În medie, un român deţine 1.2 – 1.5 carduri, cardul fiind serviciul financiar cu cea mai mare incidenţă.
Marea majoritate a cardurilor bancare sunt de debit (89% din totalul cardurilor si 87% din cardul principal utilizat), urmat de cel de credit, cel cu overdraft şi cel destinat cumparaturilor.

Daca va uitati la graficul reflectand problemele pe care clientii le raporteaza in legatura cu bancile de la care au carduri, veti gasi  criterii ca “lipsa de flexibilitate” in relatia cu clientii (campion pare BRD, urmat de Bancpost si Raiffeisen)

Din “spatele”  pregatirii campaniei. Cum a fost “desenat” produsul?

Ceea ce urmeaza este citat din materialele de pregatire ale campaniei

“Proiectul trebuie gandit holistic, respectiv toate vizualurile vor fi in linie.

Copy-ul va fi construit in maniera campaniei de card de cumparaturi: beneficiu emotional (in headline) + beneficiu rational (in paragraful introductiv)

Fiind vorba de materiale informationale despre diferite caracteristici ale cardului de cumparaturi, am ales un element vizual comun, usor de   identificat in fiecare layout, dar pe care sa-l “adaptam“ fiecaruia din  avantajele descrise detaliat in leaflet.

Asa am ajuns la cosul de cumparaturi, in special pentru ca se leaga de denumirea cardului si ne trimite direct la pozitionarea produsului.

Spre deosebire de campania de imagine care comunica relansarea cardului intr-un mod emotional, cu povesti personalizate pentru fiecare personaj si caracteristica a produsului in parte, pentru aceasta initiativa avem nevoie de o comunicare directa, referentiala, informativa. Astfel propunerea a fost sa folosim vizualuri simbolice, fara personaje.

Initiativa va fi legata de campania de imagine prin headline-urile cu o tenta mai personala

Cel mai important din perspectiva clientului este ca pe raportul de activitate informatiile sa fie prezentate intr-un mod cat mai explicit , fara utilizarea unor termeni bancari/economici ;

“credit”=ar putea fi inlocuit cu “sume achitate” ,”debit”=ar putea fi inlocuit cu “sume utilizate”, utilizat la sfarsitul perioadei=”datoria totala”…etc“.

- clientii de regula nu regasesc foarte usor in raport informatiile importante – ar fi mai simplu ca informatiile precum “suma minima de plata ,datoria totala, data scadenta” sa fie imprimate pe raport mai puternic vizibil decat istoricul tranzactiilor sau alte informatii , pentru a fi mai usor de identificat.

Referitor la forma si continutul raportului de activitate cei mai multi clienti ar aprecia daca informatiile ar fi putin mai explicite.

1. O mare parte din clienti mi-au transmis ca termeni precum “utilizat la inceputul perioadei/sume utilizate pe parcursul perioadei” ii pun deseori in dificultate.

Unii dintre ei au sugerat chiar formulari care i-ar ajuta sa gestioneze mai bine rambursarile si sa inteleaga  daca au rambursat corect sau nu:

“Sume datorate pentru raportul anterior”, “Sume rambursate pentru raportul anterior”, ” Sume utilizate in perioada curenta”.

2. De asemenea, ei sustin ca ar ajuta daca suma totala si suma minima ar fi clar delimitate de restul informatiilor, la inceputul raportului.

Pentru clientii cu debitare directa ar putea fi utila si introducerea ei pe raportul de activitate. Sa fie specificata data la care se va incerca retragerea sumei minime/totale iar clientii sa fie indrumati sa verifice contul curent inainte de acea data pentru a evita intarzierile.

3. O alta informatie ce ar putea fi inclusa pe raportul de activitate este data la care se va percepe urmatoarea taxa de administrare a contului.

O idee ar fi ca in preajma preluarii acestei taxe (1-2 luni inainte), clientii sa fie informati prin raportul de activitate.

