la banci pentru a ne inhama la plata unor sume mai mici sau mai mari, oferind garantie veniturile trecute, prezente si viitoare, bunuri si nu in ultimul rand, am pus gaj munca si sanatatea noastra si a familiilor noastre.

OUG 50/201 aduce clarificari in modul de intocmire si derulare a contractelor de credit.

Domnilor parlamentari, va rugam sprijiniti drepturile noastre, votati pentru OUG 50/2010.

b) Suntem peste 4 milioane de clienti si cerem respect. “Clientul” care este atat de pretuit in alte tari din Uniunea Europeana, aici este tratat cu aroganta de catre unii angajati ai bancilor straine. Iar cazurile nu sunt izolate.

In companiile in care lucram invatam de la expertii care vin de afara cum sa tratam clientii, cum sa fim mai politicosi, cum sa ne adaptam la dorintele lor, cum sa le facem oferte cat mai aproape de ce-si doresc.

Cand mergem in alte tari, vedem si invatam ce inseamna sa fii client, sa fii respectat.

Cand ne intoarcem in Romania, vedem insa cum angajatii unor banci straine ne trateaza cu dispret si aroganta.

Si nu este de mirare, cand vedem, acum in criza economica, adevarata fata a unora dintre banci. Si nu este de mirare, cand vedem prin presa pozitii ale unor oficiali ai acestor banci, pozitii care ne fac sa ne simtim umiliti, luati in deradere.

Vrem respectul cuvenit oricarui client, nimic mai mult. Si nu vrem ca vreun angajat al bancilor sa ne mai intoarca spatele, sa ne mai rada in fata, sa ne mai trateze de sus sau sa se mai uite urat atunci cand ne cerem drepturile de consumatori, de clienti.

Domnilor parlamentari, va rugam sprijiniti drepturile noastre, votati pentru OUG 50/2010.

c) Suntem peste 4 milioane de clienti si cerem sa fim protejati de abuzurile unora dintre banci. Vrem ca ANPC sa nu mai fie o institutie care poate fi ignorata de vreo companie in tara asta, fie ea si banca.

Ne dorim sa pornim de la premiza ca abuzurile constatate in domeniul bancar au fost din nestiinta unor angajati ai unor banci. Chiar ne dorim sa credem asta. Ne dorim sa vedem cum o banca sesizata de un client, analizeaza si daca le constata, corecteaza problemele semnalate, pentru toti clientii aflati in acea situatie.

Dar ceea ce vedem este departe de aceasta dorinta a noastra.

Vedem multe de reclamatii ale clientilor – cu acelasi subiect.

Vedem zeci de amenzi ale ANPC impotriva unor banci – cu acelasi subiect.

Vedem zeci de decizii ale instantelor de judecata – cu acelasi subiect.

Vedem zeci de recursuri initiate de banci si respinse de tribunale – cu acelasi subiect.

Subiectul este reprezentat de practicile si clauze abuzive din contractele de credit.

Da, ne dorim un ANPC care sa aibe puterea sa suspende activitatea de creditare a acelei banci care nu respecta legea.

Bancile se opun atributiei ANPC de a  gestiona relatia client-banca si a monitoriza bancile in ceea ce priveste respectarea de catre acestea a legislatiei privind protectia consumatorului.

Da, ne dorim un ANPC care sa ne apere de abuzuri si care sa vina cu initiative legislative in acest sens.

ANPC tocmai asta face, prin OUG 50/2010 si alte initiative.

Domnilor parlamentari, va rugam sprijiniti drepturile noastre, votati pentru OUG 50/2010.

d) Avem peste 8,5 milioane de contracte de credit, ne platim ratele si muncim pentru asta, tragem din greu in aceste momente dificile pentru Romania.

Romania trece prin criza, romanii o duc din ce in ce mai greu. Cu toate astea, muncim din rasputeri sa ducem un trai decent. Ca medie, romanii sunt in topul celor care muncesc cel mai mult din Europa. Romanii au cel mai mic ragaz pentru odihna. Da, muncim sa iesim din criza. Da, muncim sa platim datoriile. Da, ne mai putem imbolnavi, mai putem trece prin moment dificile in viata. Chiar si atunci, bancile nu se indupleca si vor sa elimine acele articole din OUG 50/2010 (art. 38) care ar mai da o gura de oxigen acelor romani care trec prin clipe grele.

