Explicatiile nu sunt foarte complicate pentru cei care urmaresc fenomenul bancar European. Sa le luam pe rand. Erste Group si-a redus semnificativ expunerea pe Grecia, Portugalia, Spania, Irlanda si Italia, de la 1,9 miliarde de euro la sfarsitul lui 2010 la 0,6 miliarde de euro (la 30 septembrie), si a schimbat metoda de evaluare a portofoliului CDS de la cost de amortizare la pretul pietei.  Aceste expuneri (din cate stiu, pe greci era minora) nu sunt in mod neaparat directe. Daca de pilda Banca Ics imprumuta Grecia si se asigura impotriva falimentului la Erste Bank, evident ca Erste va fi cea care va privi duios catre CDS-uri. Pot fi si expuneri indirecte, altfel spus.

Treaba cu fondul commercial e o chestiune si ea pur contabila, fara implicatii pentru clienti, de pilda. “Noi ne reevaluam goodwill-ul si de doua ori pe an”, imi spunea un apropiat sef de sucursala bancara . In plus, perspectiva a fost inrautatita dar rating-urile au fost reafirmate.

Am sa postez si cateva comentarii internationale pt curiosi, dar abia maine…

Cum reactioneaza agentiile de rating?

In detalii tehnice, puteti vedea aici modus operandi, ca sa ne exprimam latineste. Ceea ce au facut cei de la Erste a fost sa isi faca curatenie intr-o casa in care s-ar putea sa vina  noi oaspeti. Nu exclud ca in curand Erste Bank sa anunte o recapitalizare cu un jucator important.

Desigur, gestul Erste Bank, desi riscant oarecum, are un mare avantaj: poate reduce o eventuala miscare de pendul a actiunilor. Reduce volatilitatea actiunilor, ceea ce e extrem de important.

Are vreun efect asupra clientilor?

Teama mi-e ca nu. Desi in aparenta un gest auto-devorator, curatenia declansata de Erste e un semnal bun pentru piete

Celor care m-au intrebat telefonic sau in mail daca e cazul sa isi retraga banii de la BCR pe motiv de downgrade, le raspund razand ca in niciun caz. Nici dobanzile si nici ratele la creditele contractate nu ar trebui sa sufere schimbari din aceasta cauza. Mai mult, desi unele banci doar discuta despre posibile crize viitoare fara sa demareze actiuni de curatire a propriilor bilanturi, Erste a pus pe hartie, a tras linie si a spus “aici suntem”.

În medie, un român deţine 1.2 – 1.5 carduri, cardul fiind serviciul financiar cu cea mai mare incidenţă.
Marea majoritate a cardurilor bancare sunt de debit (89% din totalul cardurilor si 87% din cardul principal utilizat), urmat de cel de credit, cel cu overdraft şi cel destinat cumparaturilor.

Daca va uitati la graficul reflectand problemele pe care clientii le raporteaza in legatura cu bancile de la care au carduri, veti gasi  criterii ca “lipsa de flexibilitate” in relatia cu clientii (campion pare BRD, urmat de Bancpost si Raiffeisen)

Din “spatele”  pregatirii campaniei. Cum a fost “desenat” produsul?

Ceea ce urmeaza este citat din materialele de pregatire ale campaniei

“Proiectul trebuie gandit holistic, respectiv toate vizualurile vor fi in linie.

Copy-ul va fi construit in maniera campaniei de card de cumparaturi: beneficiu emotional (in headline) + beneficiu rational (in paragraful introductiv)

Fiind vorba de materiale informationale despre diferite caracteristici ale cardului de cumparaturi, am ales un element vizual comun, usor de   identificat in fiecare layout, dar pe care sa-l “adaptam“ fiecaruia din  avantajele descrise detaliat in leaflet.

Asa am ajuns la cosul de cumparaturi, in special pentru ca se leaga de denumirea cardului si ne trimite direct la pozitionarea produsului.

