Unde sunt anestezistii de altadata?

Cand scriam ca e criza,ei scriau ca media e tampita si ca Romania va creste cu 4-5% in 2009. Ca in niciun caz, hahaha, nu va fi recesiune. Cand ziceam ca va fi somaj mi se spunea ca da, va creste somajul la 6% (dar nu mai mult), dar ca e o chestie sanatoasa.
Cand ziceam ca uite, criza a venit deja, mi se spunea ca o sa fie pana la urma o criza de bun augur din care o sa iesim mai intariti. Pe scurt, criza este o sansa pentru noi. Scriau asta negru pe alb, ca-mi vine sa dau si linkul.
Continue reading

Istorie economica recenta. Cum si-a finantat Romania deficitele in 2002-2009?

Executii bugetare totalmente asimetrice in zona cheltuielilor (care faceau ca in ultimele luni din an Statul sa trebuiasca sa se imprumute galopant), venituri asimetrice, metode neaose romanesti (Finantele se imprumutau din disponibilitatile din Trezorerie in loc sa emita titluri de stat) si o lipsa de viziune pe termen lung. Cam asa s-ar putea descrie strategia fiscala a Romaniei in perioada 2002- 2010.
Continuarea

Pana la urma, de ce a fost „nascuta si nu facuta”, moneda euro?

Bunul simt imi spune ca motivul crearii euro a fost strict economic. Pentru a oferi companiilor si consumatorilor europeni o zona in care riscul valutar sa fie minim, daca nu chiar zero, zic eu. Moneda unica si-a inceput cursa (in prima sa zi de schimb la bursa de valori de la Frankfurt, în 4 ian. 1999, daca nu m-am senilizat cu totul) la un nivel de 1,1 dolari americani. La numai un an, euro a inceput sa se deprecieze in fata usd, continuând sa scada pâna prin 26 octombrie 2000, când a atins cel mai jos punct al sau cu un nivel de 0,8225 dolari. De-a lungul anului rata medie de schimb a fost de 0,95 dolari. Ce treaba are cu Romania?
Continue reading

Ce vor alege portughezii pentru a iesi din criza: cresterea taxelor sau a cheltuielilor bugetare?

Portugalia – unul din statele membre ale PIGS- a avut in 2009 un deficit fiscal de 9,3%, noteaza ziaristii de la I Online In 2010, tinta este de 8,3%, iar pentru 2013 se doreste ajungerea la un ambitios 3%, ceea ce sporeşte considerabil presiunea in favoarea cresterii impozitelor şi diminuarea cheltuielilor sociale (care au trebuit oricum să crească cel mai mult din cauza crizei). La fel ca in Romania, portughezii au promis ca in 2010 nu se vor atinge de nici una dintre ele. Iar daca te uiti peste datele macro, vezi ca nici creşterea economiei nu ar putea oferi mai mult: după recesiunea de 2,6% din 2009, PIB-ul portughez va creşte cu cel mult 0,7% anul acesta. Şomajul se va agrava si el, ajungând la 9,8%.
Continue reading

A fost votat bugetul iesirii din criza. Fireste, cu picioarele inainte.

Treaba e simpla. De cand e lumea lume si TVA`ul, TVA, Fondul Monetar International stie un singur lucru: taierea cheltuielilor. Nu are mari dileme, strategia lui e cristalina ca Ozana lui Creanga. Pana la urma, e treaba Fondului ce stie, ce crede si ce aplica. FMI are sacul cu bani si daca vrei sa te alegi cu un imprumut, respecti conditiile celui care te crediteaza.
Notez insa in treacat faptul ca in trecut, FMI a dat mari chixuri in mai multe regiuni ale lumii. Adica programele impuse de Fond au generat crize urate de tot, ne-vindecand economiile, ci imbolnavindu-le si mai tare.
In Romania, s`a recurs la FMI din cauza prostiei guvernantilor. Aveau calcule atat de proaste incat la finele lui 2008, vorbeau de crestere de 4% in 2009. Cand au vazut cat sunt de prosti si ca socotelile lor nu fac nici cat o cepa degerata, au socotit ca le trebuie bani. De unde sa se imprumute ieftin, daca nu de la FMI? Romania s`a comportat in acest caz, prosteste. A vrut musai cei mai ieftini bani, care veneau insotiti de cateva conditii clare. “Taiati cheltuielile!” era cea mai importanta.
Pe vreme de criza, reducerea cheltuielilor nu inseamna in mod necesar un medicament.
Continue reading

Budapesta si-a votat bugetul pe 2010

Parlamentul maghiar a votat ieri bugetul pe anul viitor (201 voturi pentru/ 179 contra/ 0 abtineri), documentul fiind facut in concordanta cu creditorii Ungariei, aceiasi ca si in cazul tarii noastre- FMI, UE, Banca Mondiala.
Situatia Ungariei este foarte aproape de ce a Romaniei, ungurii avand in plus avantajul unei stabilitati de care noi nu ne bucuram. Premierul independent Gordon Bajnai s-a angajat sa respecte tintele stabilite cu autoritatile europene, chiar daca analistii estimeaza acest lucru ca fiind foarte dificil.
Bugetul Ungariei pe 2010 este calculat pentru un deficit bugetar de 3,8% din PIB, un recul al economiei de 0,6 % in 2010 (-6,7% este estimata scaderea in 2009) si o inflatie de cel mult 3%. Potrivit CE, in 2009 deficitul bugetar va fi de 4,2 % din PIB. Budapesta a contractat imprumuturi de 20 de miliarde de euro, suma similara celei luate de Romania.

Vreau sa`mi fac firma de intretinere a bancilor

Nu radeti, ca afacerea e profitabila. Ma uitam zilele trecute prin bugetele pe 2008 ale bancilor de la noi. Cheltuielile cu intretinerea (includ aici de la cartele de acces, schimbare stingatoare, mentenanta etc) ajung la peste 4 milioane de euro/an/banca. Ca sa iau un singur exemplu (si nu e o banca din top5), cheltuielile cu cartele de acces ajung la 6000-7000 euro. Cele cu obiecte de inventar – 25.000 -30.000 euro ( reprezinta achizitionarea de stingatoare pentru unitatile noi si inlocuirea celor uzate). Mai punem un mizilic de 180.000 de euro- valoarea serviceului anual pentru revizii ATM-uri, peste care turnam mentenanta din sedii plus Centrala, care atinge circa 800.000 de euro/an. In bugete se mai includ cheltuielile cu paza sediilor (basca monitorizare si interventii ) – circa 3 mil euro/an, precum si alte activitati de mentenanta. La o marja de profit de 10 %, fac 400.000 de euro pe an? Fac! Nu mai pun faptul ca respectiva institutie cheltuie cam 120.000 de euro pe an pentru pahare de unica folosinta si alte 3 mil de euro pentru upgradarea sistemelor de securitate. Dupa principiul “imi maresci si ei comisionul la credit? Le vand si eu mai scump hartia igienica!”

3 mil euro/an – cheltuielile unei banci cu paza sediilor.

Cat cheltuie o banca cu intretinerea retelei de ATM? Parca va mai spuneam ca un aparat poate costa pana la 18.000 de euro, in functie de performante.

Cat cheltuie bancile pe apa minerala pentru angajati, de unde se incearca recuperarea banilor si care sunt estimarile bugetare pentru 2008, puteti afla citind aici