Domnilor parlamentari, va rugam sprijiniti drepturile noastre, votati pentru OUG 50/2010.

1. 2. ARGUMENTELE DE ORDIN ECONOMIC

a) Exista banci care au practicat comisioane ce sunt de fapt dobanzi mascate si au promovat aceste produse foarte agresiv pe piata, nu intotdeauna prin reclame oneste.

In goana dupa clienti cat mai multi si profituri si bonusuri record, unii conducatori de banci au abordat strategii de marketing agresive, uneori chiar in detrimentul altor banci. Prin reclame ce omiteau sa mentioneze costul real al creditelor au atras clienti, multi clienti.

Unul dintre multele exemple este un spot publicitar al Volksbank Romania, spot interzis apoi de catre C.N.A., cf.Deciziei 368/15.05.2008 ca urmare a incalcarii art.3 alin.2 din legea 504/2002 si art.114 alin.1 lit.c din Codul audiovizualului.

Motivele au fost:

Spotul cuprindea doar informaţia privind dobanda anuala aplicata creditului, CHF, respectiv 3,99 % pe an, fara a se face si menţiunea cu privire la (DAE – costul total al creditului la consumator, exprimat in procent anual din valoarea creditului total acordat). Astfel informarea nu era obiectiva, nici completa, nici corecta si inducea in eroare publicul.

OUG 50/2010 elimina comisioanele abusive si le limiteaza pe cele admise.

Domnilor parlamentari, va rugam sprijiniti drepturile noastre, votati pentru OUG 50/2010.

b) Bancile straine au facut profituri record in Romania, iar acum in timp de criza, sunt unele banci ce incearca sa transfere cat mai multe costuri pe umerii clientilor.

Din cifrele publicate de banci (site-ul Ministerului de Finante), intre 2004-2009 se vede evolutia spectaculoasa a profiturilor. Subsidiarele din Romania ale bancilor straine, au avut astfel profituri record pentru grupurile financiare din care faceau parte. Mai jos se poate vedea evolutia lor, exprimata in milioane de Euro, cumulat pentru primele sase banci dupa valoarea activelor.

Chiar si in plina criza (2009), o parte din banci au reusit sa realizeze profituri comparabile cu cele din anul de boom economic 2007. O parte din aceste rezultate a provenit si din abuzuri constatate de clienti, santionate de ANPC. Abia in instante clientii si-au gasit in fapt dreptatea, iar banca a continuat practicile abuzive pentru ceilalti clienti, neinformati.

Este vorba de majorari abuzive de dobanda, perceperea de comisioane ilegale (comision de risc de exemplu) si chiar practici de impunere a asiguratorului respectiv notarului, la preturi considerabil mai mari decat in piata (practici anticoncurentiale).

OUG 50/2010 aduce noi clarificari privind costul creditelor, pentru o mai buna transparenta a lor.

Domnilor parlamentari, va rugam sprijiniti drepturile noastre, votati pentru OUG 50/2010.

c) Bancile incerca acum sa impuna consumatorilor marje de dobanda maximale, spunand ca de fapt pastreaza costul. Nu este adevarat, costul a scazut (EURIBOR, LIBOR, ROBOR), bancile doar vor sa pastreze pretul, adica sa-si majoreze profiturile.

Conform OUG 174/19.11.2008 intrata in vigoare incepand cu 27.12.2008, articolul 14, litera a) din legea 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare s-a modificat astfel:

“variatia ratei dobanzii trebuie sa fie independenta de vointa creditorului ipotecar, raportata la fluctuatiile unor indici de referinta verificabili, mentionati in contract, sau la modificarile legislative care impun acest lucru;”

iar art.8 lit.b) din legea 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor persoane fizice a capatat urmatoarea forma:

“b) valoarea dobanzii, cu precizarea tipului acesteia, fixa si/sau variabila, iar in cazul in care dobanda este variabila, variatia acesteia trebuie sa fie independenta de vointa creditorului, raportata la fluctuatiile unor indici de referinta verificabili, mentionati in contract, sau la modificarile legislative care impun acest lucru;”

Astfel, conform celor doua articole mentionate mai sus, institutiile de credit aveau obligatia inca din decembrie 2008 sa armonizeze contractele de credit in sensul transparentizarii modului de calcul al dobanzii variabile. Unele banci au facut-o, altele nu.