Spre deosebire de campania de imagine care comunica relansarea cardului intr-un mod emotional, cu povesti personalizate pentru fiecare personaj si caracteristica a produsului in parte, pentru aceasta initiativa avem nevoie de o comunicare directa, referentiala, informativa. Astfel propunerea a fost sa folosim vizualuri simbolice, fara personaje.

Initiativa va fi legata de campania de imagine prin headline-urile cu o tenta mai personala

Cel mai important din perspectiva clientului este ca pe raportul de activitate informatiile sa fie prezentate intr-un mod cat mai explicit , fara utilizarea unor termeni bancari/economici ;

“credit”=ar putea fi inlocuit cu “sume achitate” ,”debit”=ar putea fi inlocuit cu “sume utilizate”, utilizat la sfarsitul perioadei=”datoria totala”…etc“.

- clientii de regula nu regasesc foarte usor in raport informatiile importante – ar fi mai simplu ca informatiile precum “suma minima de plata ,datoria totala, data scadenta” sa fie imprimate pe raport mai puternic vizibil decat istoricul tranzactiilor sau alte informatii , pentru a fi mai usor de identificat.

Referitor la forma si continutul raportului de activitate cei mai multi clienti ar aprecia daca informatiile ar fi putin mai explicite.

1. O mare parte din clienti mi-au transmis ca termeni precum “utilizat la inceputul perioadei/sume utilizate pe parcursul perioadei” ii pun deseori in dificultate.

Unii dintre ei au sugerat chiar formulari care i-ar ajuta sa gestioneze mai bine rambursarile si sa inteleaga  daca au rambursat corect sau nu:

“Sume datorate pentru raportul anterior”, “Sume rambursate pentru raportul anterior”, ” Sume utilizate in perioada curenta”.

2. De asemenea, ei sustin ca ar ajuta daca suma totala si suma minima ar fi clar delimitate de restul informatiilor, la inceputul raportului.

Pentru clientii cu debitare directa ar putea fi utila si introducerea ei pe raportul de activitate. Sa fie specificata data la care se va incerca retragerea sumei minime/totale iar clientii sa fie indrumati sa verifice contul curent inainte de acea data pentru a evita intarzierile.

3. O alta informatie ce ar putea fi inclusa pe raportul de activitate este data la care se va percepe urmatoarea taxa de administrare a contului.

O idee ar fi ca in preajma preluarii acestei taxe (1-2 luni inainte), clientii sa fie informati prin raportul de activitate.

Avand in vedere nemultumirile clientilor referitor la forma si continutul raportului de activitate,cred ca ar fi foarte util pentru clienti daca s-ar specifica intr-un chenar,eventual cu o culoare care sa atraga  atentia informatiile sub forma : Suma minima de rambursat : [...]  Suma totala de rambursat : [...] Data limita de plata : [...]  Puteti rambursa fie suma minima,fie suma totala sau orice suma cuprinsa intre acestea doua.  Neplata sumei minime atrage dupa sine  Taxa fixa de rambursare intarziata in valaore de … ron.  Am trecut exact asa deoarece chiar am avut un client ieri cu care am avut o discutie pe aceasta tema.

O alta specificatie ar fi sa se inlocuiasca “Suma debit” cu “Suma utilizata” si  Suma credit cu Sume rambursate.

Cu cat informatiile sunt mai pe intelesul clientilor cu atat se vor evita mai mult situatiile in care spun ca nu au stiut ce se intampla daca nu platesc la timp sau ca nu stiau cat au de plata.

Daca voi mai primi feed-back din partea clientilor pe aceasta tema cu cea mai mare placere voi reveni la voi cu detalii.

Multi clienti se plang ca nu inteleg raportul de activitate si cu siguranta informatiile ar trebui sa fie cat mai usor de inteles pentru orice client de rand.

