Dan Popa » banci http://hymerion.ro blog despre economie, finante si bani. Nu neaparat in aceasta ordine Fri, 03 Feb 2012 05:08:39 +0000 en hourly 1 Sectorul bancar din Romania vs cel din tarile vecine in numai 6 indicatori. Ce a insemnat criza http://hymerion.ro/2011/12/16/sectorul-bancar-din-romania-vs-cel-din-tarile-vecine-in-numai-6-indicatori.html http://hymerion.ro/2011/12/16/sectorul-bancar-din-romania-vs-cel-din-tarile-vecine-in-numai-6-indicatori.html#comments Fri, 16 Dec 2011 07:09:42 +0000 hymerion http://hymerion.ro/?p=11814 Continue reading →]]> Datele provin din bancile centrale nationale plus Banca Centrala Europeana.  Mai intai, despre bancile noastre.  La noua luni, pierderile depasesc 200 milioane de euro, pe total sistem.  Cam jumatate inregistreaza pierderi iar cealalta jumatate, profit. La fel ca anul trecut. Daca imparti ROE pe segmente, obtii graficul de mai jos:

Ce ne spune el? Ca in criza, asa cum era de asteptat, numarul bancilor cu ROE sub zero a crescut. 2008 si 2009 au fost anii cei mai negri din acest punct de vedere. Din 2010, cresterea devine mai lenta. Evidaman, bancile cu ROE peste 20% a coborat abrupt.

Graficul numarul doi. Operating profit/ total assets. Stam peste Polonia, Cehia si Bulgaria. Primele luni din 2009 au adus  o consistenta scadere. Din iulie, treburile parca au inceput sa se miste, mai putin in Cehia

Graficul numarul trei. Neperformantele. Bulgarii stau cel mai prost. In Polonia, din aprilie 2010, au inceput sa scada. Bine, Polonia sta mai bine in mai multe privinte, dar asta e o alta tema.

Al patrulea grafic. Capital buffer. Aici suntem de departe cei mai buni. Multe comentarii nu sunt de facut

Al cincilea. Veniturile nete din spezele bancare. Scad, ceea ce poate insemna (dar nu inseamna, doar glumeam) intensificarea concurentei bancare.

Mai aveam cateva grafice, cum ar fi cel legat de cheltuielile operationale (suntem sub Cehia si Bulgaria, dar mult peste Ungaria si Polonia), ori cel legat de staff expenses. Pe asta parca ar merita sa-l pun…