Daca modul de exprimare a dobanzii ar fi fost transparentizat in contractele de credit inca de la acea data si corelat cu indicii de referinta verificabili (EURIBOR/LIBOR/ROBOR) care aveau valori semnificativ mai mari decat in prezent, marjele bancilor ar fi avut valori mult mai mici.

Ca urmare, bancile se folosesc de OUG50/2010 pentru a impune consumatorilor marje maximale, inexistente pe piata pana acum.

Exemplu pentru un contract de credit cu dobanda 5,95%.

OUG 50/2010 aduce noi clarificari privind transparentizarea costurilor.

Domnilor parlamentari, va rugam sprijiniti drepturile noastre, votati pentru OUG 50/2010.

1. 3. ARGUMENTELE DE ORDIN JURIDIC

In cele ce urmeaza va prezentam doar cateva dintre argumentele juridice, printre care:

−        Necesitatea unui cadrul legislativ coerent si unitar, aplicabil tuturor contractelor, atat celor nou incheiate, cat si celor aflate in derulare

−        Mentinerea unor concordante intre legislatia Uniunii Europene si cea nationala

−        Mentinerea unui standard national legislativ comparabil cu cel al altor state europene, deseori privite ca modele

−        Continuitatea cu masurile legislative comunitare implimentate anterior, in special prin OUG 174/2008

−        Mentinerea unei coerente legislative, tinand cont de drepturile deja castigate de cetateni prin intermediul masurii legislative adoptate de catre Guvern

Trebuie tinut cont ca impactul prevederilor OUG50/2010 este unul major, dat fiind ca odata cu intrarea in vigoare a ordonantei, Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice, a fost abrogata, iar Legea 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare si-a restrans mult sfera, urmand sa nu se mai aplice decat contractelor incheiate intre persoane juridice.

Astfel, Ordonanta a ramas practic textul normativ de baza cu privire la relatiile contractuale dintre institutiile financiare de credit si consumatori. Orice modificare se resfrange asupra tuturor relatiilor de acest fel.

Daca s-ar da curs unor amendamente care restrang aplicarea textului normativ contractelor aflate in derulare, s-ar ajunge in situatia, indezirabila de altfel, ca aceste contracte, nu putine la numar, sa nu mai beneficieze de nicio legislatie speciala, urmand a fi reglementate numai de dreptul comun.

Cu alte cuvinte, din punct de vedere legislativ ne-am afla in fata unui regres.

Aprobarea si adoptarea unor amendamente care altereaza unele prevederi este, in momentul de fata, si inutila, si generatoare de confuzii. Astfel, chiar daca se modifica prevederile Ordonantei cu privire la costurile contractelor aflate in derulare, astfel de modificari sunt lipsite de efect, deoarece Ordonanta si-a produs efectele pe data intrarii in vigoare, iar acestea nu mai pot fi modificate.

Pe de alta parte, singurul efect al unor astfel de modificari este confuzia creata in randul consumatorilor si implicit un vot de blam la adresa legislatorului.

Domnilor parlamentari, va rugam sprijiniti drepturile noastre, votati pentru OUG 50/2010.

Va multumim pentru timpul acordat si pentru atentia cu care stim ca ati citit aceste randuri.

Ai dumneavoastra, cu respect,

Clienti bancari”

Ca o constatare pur privata, la noi bancile s-au comportat pe alocuri mai abitir decat camatarii. Unora, le-au dat credite aproape pe ochi frumosi, credite care erau clar o pierdere pentru banca. Altora, le-au luat garantii peste garantii, ne-asumandu-si nici cel mai mic risc. Sunt banci in care membri ai CA incearca sa-i minta si pe cei din Banca Nationala, ce sa mai vorbim de clientii ordinari.

Revolta clientilor este cel putin normala. Ea va avea, sper, si un efect curativ in ceea ce ii priveste pe bancheri. Stiu foarte bine ce lobby se face pentru ca Ordonanta sa fie modificata. Stiu de asemenea ca bancile au si ele reprezentanti pe forumurile de discutii si posteaza sub diferite nume. E o miza uriasa, iar a lua neconditionat partea vreunei tabere este privita cu scepticism daca nu chiar cu o usoara doza de paranoia. Eu insumi am fost acuzat ca iau partea bancilor atunci cand am scris despre Piperea si posibilul conflict de interese, sau “vandut” clientilor, cand am scris ca unele banci au un comportament abuziv.  Adevarul este ca revolta clientelei bancare este utila si curativa.  Sa nu uitam de bancherii care fura din conturile clientilor sau le joaca banii la cazinouri. Sau de altele, inca si mai si…

Exista, e drept, si bancheri onesti si cinstiti. Daca nu ar exista, evident ca bankingul local nu ar functiona sub nicio forma. Problema nu este a bankingului, cat a resurselor umane din banci sau cel putin a unei parti a acestei resurse. Fatuci de 20 de ani care te tratau cu sictir cand le intrebai o chestie banala sau copii smecheri care credeau ca odata ajunsi in banca, lumea e a lor.