Avand in vedere nemultumirile clientilor referitor la forma si continutul raportului de activitate,cred ca ar fi foarte util pentru clienti daca s-ar specifica intr-un chenar,eventual cu o culoare care sa atraga  atentia informatiile sub forma : Suma minima de rambursat : [...]  Suma totala de rambursat : [...] Data limita de plata : [...]  Puteti rambursa fie suma minima,fie suma totala sau orice suma cuprinsa intre acestea doua.  Neplata sumei minime atrage dupa sine  Taxa fixa de rambursare intarziata in valaore de … ron.  Am trecut exact asa deoarece chiar am avut un client ieri cu care am avut o discutie pe aceasta tema.

O alta specificatie ar fi sa se inlocuiasca “Suma debit” cu “Suma utilizata” si  Suma credit cu Sume rambursate.

Cu cat informatiile sunt mai pe intelesul clientilor cu atat se vor evita mai mult situatiile in care spun ca nu au stiut ce se intampla daca nu platesc la timp sau ca nu stiau cat au de plata.

Daca voi mai primi feed-back din partea clientilor pe aceasta tema cu cea mai mare placere voi reveni la voi cu detalii.

Multi clienti se plang ca nu inteleg raportul de activitate si cu siguranta informatiile ar trebui sa fie cat mai usor de inteles pentru orice client de rand.

Eu cred ca cel mai bine ar trebui sa apara pe raportul de activitate ca in exemplul de mai jos: – datorie de pe raportul de activitate anterior, – sume depuse  pentru raportul de activitate anterior, -sume ramase de plata de  pe raportul de activitate anterior, – dobanda datorata, -tranzactii efectuate si decontate, -asigurare de viata  etc, – Datorie totala  = datorie raport de activitate anterior – sume depuse + tranzactii efectuate si decontate + dobanda + asigurare….., La final sa apara un sumar cum a spus si … eventual scris mai mare si evidentiat cumva  (spre exemplu):  In perioada 01.02.2011 – 25.02.2011  aveti de achitat: Suma minima de plata pana la data de 25.02.2011  : ……x lei, Datorie totala     …… x lei, In cazul in care  se poate in josul paginii sa fie mentionat sa sune clientii la serviciul …..si nr de telefon de pe spatele cardului.

Promotii sau oferte sau alte lucruri care apar acum pe raportul de activitate sa fie pe verso sau pe alta pagina.

Si eu sunt de acord ca raportul de activitate ar trebui sa fie mult mai usor de inteles. Clientii cu care am discutat s-au referit in primul rand nu la dificultatea de intelegere a termenilor, cat la complexitatea rapoartelor, ei dorind un document mult mai simplu alcatuit.

O modificare a formei raportului, in ceea ce priveste complexitatea, ar fi si mai eficace daca s-ar simplifica termenii: de ex. in loc de “debit”, “credit” folosirea termenilor “iesiri”, respectiv “intrari”.Clientii care nu isi amintesc ce reprezinta suma de 40 de lei ar putea sa se simta fraudati daca apare exprimarea “total sume utilizate”.
Motivele retinerilor: motive culturale, lipsa de dispozitive POS si nu in ultimul rand oamenii nu au încă încredere în securitatea procesului de plată

Pentru posesori de carduri, costul cardului (fie de debit sau de credit) joacă rolul cel mai important în luarea deciziei achiziţionarii unui astfel de produs
Doi din 3 respondenti transporta cardul cu ei de zi cu zi, iar unul din trei si-l lasa acasa …

Desi incidenta problemelor in plata cu cardul este mica, romanii se feresc atunci cand sunt invitati sa achite in magazine cu cardul, de teama de a nu li se fura banii

Trei sferturi spun ca dureaza prea mult plata cu cardul

Ar mai fi de pus cateva grafice si mai ales de interpretat. Studiul de care vorbim nu a fost si nu va fi dat publicitatii, fiind de uz intern pentru cel care l-a comandat. Eu l-am primit si mi s-a parut interesant.