Eu cred ca cel mai bine ar trebui sa apara pe raportul de activitate ca in exemplul de mai jos: – datorie de pe raportul de activitate anterior, – sume depuse  pentru raportul de activitate anterior, -sume ramase de plata de  pe raportul de activitate anterior, – dobanda datorata, -tranzactii efectuate si decontate, -asigurare de viata  etc, – Datorie totala  = datorie raport de activitate anterior – sume depuse + tranzactii efectuate si decontate + dobanda + asigurare….., La final sa apara un sumar cum a spus si … eventual scris mai mare si evidentiat cumva  (spre exemplu):  In perioada 01.02.2011 – 25.02.2011  aveti de achitat: Suma minima de plata pana la data de 25.02.2011  : ……x lei, Datorie totala     …… x lei, In cazul in care  se poate in josul paginii sa fie mentionat sa sune clientii la serviciul …..si nr de telefon de pe spatele cardului.

Promotii sau oferte sau alte lucruri care apar acum pe raportul de activitate sa fie pe verso sau pe alta pagina.

Si eu sunt de acord ca raportul de activitate ar trebui sa fie mult mai usor de inteles. Clientii cu care am discutat s-au referit in primul rand nu la dificultatea de intelegere a termenilor, cat la complexitatea rapoartelor, ei dorind un document mult mai simplu alcatuit.

O modificare a formei raportului, in ceea ce priveste complexitatea, ar fi si mai eficace daca s-ar simplifica termenii: de ex. in loc de “debit”, “credit” folosirea termenilor “iesiri”, respectiv “intrari”.Clientii care nu isi amintesc ce reprezinta suma de 40 de lei ar putea sa se simta fraudati daca apare exprimarea “total sume utilizate”.
Motivele retinerilor: motive culturale, lipsa de dispozitive POS si nu in ultimul rand oamenii nu au încă încredere în securitatea procesului de plată

Pentru posesori de carduri, costul cardului (fie de debit sau de credit) joacă rolul cel mai important în luarea deciziei achiziţionarii unui astfel de produs
Doi din 3 respondenti transporta cardul cu ei de zi cu zi, iar unul din trei si-l lasa acasa …

Desi incidenta problemelor in plata cu cardul este mica, romanii se feresc atunci cand sunt invitati sa achite in magazine cu cardul, de teama de a nu li se fura banii

Trei sferturi spun ca dureaza prea mult plata cu cardul

Ar mai fi de pus cateva grafice si mai ales de interpretat. Studiul de care vorbim nu a fost si nu va fi dat publicitatii, fiind de uz intern pentru cel care l-a comandat. Eu l-am primit si mi s-a parut interesant.

Banca de care spuneam ca a comandat acest studiu a utilizat toate aceste date. Rezultatele se vor cuantifica in perioada urmatoare, urmand sa va tin la curent cu numarul de plasticuri vandute.

Ca o constatare pur privata, la noi bancile s-au comportat pe alocuri mai abitir decat camatarii. Unora, le-au dat credite aproape pe ochi frumosi, credite care erau clar o pierdere pentru banca. Altora, le-au luat garantii peste garantii, ne-asumandu-si nici cel mai mic risc. Sunt banci in care membri ai CA incearca sa-i minta si pe cei din Banca Nationala, ce sa mai vorbim de clientii ordinari.

Revolta clientilor este cel putin normala. Ea va avea, sper, si un efect curativ in ceea ce ii priveste pe bancheri. Stiu foarte bine ce lobby se face pentru ca Ordonanta sa fie modificata. Stiu de asemenea ca bancile au si ele reprezentanti pe forumurile de discutii si posteaza sub diferite nume. E o miza uriasa, iar a lua neconditionat partea vreunei tabere este privita cu scepticism daca nu chiar cu o usoara doza de paranoia. Eu insumi am fost acuzat ca iau partea bancilor atunci cand am scris despre Piperea si posibilul conflict de interese, sau “vandut” clientilor, cand am scris ca unele banci au un comportament abuziv.  Adevarul este ca revolta clientelei bancare este utila si curativa.  Sa nu uitam de bancherii care fura din conturile clientilor sau le joaca banii la cazinouri. Sau de altele, inca si mai si…

Exista, e drept, si bancheri onesti si cinstiti. Daca nu ar exista, evident ca bankingul local nu ar functiona sub nicio forma. Problema nu este a bankingului, cat a resurselor umane din banci sau cel putin a unei parti a acestei resurse. Fatuci de 20 de ani care te tratau cu sictir cand le intrebai o chestie banala sau copii smecheri care credeau ca odata ajunsi in banca, lumea e a lor.

