Cheltuielile bugetare per capita cresc, populatia saraceste. Pe cine votam?

Daca Ceausescu parea ca intentioneaza sa aplice un program de saracire a populatiei (care i-a si reusit cu cateva exceptii -smecherii sistemului, care exista in orice economie cu grad ridicat de coruptie), guvernele de dupa Revolutie au dat de inteles ca o economie sanatoasa asigura si populatiei o sanatate financiara rezonabila. In realitate,
o analiza in timp a ratei saraciei arata un declin al bunastarii romanilor. Sa fie banii de vine? N-as prea crede;cheltuielile pe cap de locuitor ale Guvernului au crescu. Asa incat, daca nu banii par a fi problema, ce ar putea fi? O explicatie este  ca, desi cheltuim, ii cheltuim prost.  Graficul de mai jos arata chetuielile pe cap de locuitor in perioada 2007-2014 (am luat in calcul aceasta perioada pentru usurinta calculelor).cheltuieli-per-capitaMai

 

 

 

Continue reading

Nu e suficient sa scapi de neperformante si sa vinzi credite. Incepeti prin a va imbunatati calitatea personalului! (O analiza interna a unei banci)

Documentul primit se numeste “Analiza ratei de succes ” si arata mai degraba calitatea proasta a unora dintre functionarii bancari, tradusa prin rata scazuta de succes in prospectarea clientilor eligibili pentru creditare. Stim cu totii ca una din problemele sistemului a fost propria vulnerabilitate creata prin angajarea unor nulitati ca functionari bancari. Drept este ca nici nu aveai un bazin de selectie rezonabil, dar asta e o alta discutie.3

Continue reading

O vina mpartita la trei

Daca nu venea criza, parerea mea era ca nimeni nu s-ar fi sinchisit de clauze abuzive, conversii la curs istoric sau dare in plata. Dar criza a venit, iar acum bancile de la noi se afla intr-o situatie delicata. La nivelul intregului sistem sunt puse in aceeasi oala banci ok cu banci puse pe jaf (Volksbank este cel mai la indemana exemplu). Recent, le-am vorbit unor studenti despre cum de s-a ajuns la momentul delicat in care suntem azi. Bancile nu sunt iubite nicaieri in lume (decat in ziua in care iti dau bani), insa intensitatea cu care sunt urate azi la noi ar trebui sa le dea de gandit. Pe scurt, vina apartine tuturor celor implicati: banci, clienti, BNR. Difera doar intensitatea vinovatiei.fig2

Continue reading

Viata din interiorul bancii (II). Executari silite, recuperari si dari in plata. Ce spun documentele interne din banci

Toti am auzit sau am citit in ultima perioada despre executarile silite ale bancilor, despre vanzarile de creante sau despre recuperatorii bancari. Dar cum arata o asemenea procedura in mod concret, putini stiu (exceptie facand angajatii bancilor, desigur). Convins fiind ca publicarea unor asemenea documente sprijina educatia financiara a clientilor, dam drumul unui asemenea document mai jos.

write off

 

Continue reading

Despre listele negre cu clientii bancari. Cateva precizari utile

Nu sunt foarte putini cei care confunda listele negre ale bancilor cu listele transmise de Biroul de Credit, acolo unde sunt inregistrati restantierii. E bine de stiu ca sunt liste separate. Bancile isi au propriile liste negre pe care le actualizeaza in permanenta. Te poti trezi pe acele liste din varii cause: ai de pilda un comportament “inadecvat” cu functionarii bancii. Sau ai incercat sa ii tragi in teapa. Sau, mai nou, dai in plata. Cum sa te ierte banca pentru o asemenea ofensa?

motive

Continue reading

Relatia clienti-banci. Un remake

Filmul e acelasi, difera doar actorii. Ca si acum, si atunci existau doua tabere. Cei pro banci si cei contra. Ambele, radicalizate. Ca si acum, si atunci a existat un om politic care a venit cu un proiect devenit lege care introducea  un haircut la plata datoriilor catre banca. Atunci era Argetoianu (aflat la cutite cu Mitita Constantinescu, fost guvernator al BNR), azi e Zamfir, in relatii nu foarte calde cu actualul Guvernator. Presa apropiata sistemului bancar a sarit in aer.Ca si acum, si atunci se invocau pierderile pe care deponentii le pot avea, se declara neconstitutionalitatea legii. Statul sa-i ajute pe cei care nu pot plati, dar nu si pe cei care nu vor!, scriau si atunci ziarele.