Probabil ca daca ai aduna toti oamenii corecti si cu bun simt din bancile romanesti, ai putea pune de-o banca de talie medie. Nu stiu daca asta e de bine sau e de rau, insa.

Si acum mailul de la grupul de clienti ai BCR:

“Nu vrem refianantare, vrem sa fim tratati corect, ca parteneri, nu ca sursa de venit.

Bancile pun pe umerii nostri de buni platnici costul creditelor neperformante pentru a-si mentine o marja frumoasa de profit, ajutati de clauzele abuzive din contractele de credit.

Sa va spunem pe scurt care sunt revendicarile noastre.

Dobanda din contractele de credit apare ca suma dintre o marja fixa si o dobanda variabila de referinta, cea din urma putand fi modificata unilateral de catre banca, noi neavand nici o putere de negociere sau de control.

In primul an dobanda a fost aprox euribor+marja adica 6.4%, apoi a survenit modificarea, o data 9.1%, iar in prezent 10.3%. Dupa primul an, cerand explicatii bancii, am constatat ca dobanda variabila era de fapt o dobanda interna si nu Euribor, iar la intrebarea “din ce este formata?” pe mine personal m-a izbit raspunsul: “este secreta!”

Acest fapt contravine grav OUG 99/2007 privind clauzele abuzive din contracte, legii 363/2007 despre Practici comerciale inselatoare si Legii 193/2000 privind protectia consumatorilor, din care va pot reda cateva pasaje:

“Orice contract incheiat intre comercianti si consumatori pentru vanzarea de bunuri si prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialite.

Se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii

O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.

Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care

obliga consumatorul sa se supuna unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunostinta la data semnarii.”

Mai mult, banca ne-a trimis o instiintare prin care ne invita sa semnam actul aditional pentru alinierea la OUG 50/2010 cu urmatoarea clauza:

Dobanda=Euribor variabil+(dobanda de referinta variabila a bancii – euribor la data intrarii in vigoare a OUG)+marja fixa din contract adica aproximativ Euribor+9% asta in momentul in care Euribor este aproape de o valoarea minima istorica, fapt ce protejeaza marja de profit a bancii, dar pe noi ne poate afecta foarte grav daca (pardon…cand) Euribor-ul o sa ajunga din nou la valori de 5%.

Dorim:

1. Alinierea la OUG 50/ 2010 si stabilirea dobanzii ca fiind Euribor+ marja fixa din contractele de credit.

2. Restituirea comisionului de acordare a creditului

3. Stabilirea comisionului de administrare cont  la o valoare rezonabila raportata la valoarea soldului, nu a creditului initial.

4. Eliminarea comisionului de rambursare anticipata si comisionului de risc

5. In cazul restantelor, penalitatile sa fia raportate ca procent din valoarea sumelor restante, nu la valarea creditului cum se intampla in prezent cand ne trezim cu zeci/sute de euro de plata daca intarziem cateva zile.
6. Eliminarea clauzelor abuzive de genul: majoarea dobanzii fara acceptul clientului, a declararii creditului scadent daca nu acceptam dobanzile lor si a declararii creditului scadent daca garantia nu acopera creditul.

7. Sa fie restituite toate sumele platite abuziv.

Avem legea de partea noastra si suntem siguri ca daca nu vom ajunge la o intelegere amiabila cu banca vom castiga in proces.

Facem apel cu ajutorul dvs la toti cei care au credite BCR, sa ia atitudine si sa luple alaturi de noi pentru o viata mai buna si pentru corectitudine. Suntem multi, uniti si hotarati sa ne facem dreptate. Ii astepta pe www.creditbcr.ro pentru consiliere.

Va multumim pentru suport, va stam la dispozitie pentru mai multe detalii si va rugam sa ne sprijiniti in demersul nostru”

Ceea ce am si facut.