Probabil ca daca ai aduna toti oamenii corecti si cu bun simt din bancile romanesti, ai putea pune de-o banca de talie medie. Nu stiu daca asta e de bine sau e de rau, insa.

Si acum mailul de la grupul de clienti ai BCR:

“Nu vrem refianantare, vrem sa fim tratati corect, ca parteneri, nu ca sursa de venit.

Bancile pun pe umerii nostri de buni platnici costul creditelor neperformante pentru a-si mentine o marja frumoasa de profit, ajutati de clauzele abuzive din contractele de credit.

Sa va spunem pe scurt care sunt revendicarile noastre.

Dobanda din contractele de credit apare ca suma dintre o marja fixa si o dobanda variabila de referinta, cea din urma putand fi modificata unilateral de catre banca, noi neavand nici o putere de negociere sau de control.

In primul an dobanda a fost aprox euribor+marja adica 6.4%, apoi a survenit modificarea, o data 9.1%, iar in prezent 10.3%. Dupa primul an, cerand explicatii bancii, am constatat ca dobanda variabila era de fapt o dobanda interna si nu Euribor, iar la intrebarea “din ce este formata?” pe mine personal m-a izbit raspunsul: “este secreta!”

Acest fapt contravine grav OUG 99/2007 privind clauzele abuzive din contracte, legii 363/2007 despre Practici comerciale inselatoare si Legii 193/2000 privind protectia consumatorilor, din care va pot reda cateva pasaje:

“Orice contract incheiat intre comercianti si consumatori pentru vanzarea de bunuri si prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialite.

Se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii

O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.

Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care

obliga consumatorul sa se supuna unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunostinta la data semnarii.”

Mai mult, banca ne-a trimis o instiintare prin care ne invita sa semnam actul aditional pentru alinierea la OUG 50/2010 cu urmatoarea clauza:

Dobanda=Euribor variabil+(dobanda de referinta variabila a bancii – euribor la data intrarii in vigoare a OUG)+marja fixa din contract adica aproximativ Euribor+9% asta in momentul in care Euribor este aproape de o valoarea minima istorica, fapt ce protejeaza marja de profit a bancii, dar pe noi ne poate afecta foarte grav daca (pardon…cand) Euribor-ul o sa ajunga din nou la valori de 5%.

Dorim:

1. Alinierea la OUG 50/ 2010 si stabilirea dobanzii ca fiind Euribor+ marja fixa din contractele de credit.

2. Restituirea comisionului de acordare a creditului

3. Stabilirea comisionului de administrare cont  la o valoare rezonabila raportata la valoarea soldului, nu a creditului initial.

4. Eliminarea comisionului de rambursare anticipata si comisionului de risc

5. In cazul restantelor, penalitatile sa fia raportate ca procent din valoarea sumelor restante, nu la valarea creditului cum se intampla in prezent cand ne trezim cu zeci/sute de euro de plata daca intarziem cateva zile.
6. Eliminarea clauzelor abuzive de genul: majoarea dobanzii fara acceptul clientului, a declararii creditului scadent daca nu acceptam dobanzile lor si a declararii creditului scadent daca garantia nu acopera creditul.

7. Sa fie restituite toate sumele platite abuziv.

Avem legea de partea noastra si suntem siguri ca daca nu vom ajunge la o intelegere amiabila cu banca vom castiga in proces.

Facem apel cu ajutorul dvs la toti cei care au credite BCR, sa ia atitudine si sa luple alaturi de noi pentru o viata mai buna si pentru corectitudine. Suntem multi, uniti si hotarati sa ne facem dreptate. Ii astepta pe www.creditbcr.ro pentru consiliere.

Va multumim pentru suport, va stam la dispozitie pentru mai multe detalii si va rugam sa ne sprijiniti in demersul nostru”

Ceea ce am si facut.