Banca de care spuneam ca a comandat acest studiu a utilizat toate aceste date. Rezultatele se vor cuantifica in perioada urmatoare, urmand sa va tin la curent cu numarul de plasticuri vandute.

Brusc, lucrurile capata tendinte exact opuse. Sa limitam creditul in valuta, sustine astazi Guvernatorul. Ce s-a intamplat intre timp? Ce furtuni iscat-a in sufletul Guvernatorului creditarea in valuta? Din cate stiu, restantele la creditele in lei sunt mai mari decat la cele in valuta (vezi graficul de langa)

BNR a mai incercat sa limiteze creditarea in valuta si, contrar opiniilor exprimate de unii apropiati ai bancii de amisiune, tentativa nu le-a reusit.

• Concret, iata ce a facut pana acum BNR:

August 2004- Martie 2006
Majorarea RMO pentru pasivele în valută diferenţiat după scadenţă. Pentru pasivele în valută cu o scadenţă mai mare de 2 ani este majorată de la 0% până la valoarea de 40%. Pentru pasivele cu o scadenţă mai mică de 2 ani, RMO a fost majorat de la 25% la 40%;
Februarie 2004 -August 2005
Reglementări pentru descurajarea creditării (lei şi valută): limitarea gradului de îndatorare (30/35/40%) şi a nivelului valorii garanţii în total credit (75%).
Septembrie 2005
- Limitarea expunerilor instituţiilor de credit (persoane juridice române) reprezentând credite în valută acordate persoanelor fizice şi companiilor la maximum 300% faţă de fondurile proprii (după deducerea provizioanelor specifice de risc de credit);
- Clienţii persoane fizice care nu dispun de venituri certe în aceeaşi monedă cu împrumutul contractat nu pot fi încadraţi de instituţiile de credit decât în cel mult categoria de performanţă financiară B;
Februarie 2008
Stabilirea în mod diferenţiat a coeficienţilor de provizionare pentru creditele acordate în valută sau indexate la cursul unei valute acordate persoanelor fizice expuse la riscul valutar;
August 2008
Luarea în considerare a riscului de rată a dobânzii şi a riscului de curs de schimb pentru stabilirea gradului maxim de îndatorare (stabilit la nivel individual prin folosirea modelelor interne de risc).

• Au functionat masurile?

Daca ne uitam strict la rezultate, am zice ca nu. Si atunci, vorba unui coleg din HotNews, de ce acum limitarea creditarii in valuta? Raspunsul este simplu: BCE vrea aplicarea unei masuri la nivelul intregii Europe. Daca se iau masuri la nivel national, bancile reusesc sa le dribleze. Daca masurile vin din 10 directii, e mai greu.

• Cum se poate face limitarea asta?

Asa cum a mai incercat BNR, mai putin cu cresterea RMO la valuta, ca nu mai tine…. Cel mai probabil va umbla la gradul de indatorare si la provizionare. Va avea “succesuri” o asemenea masura? Daca se ia simultan in 27 de state, poate ca da. Bancile vor urla o vreme si vor ameninta ca isi muta sediile in zone non-UE.Vor santaja probabil cu scumpiri ale creditelor in monede locale si in zona finantarii Statelor.

• Ce inseamna pentru romani  limitarea imprumuturilor in valuta?

Pentru o economie care tinde sa se integreze in Euroland in urmatorii 5-150 de ani, inseamna o prostiuta tardiva. Problema e ca ai un diferential consistent si o tendinta de apreciere a leului. Ne gandim la efectul celebru Balassa Samuelson. Ne mai gandim ca pe o piata aparent libera e mai dificil sa restrictionezi.

In celalalt talger punem puterea de persuasiune a Guvernatorului. E clar care parte castiga sau o iau de la capat?

