Tag Archives: bani

Ce nu trebuie ratat din lecturile acestei saptamani

Posted on by
Reply

Evolutia mortii. Lawrence Schwartz, profesor de biologie la Universitatea din Massachusetts Amherst : Oamenii sunt cele mai bune note de subsol în istoria evoluţiei. Suntem un experiment esuat. De aici, unde gasiti un text bun despre viata, moarte si limita dintre ele.

Vor reveni vreodata vremurile bune? Recesiunile sunt în general considerate ca întreruperi anormale, iar recuperarile sunt inevitabile acesta este modul în care economia s-a comportat mai bine de un secol. Chiar şi după Marea Depresiune, de crestere a revenit la ei pe termen lung, tendinţă, ea a luat doar un timp. In ultima perioada insa, perioadele de dinaintea recesiunilor a fost anormal de bine, in vreme ce recesiunile au fost anormal de adanci, spun unii. De citit  “Descalcirea canalelor de recesiune 2007-2009”

Continue reading →

Cateva vorbe despre bani, incredere si criza datoriilor suverane (1)

Posted on by
2

Unii economisti spun ca banii nu sunt altceva decat o promisiune a rambursarii unei datorii si atat. Cand iei un leu imprumut de la o banca tu iei de fapt o hartie prin care recunosti ca esti dator cu un leu bancii si atasezi promisiunea restituirii lui. Inainte vreme, cand Ion ii imprumuta un sac de faina lui Gheorghe pe timp de un an, la scadenta poate Gheorghe nu avea sacul de faina, dar ii dadea ceva de o valoare similara pentru Ion si cu care Gheorghe era de acord. De pilda un cojoc. Cu acel cojoc, Ion se ducea la tamplarul Bebe care statea in frig si ar fi fost in stare sa dea o masa cu 4 scaune in schimbul unui cojoc.  Asta e comertul de tip barter. Banii au aparut pentru a usura acest schimb.

Continue reading →

Educatie financiara de la Aristotel si Thales

Posted on by
6

Unii au citit “Politica” lui Aristorel. Cei Celor care nu au facut-o le recomand sa o parcurga. Textele de mai jos sunt fragmente  legate de bani si economie. Fac mult mai mult decat actualele programe de “educatie financiara” promovate de unele institutii.

“Aşa este povestea lui Thales din Milet.  Din pricina sărăciei lui, ţinându-l unii de rău, cum că filozofia (lui) este nefolositoare – aşa se spune – şi prevăzând, graţie cunoştinţelor sale astronomice, că recolta măslinilor va fi îmbelşugată, încă de cu iarnă, când tocmai avea ceva bani, dădu arvună tuturor muncitorilor de măsline din Milet şi Chios, şi-i închirie cu o mică sumă. Când sosi apoi timpul culesului şi se căutau în grabă mulţi asemenea muncitori, i-a reînchiriat cu preţul care i-a convenit şi a strâns o mare avere; astfel le-a arătat că filozofilor le este uşor să facă avere, când vor, însă nu la aceasta năzuiesc ei.
In Sicilia, unul a cumpărat cu banii depozitaţi la el tot fierul din uzine, iar când veneau negustori de pe pieţele străine, el era singurul vânzător şi deci nu li—1 vindea pe cine ştie ce preţ prea mare, totuşi, la cincizeci de talanţi, câştiga o sută. Dionysios, aflând aceasta, îi dădu voie să-şi ia averea, însă îi interzise să mai rămâie în Siracuza, ca unuia ce născocise o afacere păgubitoare intereselor tarii”

Continue reading →

Politica lui “Ce dai mah? Ce-s io, carpa ta?”

Posted on by
1

Intr-o familie, numai un idiot ia de unul singur, decizii care ii afecteaza pe toti. Ce barbat e ala care ii spune nevestii:”De maine aduci mai multi bani in casa, ca altfel te iau la omor?” Sau ce doamna i se adreseaza sotului ei cu aceleasi cuvinte?

Intr-un trib, seful de trib ia decizii pentru toti membrii tribului, dupa ce se consulta cu batranii, tinerii si cei care au reputatia ca tin tribul pe linia de plutire. Daca nu o face, risca o revolta in trib sau alte chestiuni la care nu are cum sa le faca fatza fizic.