Convorbirea s-a incheiat cu promisiunea persoanei respective de a transmite mai departe solicitarea mea.

Astazi am fost din nou sunat de la BRD iar marja propusa de aceasta data a fost 8%. Am refuzat din nou, dar de aceasta data am fost rugat sa le transmit refuzul in scris. Mi-au promis ca imi vor transmite un formular pe mail.

Avand in vedere ca pana acum am 2 oferte din partea lor (una cu dobanda fixa de 11,25% si una cu EURIBOR la 3 luni + marja de 8%) care credeti ca va intra in vigoare incepand cu 19 septembrie in cazul in care refuz in continuare sa semnez actul aditional?”

In ultima saptamana, bancile au fost supuse unui tir de nemultumiri legate de comportamentul de feudal pe plantatie. Cum au reactionat ele? Luam astazi primele doua cazuri: BCR si Volksbank. Multumesc IQ Media.

BCR

Un raport de monitorizare imi arata ca au fost gasite 342 de rezultate in cautarea efectuata pe ultima saptamana,in toate sursele si domeniile (500 de bloguri plus tot ce inseamna media)

Majoritatea sunt desigur negative emotional -83%, neutre (4%) si pozitive (13%). Asta arata ceva, dar nu sunt eu cel care trebuie sa judece.

Cum a reactionat BCR la acest sovoi de stiri in masura sa le afecteze credibilitatea?

Au fost doua tipuri de reactii. Primul tip, cel formal, au dat comunicate. Doua. Unul aici, iar celalalt, aici. Fara nicio legatura cu scandalul in care era implicata banca. Unele discutabile din punct de vedere al impactului. Neoficial, au pus mana pe telefon si au sunat sa explice off the record ce si cum.

Acel « restul » pe care il vedeti pe graficul BCR e reprezentat de saptamanale locale, publicatii lunare nationale si televiziuni,

Volksbank

Aici, lucrurile stau si mai si. Reactii nervoase (inclusiv in mailul privat), vorbe dulci care sa adoarma  in- obedientele altora samd.

Aflu acum ca trei banci din top 10 au ofertat grupul clientilor nemultumiti ai Volksbank pentru a le refinanta creditele.  Ofertele au venit telefonic, in zilele urmatoare urmand sa aiba loc discutii si negocieri cu fiecare banca in parte, au declarat surse apropiate afacerii. Deocamdata nimeni nu confirma ca este vorba de o strategie generala a bancilor de a-si schimba intre ele portofoliile, ci mai degraba de un proces ce tine de concurenta bancara.

“Sentimentul meu este ca bancile au inceput sa se devore intre ele, fiecare incercand sa isi adjudece portofoliile sanatoase de clienti ai celeilalte. In cazul Volksbank, discutam de peste 1500 de clienti cu bonitate buna, majoritatea cu studii superioare, care nu au inregistrat restante. Probabil ca acest lucru a contat atunci cand am fost ofertati de banci”, au declarat sursele citate.
O sa revin maine cu amanunte infinit mai interesante. Deocamdata constat ca unii sunt extreeeem de ieftini de cumparat.

:)

“Având în vedere precizările ce se regăsesc în teza a doua de la pct.9, 10 şi 11 din preambulul Directivei şi prevederile de la art.2 alin(2) şi art.30 alin.(1) extinderea aplicabilităţii prevederilor OUG 50/2010 şi asupra contractelor încheiate înainte de intrarea sa în vigoare, este posibilă, din punct de vedere al conformităţii cu legislaţia comunitară dar numai şi numai în cazul acelor contracte prevăzute expres la art.2, alin.(2) din directivă, respectiv cele excluse din aria de aplicabilitate a acesteia. Aceasta este o interpretare strict juridică, nu de oportunitate şi doar din perspective respectării directivei.

Pentru celelalte tipuri de contracte încheiate înainte de intrarea sa în vigoare a OUG 50/2010, care fac obiectul Directivei, este posibilă aplicarea doar a acelor prevederi ce corespund celor de la art.30 alin.(2) din Directivă, o altă extindere fiind contrară dispoziţiilor comunitare.

Va redau mai jos prevederile in discutie, lucrurile fiind simple si clare

Practic directiva reglementeaza doar anumite tipuri de credit, in cazul carotra este necesara o armonizare maxima si in cazul carora directiva prevede expres ca nu se pot aplica contractelor deja incheiate. Aici a gresit Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor din Romania, probabil din dorinta de a face bine.