Bancherii practica un limbaj dublu. In Comisie, Ghetea era lapte si miere. Bunescu- mai sigur pe el si mai dur. Oana Petrescu- de departe cea mai fina si ok ca vorbitor al comunitatii bancare.

Acum un an, Radu Ghetea nu voia sa lase contractele sa fie studiate acasa de clienti. Zicea sa nu incurajam negocierea contractelor de credit de consum, ca nu se practica nici in alte tari.” S-a creat aceasta psihoza printre banci, sa nu dea contractele din mana. Unele au platit consultanti pentru acele contracte si nu le-ar placea sa le vada in mana concurentei”.

De asemenea, azi a mai zis dl. presedinte Ghetea o tampenie, sanctionata de Mediafax. Ca acum 4-5 ani dobanzile in sistemul bancar erau de 40%. Erau pe dracu de 40%. Daca urcau la 15-16%  se cheama ca era mult. In fine.

Ca bancile nu somau clientii acum cateva saptamani sa vina sa semneze actele aditionale ca altfel raman contractele impuse de banca. Ba fix asta faceau d-le presedinte. Cred ca mai am in telefon sms-ul trimis in acest sens de o banca.

In plus, mi s-a pus sub ochi spre semnare un act aditional care  prevedea exact pe dos o prevedere a Directivei. Desigur, in favoarea bancii. Cand i-am atras atentia directorului de sucursala, stiti ce-a facut? Mi-a luat hartia, a zis ca e o eroare “de redactare” si a schimbat-o pe loc. Daca semnam, este ca eram fraier? Este!

Bunescu zice ca da, s-au facut greseli. Cateva sute, citez. Dar nu trebuie pentru astia cateva sute de clienti sa pedepsim toate bancile. Aici din jena nu mai comentez.

Tot din Ghetea citire. Ca ARB dispune de un juriu de onoare care poate merge pana la excluderea unui membru al ARB daca se dovedeste ca a gresit. Stiti cate cazuri a avut pe rol acest Juriu de Onoare de la infiintarea ARB? Niciunul. Am intrebat oficial si am primit raspuns oficial. Semn ca nu au existat situatii de natura incalcarii eticii in banci. Vorba unui amic de-al meu: Ma  leshi?

Vorbe mestesugite si pe alocuri, de prost gust. Bunescu a mai incercat sa repare situatia, dar nu a reusit. Oana Petrescu insa a fost admirabila. Bravo ei!

De partea cealalta, membrii Comisiei au subliniat un amanunt de bun simt. Ani de-a randul v-ati dat premii. Unele de milioane de euro. Pe motiv ca v-a mers bine. Ei, acum nu va mai merge atat de bine. Ba choiar o sa aveti pierderi. Din osanza stransa in toti anii in care se raportau profituri ciudat de mari, e loc si de acoperit pierderile astea.

Deplorabila, prestatia reprezentantului BNR. O doamna de la Directia Reglementare, emotionata si fara nerv. Nu comentez prestatia BNR in tot scandalul banci-Ordonanta 50. Spun doar ca reprezentanta in fata Comisiei, d-na Raducanescu a fost mult sub asteptari.

Membrii Comisiei au tras cat au putut in banci. Unii nu au ei insisi credite, dar au copiii lor. Stiu cel putin doua asemenea cazuri.

O penultima constatare. Asa cum bine zicea cineva, Ordonanta asta e cu dedicatie pentru avocati. “Cata vreme ai o lege neclara care te trimite catre un judecator care poate aprecia ce e corect si ce nu, inseamna ca avocatii castiga”. Corect.

Si o ultima constatare. Chiritoiu si presedintele ANPC au dreptate. Daca exista etica si morala, Ordonanta trebuie sa treaca asa cum a fost ea aprobata de senat. Daca nu, se cheama ca mocirla in care ne zbatem, fie si  imbracati in frac, e mediul nostru natural.

Ca sa fiu corect, iata mai jos si lista membrilor Comisiei de Buget din Camera, care au credite. Asta conform datelor afisate public.