Asa trebuie sa se petreaca lucrurile si intr-o comunitate sociala cum e un stat. Te consulti cucei care te tin in spate, ii intrebi pe investitorii straini cam cum ar face ei, asculti toate vocile importante si apoi deliberezi si iei o decizie.

Continue reading →

Revista “presii”. O scurta trecere in revista a principalelor articole din presa internationala de azi

Posted on by
4

Fiscul spaniol cauta 3000 de conturi in Elvetia, care ar putea adaposti intre 8 si 10 miliarde de euro, scrie presa locala. Altii vorbesc despre numai i 2500 de conturi, da` nu asta e relevant.In plus, bogatii Spaniei vor fi mai impozitati decat saracii. La ei, nu la noi. Si nu mai intrebati de ce.:)

Lloyd Blankfein, CEO Goldman Sachs, ar putea sa apara la emisiunea Oprah Winfrey show pentru a-si mai spala imaginea crunt afectata de scandalurile din jurul bancii. Cum ar fi sa-i vedem si pe ai nostri directori executivi de banci  la “Acces direct” sau la Capatos?

Sectorul Horeca din Belgia a negociat reducerea TVA de la 21 la 12% si s-a angajat in schimb sa faca 6000 de angajari. Probabil ca din toamna, in Romania sa va negocia cresterea TVA la 24% si zeci de mii de disponibilizari. Asta e diferenta dintre cele doua modele economice.

Institutul francez de statistica a calculat ca economia Frantei nu va creste cu mai mult de 1,4% in acest an dupa ce anul trecut se contractase cu 2,5%. De unde va veni cresterea la ei? Din exporturi in primul rand, iar asta se va intampla mai degraba in a doua parte a anului, spun statisticienii. Ca tot veni  vorba de Franta, merita o privire raportul Curtii lor de Conturi asupra starii finantelor publice.  Pentru cei care nu au vreme, Curtea lor de Conturi a analizat riscurile la adresa finantelor publice, le-au enumerat frumos pe la pag 66 si au venit cu solutii.  Sa nu se supere dom` Vacaroiu, da` cam asa se lucreaza profi. Parerea mea!

Continue reading →

Raportul de stabilitate al BCE. Bancile vor mai pierde 195 de miliarde. Miscari de bani abrupte. Posibile noi bule

Posted on by
2

Bancile europene risca sa-si treaca in bilanturi  noi pierderi de circa 195 de miliarde de euro in urmatorul an, acestea constituind al doilea val de deprecieri ale activelor cauzat de criza economica, se arata in Raportul de stabilitate publicat aseara de Banca centrala Europeana.

In raportul sau semestrial asupra stabilitatii, BCE precizeaza ca finantele publice reprezinta cel mai mare risc la adresa stabilitatii, datoriile publice si deficitele bugetare perturband intentiile investitorilor  si restrangand companiilor accesul la credit.

Continue reading →

Familia Ionescu, creditul bancar si criza financiara

Posted on by
9

Ionescu e antreprenor. Are o idee de afaceri in care crede si care ar putea da de lucru muncitorilor care sa o produca, dar si departamentului de vanzari care sa o vanda apoi utilizatorilor finali. Dar Ionescu nu are capital. Capitalul (banii, pe intelesul tuturor) sunt la Popescu, bancherul. Avem deja trei nivele ale societatii. Oamenii cu idei de afaceri (sau mai mult decat o simpla idee) si nevoie de bani, forta de munca ce ar putea fi angajata in proces si detinatorul de capital.
Banii nu sunt insa niciodata acolo unde sunt necesari, ci sunt concentrati in banci. Ca sa ii utilizezi e nevoie de credit. Ionescu ar vrea un credit, dar dobanda pe care bancherul Popescu i-o cere, este peste posibilitati. Popescu vrea 15%, iar Ionescu ar vrea sa lucreze cu o marja de 10%, ca sa isi impuna produsul pe piata. Prin urmare, Ionescu nu mai ia banii de la Popescu. Daca i-ar lua, ar trebui sa isi vanda produsul mai scump si asta ar insemna fie sa nu poata si sa falimenteze, fie sa antreneze o crestere usoara a preturilor la produsul pe care vrea sa il fabrice ca sa ii poata rambursa dobanda lui Popescu, bancherul.
Continue reading →

Banii locali. Pot fi o solutie si in anumite zone din Romania?