“Am observat cu regret faptul ca materialele publicate de catre www.hotnews.ro in data de 07 Sep 2010, avand titlul “Grupurile de discutii de pe internet vs banci. Primele, mult mai dinamice. Bancile cauta solutii de contracarare” si  “Clientii Volksbank: Ne-am trezit cu modificari ale dobanzii si re-denumiri ale comisioanelor fara sa ne dam acceptul” nu au inclus pozitia oficiala a Volksbank referitoare la subiectele abordate. Mai mult decat atat, Volksbank Romania nu a primit din partea publicatiei dumneavoastra sau a reprezentantilor sai nicio solicitare, scrisa sau verbala, de a ne exprima punctul de vedere pe aceasta tema”, se arata in debutul textului primit pe e-mail.

Desi am fost sunat pana acum de doua institutii de credit pentru a mi se oferi (pe factura :) ) posibilitatea de a lua niste bani, nu am acceptat si nici nu am de gand sa…Asta pentru a clarifica din start niste lucruri. Nu dam nume, ca nu-i frumos.:)

“Prin acest fapt, consideram ca ati incalcat, prin omisiune sau in mod intentionat, regulile deontologice fundamentale ale activitatii dumneavoastra, fapt care a condus la redactarea si apoi publicarea unor articole partinitoare, dezechilibrate si defaimatoare, propagand astfel in randul distinsilor dumneavoastra cititori un adevar total eronat”, mi se mai spune, uitandu-se faptul ca prima mea solicitare adresata lor dateaza de peste o saptamana si la care nu am primit nici azi un raspuns.

“Dupa cum probabil stiti, incepand cu saptamana trecuta, Volksbank Romania a demarat o campanie de informare a clientilor sai referitoare la procedura de implementare a prevederilor Ordonantei de Urgenta 50/2010, drept un nou pas al unui proces continuu si prioritar pentru noi, de a stabili si mentine o relatie transparenta si mutual benefica cu toti clientii si partenerii bancii.

Suntem prima banca care a discutat deschis cu clientii sai (sublinierea imi apartine) si care a acceptat sa lucreze aplicat, impreuna cu dansii, pe marginea unor aspecte din contractele de credit. Citarea unor surse anonime din cadrul unor forumuri online, nu impiedica o eventuala angajare a raspunderii persoanelor in culpa.

Avand in vedere detaliile enumerate mai sus, speram ca pe viitor colaborarea noastra sa se incadreze in parametrii deontologici specifici ambelor companii.

Va multumesc si o zi excelenta!”

I-am sunat, am discutat pret de 5 minute, cat sa le spun ca demutl le trimisesem solicitarile pentru discutii online sau interviuri, ca pozitia mea nu e anti-banca atata vreme cat am publicat asta si asta, dupa care am convenit asupra unui interviu cu cei responsabili de a raspunde concret.

Le-am trimis 10 intrebari, carora sper din toata inima ca vor raspunde. Interesul meu este de a incerca sa lamuresc cine si cata dreptate are, punand in comun pozitiile BNR, clienti, banci comerciale.

Sustin si acum ca retroactivitatea Ordonantei 50 este nefericita, dar nu judec  motivele care au dus la aceasta concluzie. Constat ca dreptatea poate fi la mijloc. Clientii sunt indreptatiti sa ceara daune acolo unde se simt lezati, asa cum banca e indreptatita sa limiteze erorile proprii de cele transmise prin contagiune.

In rest, astept raspunsurile bancii. Voi reveni.

Anca Piperea, din cate stiu, e sefa sau sefa adjuncta a unei directii (chiar a celei juridice, parca) din Unicredit Tiriac Bank. Gheorghe Piperea va avea in mana documente care tin de secretul profesional al bancilor. Seara, Gheorghe Piperea se va duce obosit, acasa. Acolo, sotia il va intreba cum a fost peste zi. Iar dl. avocat ii va povesti probabil cum a luptat impotriva Volksbank, BCR sau alte banci. Plus amanunte din maruntaiele interne ale bancilor. L-am sunat pe domnul avocat, dar avea telefonul inchis.