Daniel Chitoiu- credit 100.000 euro de la BT

Adrian Henorel NIŢU- 20.000 euro Alpha Bank

Nicolae Bud- BCR- 13000 euro

Iuliu Nosa- Raiffeisen Bank, 35.000 euro

Mihai Aurel Dontu- 32.000 euro si 380.000 lei BCR, leasing si fan club vW

Adrian FLORESCU- BCR 24.000 de lei

Titi HOLBAN- 89.900 euro, nespecificat

LAKATOS Petru- 75.000 euro, BCR

Iulian Claudiu MANDA-30.000 euro, BT

Dan Mihai MARIAN- 54.000 euro

Eduard-Stelian MARTIN- RBS , 162.000 lei

Adrian-Miroslav MERKA- BCR, 59.000 euro

Constantin Severus MILITARU- CEC, 180.000 (nespecificata moneda)

Adrian MOCANU- 28.500 euro, BCR

Cătălin-Ioan NECHIFOR- Bancpos, 10.000 euro

Vasile POPEANGĂ- 25.000 euro de la Unicredit si BRD

Răzvan ŢUREA- 380.000 euro (Unicredit si ING)

Horea-Dorin UIOREANU- 53.000 euro (BT si BRD)

Total, circa 1,2 milioane de euro

Au aparut apoi tinerii scoliti pe la inalte scoli. Tinerii care au cladit cazinourile financiare de astazi. Ei au inlocuit vechiul model cu « noutati ». Originate and distribute, cockteiluri formate din produse cu gust initial dulce, dar care in final era extrem de amar in bilanturi. Si le-au distribuit. Cine le-a cumparat? Fireste, cei care aveau bani. China, Japonia, Correea de Sud, state care aveau balantele comerciale excedentare. Pana si bancile isi vindeau una-alteia asemenea produse. Pana cand “otrava” a atacat tot ce se putea ataca. Isteria anti-bancara urma sa inceapa si pe buna dreptate.

Unde si cand anume s-a rupt firul dintre bancile “bune” si cele “rele”, nu e greu de observat.

In 1933, FD Roosevelt lansa Glass Steagal Act, dupa numele parintilor legii. Legea zicea un lucru banal. Bancile comerciale si cele de afaceri sa se separate sis a isi vada fiecare de businessul lor. Primele, sa constituie depozite si sa dea credite. Ca in filmul lui Kapra. Celelalte, sa se ocupe de achizitii, fuziuni, operatiuni cu titluri, lansari pe Bursa samd.

Totul a fost bine, pana cand Citicorp si Travellers Group au aruncat cu legea la gunoi, demonstrand ca sunt mai tari ca Statul.

In 1998, cele doua mega-companii au fuzionat, aparand Citigroup. E drept, au obtinut o dispensa de la Greenspan si Robert Rubin, secretar de Stat la Finante. Vazand ca se poate, sectorul financiar a pus deoparte pentru lobby 300 de milioane de dolari, platind suplimentar contributii in campaniile electorale pentru posturile cheie din Senat si Camera Reprezentantilor alte 150 de milioane. Dupa 12 tentative nereusite de abrogare a ceea ce mai ramasese din Glass Steagal Act, Congresul a pus definitiv cruce legii. Bancile erau libere sa faca ce voiau muschii lor. Istoria decaderii Glass Steagal o aveti si aici.

Ce treaba are asta cu Romania si bancile noastre? Nu e mare branza. La americani, reglementarea a fost dura la inceput si apoi s-a relaxat ca urmare a lobbyului bancar. La noi, reglementarile BNR au fost atat de laxe, incat bancile au facut din start tot ceea ce au vrut. Micile palmute date peste fund nu le-au potolit ci dimpotriva, le-au ambitionat. Cum sa recunosti public ca bancile au sarit calul si ca nu sunt fete mari, dar sa nu le faci mai nimic ? Daca un contribuabil inseala Statul, e pasibil de puscarie. Daca o banca inseala clientul, se cheama “neintelegere”, ii arunca maruntish si gata problema.