Posted on by
17

In timpul crizei din anii 2000, Argentinienii s-au folosit de „Credito” sau de „Patacon”. In Brazilia circula si in prezent cu succes, „Palmas”-ul. Un oras din Marea Britanie a pus in circulatie in septembrie 2008, Lira Lewes. Discutam despre monedele locale (se mai numesc si complementare). In Europa circula peste 70 de asemenea monede locale. Ele nu au o sustinere guvernamentala si nu apar in cotatiile oferite de bancile centrale, dar circula pe piata si sunt acceptate la plata de catre comercianti si persoanele fizice.In plus, permit relansarea economiilor blocate.
Continue reading →

Pe muzica lui Andries, parca si evaziunea fiscala e mai blanda

Posted on by
1

Ascult o piesa a lui Andries (“Te vreau”) si citesc studii legate de evaziunea fiscala, elaborate prin Elvetia. Poate ca stiti sau poate ca nu, dar elvetienii au cam trecut la ingroparea secretului bancar odata cu incheierea unor acorduri de cooperare cu diverse tari. Azi dimineata pe la 4, cand ma puneam la curent (vine vorba, ca nu prea-mi plac socurile electrice) cu ceea ce s-a intamplat in lume in noaptea ce trecu, citeam ca actionarii UBS ii vor semna un carte blanche lui Ospel, fostul patron al UBS, ceea ce pe unii ii irita.
In fine. Pe drum la serviciu ma gandeam cine e vinovat pentru ca anual platim un pret urias al coruptiei.
Continue reading →

Care e de fapt, Marele Plan de Salvare a bancilor?

Posted on by
Reply

Mai marii financiari ai lumii s`au trezit ca au o problema in sistemul bancar. S`au dus pe apa sambetei mii de miliarde de dolari, hemoragie masiva care a provocat falimente bancare, dar si achizitii si fuziuni in cadrul industriilor finantate de banci. Declaratiile politice nu mai au efect, panica se intinde cu viteza zvonurilor, asa ca puternicii zilei s`au apucat sa faca un Plan de savare. Mai intai l`au anuntat americanii- epicentrul groazei, dupa care au venit si restul statelor cu planuri similare.

Ce nu inteleg eu este faptul ca, dupa atatea zile de stors creierii, dupa brainstorminguri care se prelungeau pana a doua zi dimineata, dupa ce cei mai rafinati finantisti au fost pusi sa gandeasca medicamentul crizei, dupa toate acestea asadar, s`a iesit cu un asemenea Mare Plan.

Cum suna el, Planul? “Veniti ba, care aveti nevoie de bani , ca va dam bani” Gandire adanca, rafinament financiar, subtila filozofie economica.

America a pus 700 miliarde de dolari, ceea ce pare a nu`i ajunge nici pe o masea, Anglia a pus si ea vreo 64 miliarde, nemtii pun vreo 400 de miliarde, etc. Azi vor fi anuntate oficial sumele, dar problema este daca asa ar trebui sa arate Marele Plan de salvare.

In locul celor 5 puncte ale declaratiei Ecofin, eu as pune alte 5

“1. Zi cati bani vrea banca ta si vino sa`i iei ca poate ma enervez si dublez suma!

2. Promite ca n`o sa mai faci

3.Daca o sa mai faci prostii, sa stii ca poate te voi pedepsi

4.Cum? Nu`ti ajung banii? Vino draga sa ma iei

5.Te rog pe viitor sa fii mai atent”

Cam astea sunt de fapt cele 5 puncte ale Marelui Plan.

Totusi, unde se duc banii astia? Sunt sume uriase de bani care in mod normal, ar trebui sa treaca ori in deficite, ori in inflatie, ori in somaj…

PS E nevoie de salvarea sistemului financiar, fara discutie. Pun aici in discutie doar mijlocul prin care aceasta salvare se produce si daca fraza “Cine are nevoie de bani sa ma sune” poate tine loc de Plan.

continuare