UPDATE. Un cititor imi semnaleaza pe blog cum ca dl. avocat ar fi divortat de Anca. L-am sunat si nici vorba de asa ceva. “Dar lasati comentariul pe blog. O sa devin mult mai interesant pentru femei”, mi-a marturisit Piperea, care a confirmat ca sotia este director adjunct in banca italiana. Si ca nu e niciun conflict de interese. “Unii cred ca faceti jocurile bancii”, mi-a mai spus avocatul.

Din cate stiu, o parte din institutiile de credit considera “sensibil” subiectul. M-au sunat oameni din banci sa mi se planga despre acest aspect. Nu stiam ca sotia avocatului Piperea e director in Unicredit Tiriac. Nu am nimic impotriva diviziunii muncii in familie. Dar atunci cand Sotul poate detine in geanta documente care i-ar putea oferi sotiei un avantaj in piata, parca lucrurile nu mai sunt atat de albe...

Zic si eu, nu dau cu parul…

Mesajprimit  la un alt post:

“Casa de avocatura Coltuc lanseaza rubrica “Procese colective banci”

http://www.coltuc.ro/blog”

Iata ca se poate si concurential…..

In ultima saptamana, bancile au fost supuse unui tir de nemultumiri legate de comportamentul de feudal pe plantatie. Cum au reactionat ele? Luam astazi primele doua cazuri: BCR si Volksbank. Multumesc IQ Media.

BCR

Un raport de monitorizare imi arata ca au fost gasite 342 de rezultate in cautarea efectuata pe ultima saptamana,in toate sursele si domeniile (500 de bloguri plus tot ce inseamna media)

Majoritatea sunt desigur negative emotional -83%, neutre (4%) si pozitive (13%). Asta arata ceva, dar nu sunt eu cel care trebuie sa judece.

Cum a reactionat BCR la acest sovoi de stiri in masura sa le afecteze credibilitatea?

Au fost doua tipuri de reactii. Primul tip, cel formal, au dat comunicate. Doua. Unul aici, iar celalalt, aici. Fara nicio legatura cu scandalul in care era implicata banca. Unele discutabile din punct de vedere al impactului. Neoficial, au pus mana pe telefon si au sunat sa explice off the record ce si cum.

Acel « restul » pe care il vedeti pe graficul BCR e reprezentat de saptamanale locale, publicatii lunare nationale si televiziuni,

Volksbank

Aici, lucrurile stau si mai si. Reactii nervoase (inclusiv in mailul privat), vorbe dulci care sa adoarma  in- obedientele altora samd.

Aflu acum ca trei banci din top 10 au ofertat grupul clientilor nemultumiti ai Volksbank pentru a le refinanta creditele.  Ofertele au venit telefonic, in zilele urmatoare urmand sa aiba loc discutii si negocieri cu fiecare banca in parte, au declarat surse apropiate afacerii. Deocamdata nimeni nu confirma ca este vorba de o strategie generala a bancilor de a-si schimba intre ele portofoliile, ci mai degraba de un proces ce tine de concurenta bancara.

“Sentimentul meu este ca bancile au inceput sa se devore intre ele, fiecare incercand sa isi adjudece portofoliile sanatoase de clienti ai celeilalte. In cazul Volksbank, discutam de peste 1500 de clienti cu bonitate buna, majoritatea cu studii superioare, care nu au inregistrat restante. Probabil ca acest lucru a contat atunci cand am fost ofertati de banci”, au declarat sursele citate.
O sa revin maine cu amanunte infinit mai interesante. Deocamdata constat ca unii sunt extreeeem de ieftini de cumparat.

:)

Am discutat intre timp cu cei din banci si am transmis o invitatie pentru o intalnire online a sefului Volksbank cu cititorii HotNews.

Cei din banci ( nu in mod necesar BCR sau Volksbank) stiu de existenta acestor grupuri. Unii semneaza acolo cu numele lor real, incercand sa explice de ce uneori se exagereaza. Alteori posteaza cu titlu anonim.