Si gata. Restul, intelegeti dumneavoastra…

]]> http://hymerion.ro/2011/12/16/sectorul-bancar-din-romania-vs-cel-din-tarile-vecine-in-numai-6-indicatori.html/feed 10 Carduri si banci. Experiente pe viu http://hymerion.ro/2011/12/15/carduri-si-banci-experiente-pe-viu.html http://hymerion.ro/2011/12/15/carduri-si-banci-experiente-pe-viu.html#comments Thu, 15 Dec 2011 13:43:12 +0000 hymerion http://hymerion.ro/?p=11809 Continue reading →]]> De la un cititor:
“Ca mai toata lumea, si familia mea are ceva relatii contractuale cu bancile. Eu am de mult timp un cont curent cu card atasat  ING Cont’Rol (ca sa folosesc termenii bancii) la care aveam atasata o linie de credit ING Extra’ROL. Cu vreun an in urma imi facusem la CEC si un card de credit.
Pe de alta parte, sotia are un card de debit la Banca Transilvania la care era atasata o linie de credit. Prin vara ajung la concluzia ca unele cheltuieli bancare pot fi micsorate. Imi propun sa scap de cardul de credit de la CEC si de liniile de credit atasate pe celelalte doua carduri din familie. La o analiza detaliata ajung la concluzia ca o refinatare ar putea sa ma ajute in acest sens. Intru pe net, gasesc pe Conso niste solutii, ma interesez la cateva banci, discut cu cateva cunostinte care lucreaza in mediul bancar si ma hotarasc sa aleg o refinatare cu un credit de nevoi personale cu dobanda fixa. Scapasem ocazia de la BCR care a fost in vara si gasesc una la BRD. Dobanda 7,25% era absolut OK tinand cont de situatia ce se prefigura.
Ma duc la cea mai apropiata sucursala BRD de domiciliul meu, ii spun consilierei ce doresc si-imi da cateva formulare pe care sa le completez atat eu, cat si sotia. Ma duc la cele 3 banci ca sa obtin adeverintele necesare din care sa rezulte sumele cu care sunt dator la fiecare dintre ele. Ma duc la ING pentru ca era foarte aproape si obtin documentul pe loc. Ma duc cu sotia la BT si i se spune sa vina peste 3 zile sa-l ridice. Ma duc si la CEC si mi se spune sa vin peste 7 zile sa ma interesez daca a venit sau nu. Ca sa rezolv mai repede cu CEC-ul am sunat insistent dupa 4 zile si, intr-un final (dupa 8 zile), ca sa-l iau mai repede, am convenit sa ma duc eu la sediul din Piata Alba Iulia sa ridic documentul.
Dupa ce am obtinut toate documentele solicitate de BRD ma duc la sucursala in cauza, le depun si mi se spune sa revin peste cateva zile pentru semnarea contractului. Cer, in acelasi timp, conditiile contractuale ca sa le studiez si eu inainte de a semna contractul cu ei. Initial mi s-a spus ca se gasesc pe net. Insist sa-mi fie date in forma tiparita ca pe net poate nu sunt actualizate datele (zic eu). Intr-un final, le obtin.
Cand ma duc sa semnez actele era o alta consiliera cam ametita si neprofesionista. Ii arat ca sunt neconcordante intre ce mi s-a spus, ce scrie in foaia cu informatiile standard la nivel european si ce scrie in contract, cer explicatii despre anumite articole care nu au legatura cu creditul pe care vreau sa-l fac si, in momentul in care tai din contract aceste prevederi, ia foc. Cum imi permit eu sa fac acest lucru cu un document oficial, ca el este standard, ca nu se face asa ceva.
Intreb de ce banca nu face documente personalizate pentru fiecare produs in parte asa cum exista la alte banci? Sa presupunem ca acele conditii generale sunt valabile pentru toate produsele de la BRD, dar in conditiile particulare ale creditului respectiv ar fi trebuit sa fie un articol in care sa se precizeze ca din conditiile generale, in cazul acestui credit, sunt valabile articolele a, b, c, x, y, z. De unde pot eu sa-mi dau seama care e valabil pentru mine si care nu? Pe vorbele ei? In fine…
Sunt directionat catre seful sucursalei cu care discut toate obiectiile si convenim sa solicite sefilor sa modifice corespunzator aceste documente. Unele chestii oarecum banale spune ca s-ar putea rezolva, dar unul destul de important (legat de dobanda pe care o va aplica BRD cand se va trece la euro), nu.
Ii spun ca nu sunt de acord sa-mi faca un card (asa cum mi-au propus) pe considerentul ca am deja la alte banci si ca doresc sa platesc ratele la casieria BRD. In plus, sunt niste taxe aberante la cardurile BRD. Mi se raspunde ca se vor desfiinta casieriile in scurt timp si ca tot o sa fiu nevoit sa-mi fac un card. Refuz in continuare acest card.
Pana la urma, inghit in sec si ma hotarasc sa semnez. La un moment dat, mi se spune de niste comisioane de care nu discutasem la intalnirile anterioare. Intru din nou la seful sucursalei sa-ntreb ce-i cu ele si-mi explica cat este si ce inseamna fiecare. Ii atrag atentia ca aceste comisioane nu erau trecute in foaia cu informatiile standard la nivel european iar el imi raspunde ca BNR nu-i obliga sa ofere si aceste informatii!!!