Acum, cu aplicarea Ordonantei 50, bancile s-au miscat ca ochiul mortului si stiau si ele bine de ce. .

PS De citit si textul lui Gillian Tett din FT. Vechi da` bun.

“Am observat cu regret faptul ca materialele publicate de catre www.hotnews.ro in data de 07 Sep 2010, avand titlul “Grupurile de discutii de pe internet vs banci. Primele, mult mai dinamice. Bancile cauta solutii de contracarare” si  “Clientii Volksbank: Ne-am trezit cu modificari ale dobanzii si re-denumiri ale comisioanelor fara sa ne dam acceptul” nu au inclus pozitia oficiala a Volksbank referitoare la subiectele abordate. Mai mult decat atat, Volksbank Romania nu a primit din partea publicatiei dumneavoastra sau a reprezentantilor sai nicio solicitare, scrisa sau verbala, de a ne exprima punctul de vedere pe aceasta tema”, se arata in debutul textului primit pe e-mail.

Desi am fost sunat pana acum de doua institutii de credit pentru a mi se oferi (pe factura :) ) posibilitatea de a lua niste bani, nu am acceptat si nici nu am de gand sa…Asta pentru a clarifica din start niste lucruri. Nu dam nume, ca nu-i frumos.:)

“Prin acest fapt, consideram ca ati incalcat, prin omisiune sau in mod intentionat, regulile deontologice fundamentale ale activitatii dumneavoastra, fapt care a condus la redactarea si apoi publicarea unor articole partinitoare, dezechilibrate si defaimatoare, propagand astfel in randul distinsilor dumneavoastra cititori un adevar total eronat”, mi se mai spune, uitandu-se faptul ca prima mea solicitare adresata lor dateaza de peste o saptamana si la care nu am primit nici azi un raspuns.

“Dupa cum probabil stiti, incepand cu saptamana trecuta, Volksbank Romania a demarat o campanie de informare a clientilor sai referitoare la procedura de implementare a prevederilor Ordonantei de Urgenta 50/2010, drept un nou pas al unui proces continuu si prioritar pentru noi, de a stabili si mentine o relatie transparenta si mutual benefica cu toti clientii si partenerii bancii.

Suntem prima banca care a discutat deschis cu clientii sai (sublinierea imi apartine) si care a acceptat sa lucreze aplicat, impreuna cu dansii, pe marginea unor aspecte din contractele de credit. Citarea unor surse anonime din cadrul unor forumuri online, nu impiedica o eventuala angajare a raspunderii persoanelor in culpa.

Avand in vedere detaliile enumerate mai sus, speram ca pe viitor colaborarea noastra sa se incadreze in parametrii deontologici specifici ambelor companii.

Va multumesc si o zi excelenta!”

I-am sunat, am discutat pret de 5 minute, cat sa le spun ca demutl le trimisesem solicitarile pentru discutii online sau interviuri, ca pozitia mea nu e anti-banca atata vreme cat am publicat asta si asta, dupa care am convenit asupra unui interviu cu cei responsabili de a raspunde concret.

Le-am trimis 10 intrebari, carora sper din toata inima ca vor raspunde. Interesul meu este de a incerca sa lamuresc cine si cata dreptate are, punand in comun pozitiile BNR, clienti, banci comerciale.

Sustin si acum ca retroactivitatea Ordonantei 50 este nefericita, dar nu judec  motivele care au dus la aceasta concluzie. Constat ca dreptatea poate fi la mijloc. Clientii sunt indreptatiti sa ceara daune acolo unde se simt lezati, asa cum banca e indreptatita sa limiteze erorile proprii de cele transmise prin contagiune.

In rest, astept raspunsurile bancii. Voi reveni.