Tradari sunt si de partea cealalta. Oameni care sunt activi pe forumuri/grupuri de discutii, dupa care se duc sa isi negocieze personal dobanzile la credit.

Unii au marja zero peste Euribor, dar raman nemultumiti. Altii au marja mult mai mare si accepta o refinantare a bancilor in conditii  bune.

Gheorghe Piperea  face si el un ban frumos ca avocat. 200 de euro inmultit cu 1000 de clienti fac 200.000. Numai de la Volksbank. De la BCR mai pot veni tot pe atat. Orice avocat si-ar asuma un asemenea proces.

In alta ordine de idei, nici Statul nu a jucat foarte corect. Un contract este o lege a partilor. Nu intervii dupa 5 ani sa modifici conditiile contractuale initiale. Eu am o firma prin care inchei contracte. Pai daca ar veni Statul sa imi schimbe contractele de acum 3-4-5 ani si sa ma puna sa dau bani inapoi, inchid afacerea si ma duc sa ma culc.

Nu discut aici despre banci si situatia de acum, ci in ideea de contract comercial ca putere a intelegerii intre doua parti.

Ca bancile au exagerat si ca s-au comportat ca feudalii cu sclavii de pe plantatie, asa este. Dar teama mi-e ca nu Ordonanta 50 va regla fondul problemei. Doar va porni niste discutii greu de stapanit.

PS Excelent textul lui Negritoiu, din ZF.

BCR pare campionul aparitiilor in presa. Nu pare, este. E drept, “aparitie” poate insemna si de bine si de rau.

Una peste alta, graficul arata cam asa, si include datele din saptamana care s-a incheiat. Pentru detalii dati click si va jur, imaginea se va mari. :)

Pentru cei care sunt curiosi cum stau lucrurile la 6 luni, aveti graficul nr 2, din stanga

Pentru a vedea de pilda in cazul BCR cine si unde a scris cel mai mult,

puteti urmari graficul nr. 3. Oricum, m-am uitat peste cine anume scrie cel mai mult despre banci. La BCR, dar si la BRD sau alte banci, comunicatele de presa sunt extrem de putin reprezentate. In cazul graficului de mai jos, acel “altele” reprezinta radiouri si televiziuni in principal. Nu le-am detaliat si mai mult pentru ca v-as fi incarcat inutil bunaciune de grafic.

Cam atat.

BRD Constanta- circa 3 milioane de euro

Mai e cazul de la Gura Humorului, sau unul de pe pagina DNA, o sentinta de acum cateva luni data la Reghin. O gasiti dand cautare dupa cuvantul “Banca” in sectiunea de decizii.

Cazul Romexterra Brasov sau BCR Craiova sunt si ele semnificative, ca sa nu mai zic de cea de la BCR Curtici

La Botosani a avut si acolo loc o mare frauda. Nici Raiffeisen nu a fost ocolita de angajatii-hoti. Despre Bancpost Baia Mare e inutil sa mai vorbesc…Inchei tot cu o sesizare legata de Raiffeisen, desi repet, mai toate bancile s-au confruntat cu angajati hoti si escroci.

In perioada de avant a economiei, cand bancile s-au extins mai mult decat le era plapuma, au angajat pe te miri cine. Poate dupa amiaza am sa revin cu niste CV-uri de oameni din banci, CV-uri care nu au nimic in comun cu activitatea bancara. Dar in foamea de oameni, alimentata de foamea de extindere, cine a mai stat sa se uite cu atentie la carierele viitorilor angajati ai bancilor?