Continue reading

Darea in plata se face la noi de la 1800 incoace. Manual de bune practici

In Romania ( in Principate, ca sa fim rigurosi) , Revolutia de la 1821 a adus deprecierea puternica a leului in fata galbenilor. De la 17 lei/galben se ajunge in scurt timp la 39 de lei/galben si chiar mai sus (dincolo de 45 lei/galben la 1860). Si celelalte monede s-au apreciat in fata leului. Funducliul (moneda din aur) creste de la 7 lei la 14 lei. Florinul, de la un leu la 6,75 lei samd. Nu discutam aici motivele, sa ne intelegem. Asa cum a explodat francul, asa explodase atunci galbenul. Cei indatorati in galbeni erau in aceeasi situatie in care sunt acum cei indatorati in franci. Desi erau la limita legii, se acordau uneori pasuiri la plata- un fel de rescadentari. De pilda, Domnul Tarii a acordat un asemenea moratoriu boierului V. Roset la 1825, datoria acestuia fiind uriasa, de jumatate de milion de lei (vezi V.A. Ureche- Moratorium). Cei amarati, dadeau in plata parasindu-si pur si simplu locuintele. Plecau unde vedeau cu ochiii si o luau de la capat. Drept e ca pe atunci te urmarea mai grei Fiscul…Sa revenim, insa.

Continue reading

Dl Ionescu s-a dus la banca sa discute despre posibilitatea de a da in plata. Un ghid despre cum NU trebuie sa se comporte banca plus cateva proceduri si costuri

Pe domnul Ionescu il stiu de multi ani. S-a imprumutat in franci in 2007. Criza i-a mai taiat din venituri, apoi a venit explozia francului…una peste alta omul nu mai putea de un an sa-si achite rata la banca. Voia sa plateasca, intrucat din 2007 pana in 2016 daduse bancii circa 30.000 de euro si parca ii era nustiucum sa renunte si la casa si la banii aia. Mai aparuse si copilul, adica inca o cheltuiala in bugetul familial. De vreo doua saptamani, dl Ionescu a intrat in fibrilatie. Rata lui e de circa 600 de franci. Sau de euro, ca mare diferenta nu e. Daca ar sta in chirie ar gasi la 250 de euro, iar diferenta ar fi un venit suplimentar in casa. S-a re-apucat de fumat, intrucat nu stie ce sa faca. Iar azi s-a dus la banca sa discute cu Creditorul.
Continue reading

Tovarase Presedinte, raportez cu mandrie patrotica depasirea planului cincinal la propuneri de legi populiste!

Mult stimate şi iubite tovarăşe Presedinte,

Noi, componenţii grupului parlamentar al Partidului, dând glas celor mai alese sentimente de neţărmuită dragoste, profundă stimă şi nemărginită recunoştinţă ce le nutrim faţă de Partid, va raportam, ilustru conducător că, încadrându-ne în efortul general al întregului partid , dedicăm toate propunerile populiste de legi facute in acest an Marii Cauze a Alegerilor din Noiembrie. Am promis bani pentru mame, bani pentru toalete, bani pentru pensii, iar bani pentru alocatii, apoi alti bani pentru profesorii aflati in campul muncii de la orase si sate. Practic,nimeni nu a ramas ne-omenit de Partid. Cat despre sursele acestor bani, ca Parlamentari ai acestui Neam obidit si atat de greu incercat de catre furat de multinationale si expati, stam si ne intrebam: oara in Tara noastra nu a mai ramas nicio tiparnita de bani unde sa ne putem tipari modestele nevoi, atunci cand insasi Natiunea o cere?Tine oare masonul de Isarescu complet nefolosita, in beciurile BNR,  tiparnita pe care Tara a dat atitia bani ca s-o cumpere?

Continue reading

Cum e in alte tari cu mandatele Guvernatorilor bancilor nationale si cu limita de varsta

Presa de azi a scris in registri proprii despre propunerea senatorului Cristiana-Irina Anghel de limitare la un singur mandat a Guvernatorului in fruntea BNR. Asta printre alte propuneri facute fara a se uita la practicile europene. O limitare a numarului de mandate este foarte binevenita asa cum, initiatoarea s-ar fi putut gandi si la o alta masura prezenta in Statutele catorva banci centrale din Europa: limita de varsta dincolo de care nu mai poti conduce o banca centrala. Cum stau treburile in Europa din acest punct de vedere?

Guvernatorul BNR Mugur IsarescuMai intai, iata aici propunerea senatoarei Anghel. Sau puteti sa cititi expunerea de motive, aici.

Continue reading