Bancile se agata de aceest aspect si ar vrea , folosind argumentul incalcarii legislatiei comunitare sa obtina si anularea aplicarii in cazul contractelor deja incheiate pe alte tipuri de credit, respectiv cel ipotecar, imobiliar

În ce priveşte utilizarea termenului retroactivitate, acest aspect este un subiect interesant de discuţie (dpdv strict theoretic) dar in principiu sintagma este folosita incorect in acest caz dar  in mod deliberat pentru a putea face legatura cu neretroactivitatea legii.

Astfel, în măsura în care modificările privesc doar plăţi şi obligaţi a căror executare va fi afectată doar de acum înainte nu este imposibil să impui modificarea contractelor, nu este o retroactivitate intrucit nu modifica prestatiile derulate anterior intrarii in vigoare, produce efecte doar pentru viitor desi este vorba de contracte incheiate in trecut deci strict juridic nu este retroactiva.

Dificultatea apare însă din cauză că atunci când au fost evaluate beneficiiile/costurile finanţărilor oferite, totul s-a bazat pe eşalonarea acestora pe toată perioada. Ca să nu mai vorbim de modul în care unii creditori – căci OUG 50 nu vizează doar băncile, au încasat ratele, respectiv nu ca principal ci doar ca dobândă.

Dacă se doreşte însă se poate reglementa modul de rezolvare a tuturor acestor probleme, fiind necesar să se asigure că vor avea de suferit cei care au forţat nota.

Problema este însă de looby-ul de care dispune una sau alta din părţile interesate la Parlamentul Romaniei.

Evident, din perspectiva strict comerciala crează probleme firmelor/băncilor în cauză. Este însă o situaţie similară cu cea a magazinelor de produse etnobotanice, sau a unui magazine de arme care încheie contracte, apoi la un moment dat comercializarea respectivelor produse este interzisă/supusă unor condiţii fiind afectaţi toţi cei care rămân cu produsele respective în stoc care vor suferi pierderi financiare.

Asta este insa valabil in orice domeniu. nu spun ca este bine, legiferarea trebuie sa aiba un caracter predictibil si sa manifeste o anumita stabilitte, mai ales ca bancile erau la curent cu proiectul de directiva si cel mai probabil nu se asteptau la asa ceva. Nu le pling de mila oricum este tactica lor permanenta sa se plinga, sa exagereze enorm dificultatile cu care se confrunta fiindca au observat ca cu cit cer mai mult, oricit de irealizabil ar fi tot li se va da ceva in compensatie.

Aveti mai jos prevederile in discutie cu sublinieri pe aspectele relevante

Cu respect…

Directiva 2008/48/CE privind contractele de credit pentru consumatori

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:133:0066:0092:RO:PDF

Preambul

(9) ……. În consecinţă, nu ar trebui să li se permită statelor membre să menţină sau să introducă alte dispoziţii de drept intern decât cele prevăzute de prezenta directivă. Cu toate acestea, o astfel de limitare nu ar trebui să se aplice decât în cazul dispoziţiilor armonizate din prezenta directivă.

Când astfel de dispoziţii armonizate nu există, statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a menţine sau introduce dispoziţii legale naţionale.

(10) … În consecinţă, obligaţia impusă statelor membre de a pune în aplicare dispoziţiile prezentei directive ar trebui să fie limitată la domeniul de aplicare al acesteia, conform definiţiilor menţionate.

Cu toate acestea, prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere punerii în aplicare de către statele membre, în conformitate cu legislaţia comunitară, a dispoziţiilor prezentei directive în domenii care nu intră în sfera de aplicare a acesteia. Astfel, un stat membru ar putea să menţină sau să introducă dispoziţii legale naţionale corespunzătoare celor din prezenta directivă sau anumitor prevederi privind contractele de credit din aceasta, care nu intră în sfera de aplicare a prezentei directive

(11) În cazul anumitor contracte de credit, cărora li se aplică numai unele dintre dispoziţiile prezentei directive, nu ar trebui să li se permită statelor membre să adopte dispoziţii legale naţionale care să pună în aplicare alte dispoziţii ale acestei directive.