Convorbirea s-a incheiat cu promisiunea persoanei respective de a transmite mai departe solicitarea mea.

Astazi am fost din nou sunat de la BRD iar marja propusa de aceasta data a fost 8%. Am refuzat din nou, dar de aceasta data am fost rugat sa le transmit refuzul in scris. Mi-au promis ca imi vor transmite un formular pe mail.

Avand in vedere ca pana acum am 2 oferte din partea lor (una cu dobanda fixa de 11,25% si una cu EURIBOR la 3 luni + marja de 8%) care credeti ca va intra in vigoare incepand cu 19 septembrie in cazul in care refuz in continuare sa semnez actul aditional?”

Cat despre accept sau refuz, revin dupa ce ma consult cu niste avocati.

BCR pare campionul aparitiilor in presa. Nu pare, este. E drept, “aparitie” poate insemna si de bine si de rau.

Una peste alta, graficul arata cam asa, si include datele din saptamana care s-a incheiat. Pentru detalii dati click si va jur, imaginea se va mari. :)

Pentru cei care sunt curiosi cum stau lucrurile la 6 luni, aveti graficul nr 2, din stanga

Pentru a vedea de pilda in cazul BCR cine si unde a scris cel mai mult,

puteti urmari graficul nr. 3. Oricum, m-am uitat peste cine anume scrie cel mai mult despre banci. La BCR, dar si la BRD sau alte banci, comunicatele de presa sunt extrem de putin reprezentate. In cazul graficului de mai jos, acel “altele” reprezinta radiouri si televiziuni in principal. Nu le-am detaliat si mai mult pentru ca v-as fi incarcat inutil bunaciune de grafic.

Cam atat.

BRD Constanta- circa 3 milioane de euro

Mai e cazul de la Gura Humorului, sau unul de pe pagina DNA, o sentinta de acum cateva luni data la Reghin. O gasiti dand cautare dupa cuvantul “Banca” in sectiunea de decizii.

Cazul Romexterra Brasov sau BCR Craiova sunt si ele semnificative, ca sa nu mai zic de cea de la BCR Curtici

La Botosani a avut si acolo loc o mare frauda. Nici Raiffeisen nu a fost ocolita de angajatii-hoti. Despre Bancpost Baia Mare e inutil sa mai vorbesc…Inchei tot cu o sesizare legata de Raiffeisen, desi repet, mai toate bancile s-au confruntat cu angajati hoti si escroci.

In perioada de avant a economiei, cand bancile s-au extins mai mult decat le era plapuma, au angajat pe te miri cine. Poate dupa amiaza am sa revin cu niste CV-uri de oameni din banci, CV-uri care nu au nimic in comun cu activitatea bancara. Dar in foamea de oameni, alimentata de foamea de extindere, cine a mai stat sa se uite cu atentie la carierele viitorilor angajati ai bancilor?

Iata cum arata Indicatiile Retail ale BCR.
Mai aveti aici cateva variante de raspuns ale “misteriosilor”. Din Alba

Cand vine vorba despre depozite, adica a lua banii clientilor, consilierii sunt numai lapte si miere. Unicredit pare campionul finetii.

As mai scrie despre BRD sau Raiffeisen, dar mai bine atasez solicitarile Unicredit
Cel mai amuzant mi s-a parut un pasaj dintr-un text al BCR, Zice asa:”8. Formularul de sesizari/sugestii/aprecieri, se va gasi in Blue Book in unul din stativele de birou A4/1/3A4, in partea A4, stativ postat pe masuta din zona de asteptare clienti; stativul cu pliante.
In cazul in care acesta nu se va regasi, se va specifica unde anume nu se regaseste.”
Zilele urmatoare am sa incerc sa descriu mai amanuntit “harta” angajatilor din banci politicosi si a celor nepasatori. Pentru ca discutam de 6-7 banci, o sa ia putin timp, dar amanunte putem oferi intre timp. :)