In argumentele sale, BRI il aduce pe cel al imbatranirii populatiei. Lumea imbatraneste, constata BRI, iar cheltuielile pentru a-i sustine pe acesti batrani cresc, in vreme ce veniturile din care sa-ti permiti acest efort, scad. Adica banii vor fi tot mai putini, ceeea ce te duce cu gandul la  deflatie si la modelul japonez.
Atunci cand seful FED a discutat la Dallas despre caile pe care banca centrala a SUA le are de urmat,  a spus cateva lucruri foarte grave, dincolo de prudenta cu care un bancher central vorbeste in public. BB a vorbit despre “optiunile dificile” pe care le va avea de luat natiunea americana. SUA va avea de ales intre: 1. taxe si impozite mai mari, 2. schimbarea politicilor sociale (alocari destinate somerilor, pol. de securittate sociale) si 3. cheltuieli publice mult reduse. Sau o combinatie intre acestea trei.
Paranteza. Asistam, mi se pare mie cel putin, la un paradox. Criza asta (datorata clar unui exces de lichiditate) a fost “aruncata” in lume de sistemul financiar. Statele au ajutat bancile ca sa nu crape, iar acum bancile fac profituri de pe urma salvatorilor lor. Sistemele financiare mondiale sunt inca subventionate de bancile centrale prin operatiunile uneori contra-naturii pe care acestea le fac (vezi BCE).
Europenii ajung sa se imprumute pentru a participa la planurile de salvare ale tarilor in dificultate. Italia cere bani Germaniei ca sa ii dea apoi Greciei.  Spania cere si ea bani pe care sa ii poate eventual imprumuta Portugaliei. In plus, statele au nevoie ele insele de bani, ca sa isi regleze propriile probleme. In tot acest timp, citim comunicate prin care banca X anunta cresterea profitului cu YY %. Daca aplicam un principiu utilizat in criminalistica (intotdeauna de pe urma crimei, cineva are ceva de castigat), este evident cine este “criminalul”. Pana acum, de castigat au castigat doar bancile.
Gata paranteza.
O initiativa de taxare a bancilor a fost anuntata inca de prin mai 2010. In Romania inca nu se pune problema taxarii bancilor, desi zvonurile erau ca toate statele membre ale UE vor fi obligate sa instituie o asemenea taxa incepand din 2011.
Fireste, bancile se opun si nu fara argumente. O asemenea taxa ar creste volatilitatea pietelor in mod periculos si ar strangula schimburile economice, spun ei. Insa a permite in continuare existenta cazinourilor financiare este la fel de dificil de admis.
Pe termen mediu, cred ca vom asista la o consolidare a sistemelor bancare. Spania a inceput timid, dar am sentimentul ca si grecii vor proceda la miscari asemanatoare(fuziuni bancare) si nici francezii nu vor sta mult timp deoparte.
E posibil sa mai asistam  la un glisaj de la “capitalismul social” pe care il vedem azi, spre “socialismul occidental”, in care statul se implica mai mult in economie (desi nu sunt deloc adeptul unei asemenea miscari).
Cu toate eforturile de a li se pune o lesa, bancile vor continua sa isi impuna regulile. In fond, ele detin capitalul si lor li se vor adresa Statele de cate ori vor avea nevoie de bani. Si vor avea MARE nevoie de acum incolo.
Sistemele publice ar putea ajunge in pragul strangularii, iar pentru a fi salvate trebuie incurajata natalitatea, pentru ca tot mai multi tineri sa poata contribui la un sistem social tot mai imbatranit.
Se va munci mai mult timp (si in consecinta ne vom bucura mai putin timp de pensie) si ni se va cere mai multa performanta pentru aceiasi bani.
Guvernele vor trebui sa ia masuri dure in plan economic, ceea ce ar putea starni derapaje sociale soldate cu schimbari la varf, iar cei care vor veni vor fi obligati sa amane reformele ( de pilda, cred ca dupa ce se vor pune in practica masurile romanesti de austeritate, vom asista la sacrificarea unor ministri, iar pana in toamna am putea avea un nou premier- un nume cunoscut dealtfel)
In rest, in Sinaia este zuper frumos. Uite si niste poze. In prima, o fetita s-a chinuit vrem 10 minute sa isi curete sandaluta de o piatra si apoi sa se reincalte. Alta e de la muzeul din Parcul din centrul orasului si a treia e locul din care am scris acest post.