Cu toate acestea, statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a reglementa, în legislaţia naţională, acele tipuri de contracte de credit cu privire la alte aspecte nearmonizate de prezenta directivă

Articolul 2

Domeniul de aplicare

(2) Prezenta directivă nu se aplică următoarelor contracte:

(a) contracte de credit garantate fie prin ipotecă, fie printr-o altă garanţie comparabilă, utilizată în mod curent într-un stat membru asupra unui bun imobil, fie printr-un drept legat de un bun imobil;

(b) contracte de credit al căror scop este dobândirea sau păstrarea drepturilor de proprietate asupra unui teren sau asupra unei clădiri existente sau proiectate;

(c) contracte de credit care implică o sumă totală a creditului mai mică de 200 EUR sau mai mare de 75000 EUR;

Art 30 Măsuri tranzitorii

(1) Prezenta directivă nu se aplică contractelor de credit existente la data intrării în vigoare a măsurilor naţionale de punere în aplicare.

(2) Cu toate acestea, statele membre se asigură că articolele 11, 12, 13 şi 17, articolul 18 alineatul (1) a doua teză şi articolul 18 alineatul (2) se aplică şi contractelor pe durată nedeterminată existente la data la care intră în vigoare măsurile naţionale de punere în aplicare.

(Articolul 11 – Informaţii privind rata dobânzii aferente creditului

Articolul 12 – Obligaţii aplicabile în cazul contractelor de credit sub forma facilităţii de tip “descoperit de cont”

Articolul 13 – Contractele de credit pe durată nedeterminată

Articolul 17 – Cesiunea de drepturi

Articolul 18 – Facilitatea de tip “descoperit de cont” cu aprobare tacită

În orice situaţie, creditorul trebuie să furnizeze aceste informaţii în mod periodic, pe hârtie sau pe alt suport durabil.

(2) În cazul unei depăşiri semnificative a limitei de credit pentru o perioadă mai mare de o lună, creditorul îl informează pe consumator fără întârziere pe hârtie sau pe alt suport durabil:

(a) despre depăşirea limitei de credit;

(b) despre cuantumul implicat;

(c) despre rata dobânzii aferente creditului;

(d) despre orice penalităţi, costuri sau dobânzi aplicabile restanţelor).

Activitati:

Dupa cum observam din activitatile desfasurate de CRM pe parcursul celor cinci zile principalele activitati desfasurate au reprezentat:
- Intocmirea unui dosar de credit a carui completare a durat 11:42 ore pe parcursul celor 5 zile. In conditii normale intocmirea aceastui dosar nu are de ce sa dureze asa mult timp, dar din cauza ca aceasta activitate s-a desfasurat intrerupt (in medie in reprize de 26 minute).
- S-au facut 3 vizite la clienti si au fost intampinati 6 clienti in sucursala. Timpul total petrecut cu vizitele la clienti a fost de 11:54 h in cele cinci zile analizate, din care 6:52 h a reprezentat pregatirea pentru vizita.
- De asemenea o parte importanta din activitatea desfasurate de catre CRM a reprezentat consultarea e-mailului si raspunsul la aceste mailuri. 8:47 h.
- In cele cinci zile au fost introduse 10 balante in Excel, in fisierul de situatii financiare. Media de timp in care s-a introdus o balanta a fost de 65 min. Vreau sa mentionez ca aceste balante nu erau foarte “stufoase”, acest timp putand fi mai mare pentru balantele cu mai multe inregistrati.
- In timpul programului s-au tinut cateva sedinte si discutii cu directorul de sucursala. Acestea au durat 14:18 h in cele cinci zile.

Probleme detectate:
Am observat o usoara dezorganizare a activitatii desfasurate de catre CRM. Programul nu se desfasura dupa un orar stabilit, mai mult, activiatile desfasurate erau mereu intrerupte de discutii si sedinte cu directorul de sucursala sau alte activitati. Principalul consumator de timp se observa ca este cu realizarea referatului de credit. Acest lucru este cauzat de faptul ca intocmirea acestui dosar se realiza in reprize, ceea ce duce la lipsa de continuitate a activitatii si de aici la cresterea timpului de lucru. In cele cinci zile s-a lucrat la un sigur referat de credit, in conditiile in care CRM-ul avea in lucru cateva dosare aproape complete (avea aproape toate documentele necesare), dar cu toate ca nu avea timp sa termine dosarele in lucru in timp normal, a trebuit sa faca doua vizite la trei zile. De asemenea, o data cu timpul petrecut la vizite o parte importanta de timp a fost reprezentata de pregatirea pentru vizite si de drumul pana la client.

Propuneri:
Atunci cand CRM-ul are destule dosare in lucru (4-5 dosare) sa fie nu mai trebuiasca sa faca vizite, ci sa fie obligat sa lucreze la acele dosare. Sa lucreze la un referat de credit fara intrerupere, sa adune toate documentele necesare intocmirii dosarului si sa-l trimita spre aprobare.
De asemenea am observat ca CRM-ii nu sunt destul de familiarizati cu analiza financiara si din aceasta cauza pierd destul timp cu partea de analiza. De asemenea referatele trimise catre centrala nu sunt complete si din aceat motiv timpul analizei financiare se prelungeste.
Cred ca un lucru important ar fi implicarea mai puternica a directorului de sucursala in programul de lucru al CRM-ului si in stabilirea prioritatilor activitatilor acestuia.
O pregatire mai buna a CRM-ilor, pe partea de analiza financiara si pe partea de completare cat mai efucienta si mai rapida a referatului cu date corecte si complete, ar fi necesara pentru a scurta timpul necesar intocmirii dosarului.

• Vreau ca acest gen de discuţii să se poarte mult mai des, pentru ca mesajul să nu vină distorsionat prin intermediul presei şi televiziunilor”, a mai afirmat Isarescu.

• Despre volatilitatea cursului de schimb: “10% devalorizare este deja destul!”
• Criza este deja pe final in Romania, dar va urma o perioadă de „recuperare”, cam până la finalul anului, abia pe urmă putându-se vorbi de o creştere economică solidă.
• Orice majorare de impozite în această perioadă este neavenită! Statul trebuie să-şi gestioneze mult mai bine resursele
• Băncile trebuie să fie extrem de atente în relaţia cu clienţii. Dacă le întorc spatele, devin nu ucigaşe, ci sinucigaşe!
• Isărescu a precizat că şi-a propus să iasă foarte rar „pe sticlă”, unde îl va trimite doar pe Adrian Vasilescu.  Pe urmă, când spusele acestuia vor fi răstălmăcite,  va veni el insusi el să dezmintă. „De multe ori nu înţeleg nici eu ce vorbesc, darămite televiziunile”, a spus Isarescu.
• Un vin bun se face mai greu decât o politică monetară bună

Dupa care, a urmat vanatoarea. Detaliiaici si aici.

In al doilea rand, cee ce vreau sa spun prin titlul postului este ca tigara dauneaza grav inflatiei. Daca va uitati pe slideul cu numarul 5 din aceasta prezentare , veti vedea ce ponderi are iarba dracului in diferite state, printre care si Romania.
Cateva slide-uri mai jos o sa aflati ca in Romania fumau in 2008, cand a fost facuta cercetarea, 5,5 milioane de persoane din cele 18,2 in varsta de peste 15 ani. Cu mine 5,5 milioane plus unu.

Nici nu ma mir ca guvernatorul, mai in gluma, mai in serios, a spus azi ca dupa ce a vazut cum i-a deraiat de la tinta tutunul, a interzis fumatul in BNR. Sper sa nu ajunga sa interzica cerealele, ca am auzit ca si alea o sa cam suie la pret. E drept, din surse sigure, Isarescu nu suporta nici fumul nici fumurile.

Momentan lucrez la o analiza mai nisata decat cea a BNR. Calculez care anume dintre marcile de tigarete provoaca inflatia a mai mare. Dupa ce aflu, o sa scriu pe blog despre marca in cauza, sa o fac de……

In rest, sunt bine, multumesc de intrebare. Ma uitam peste un excel din care rezulta ca anumite banci au incheiat anul pe profit, dar in ultimele luni din 2009 au fost pe pierdere. Si ma amuzam cand, intr-un satuc, directoarea unei banci a fost inlocuita cu o alta, trimisa din Capitala.
A doua zi de la numire, noua sefa a adunat personalul bancii si le-a proiectat powerpointuri motivationale. Cu citate din autori straini care te invata cum sa fii destept in cinci minute. Reactia personalului din sala a fost haios descrisa de cel care imi povestea episodul.: “Apoi că s-o arădicat trii oamini si i-o spus femeii. Du-te femeie cu Dumnezău de unde ai venit și lasă-ne cu filmele tale pă păreți. Du-te și fă rost de clienți, că filme îți aducem noi câte-ți trebe!” No comment