Cum, necum, taxele si comisioanele astea ma costau suplimentar 90 € pentru fiecare banca la care urma sa returnez creditul, deci in total 270 €!!! Facand o socoteala grosiera am ajuns la concluzia ca, de fapt, costul creditului era consistent mai mare decat ce am gasit eu pe Conso. Le spun simplu ca ma lipsesc de oferta lor.
Discut pe acest subiect cu o persoana apropiata care lucreaza la o sucursala BCR din provincie si-mi spune: dar, ce, tu nu stiai ca BRD iti ia bani si cand respiri? Ii raspund: daca BRD face asa, BCR cum face? Ia fa o solutie sa vad la voi cum este?
Studiind oferta ajung la concluzia ca pentru aceeasi suma ratele lunare erau cam cu 100 de lei mai mari la BCR. Explicatia: la noi, taxele si comisioanele alea care te-au enervat pe tine nu se iau toate odata ca la BRD sa te rupa (financiar) la inceput, ci ti le bagam in credit si platesti pe toata durata acestuia.
Merci, zic, sa platesc dobanda si la taxele si comisioanele BCR. M-am lamurit si cu BCR.
Revin dupa cateva zile la sucursala BRD si le spun ca as semna si maine cu ei daca ar gasi o solutie sa nu mai platesc acele taxe si comisioane aberante. Mi se spune ca nu se poate.
Si ce idee imi vine mie? Ia sa sun eu si la alta sucursala BRD. Sun la una de pe la Metro. Intreb, este vreo solutie de a refinata o suma de … fara sa mai platesc acele taxe si comisioane de 90 € de fiecare banca? Da, ma plesneste in creier persoana de la capatul firului. Sigur, intreb inca o data? Absolut sigur, mi se raspunde. Pai, daca este asa, chiar si azi pot sa vin sa semnez contractul. Va asteptam, mi se raspunde.
Mai, sa fie, daca cumva am dat peste una care nu stie toate amanuntele astea… Ia sa sun la o alta sucursala care oricum este si mai aproape. Primesc acelasi raspuns: se poate. OK, in 10 minute sunt la dvs.
Ii povestesc toata patania cu prima sucursala si-mi spune pe un ton profesionist ca diferentele dintre sucursale sunt date de oameni. Iar oamenii adevarati gasesc solutii corecte la problemele concrete ale clientilor. Parca eram in alta lume. Hai sa vedem, zic eu.
Pai, avem un alt produs care nu are dobanda de 7,25 % precum cel care vi s-a oferit initial, ci o dobanda de 7,50 %. In schimbul unei dobanzi un pic mai mare, nu mai platiti acele comisioane. Va duceti dvs direct si va platiti sumele pe care le aveti de plata la acele banci. Vazand desfasuratorul cu ratele pe care le-as avea de plata constat ca era o diferenta infima in plus. Gata, hai sa trecem la treaba.
Imi spune ca va prelua dosarul de la sucursala initiala si ma va tine la curent. Ii spun ca as dori sa nu mai platesc asigurarea de viata oferita de banca deoarece am o asigurare de viata pe care o pot cesiona in favoarea bancii pana la suma cu care trebuie sa acopar creditul. Dupa mai multe peripetii, reusesc sa rezolv acest aspect.
In final, obtin creditul si, cand sa platesc, mi se spune ca trebuie sa platesc si costurile unui card!!! Pai, cum sa platesc, daca am spus ca nu vreau asa ceva. Le-am cerut sa-mi arate in contract unde am semnat eu pentru asta. Pai, v-au facut cei de la prima sucursala!!! Cuuuuum, au facut un astfel de card fara semnatura mea? Pai, ma duc acum la ei si-i iau cu fulgi cu tot. Consultanta ma linisteste promitandu-mi ca va rezolva ea problema. OK.
Toata treaba asta de la prima discutie la BRD si pana la semnarea contractului a durat doua luni dar nu era totul rezolvat. De ce? Pentru ca am avut probleme mari cu CEC Bank.
La o luna de la obtinerea adeverintei de la CEC primesc o instiintare de la ei prin care sunt anuntat ca figurez cu restante de 15 zile la cardul de credit de valoarea totala a creditului luat si ca neplata in termen de 30 zile va duce la raportarea mea ca debitor la Biroul de Credit.
Care au fost cauzele care au dus la aceasta situatie?
CEC mi-a eliberat acea adeverinta dar, in comparatie cu celelalte doua, in plus mi-au reziliat contractul de acordare a creditului (!!!) şi, mai mult, mi-au impus să returnez suma in termen de 30 zile (!!!). Sa precizez, eu nu cerusem asa ceva. Eu am fost in discutii cu BRD pentru o eventuala refinantare a creditului, dar contractul a fost incheiat, asa cum am mentionat mai sus, abia dupa doua luni. Practic, ei au luat de sigur ceea ce era o probabilitate. Ma intreb, ce s-ar fi intamplat daca nu mai faceam refinatarea.
Sa continuam…
Cu instiintarea in mana, ma duc la agentia CEC unde am solicitat adeverinta si am cerut explicatii. Ma ia in primire o angajata cu gura mare ca trebuia sa stiu ca suma trebuia returnata in 30 zile. Eu intreb: in baza carui contract semnat de mine trebuia sa stiu acest lucru? Ca nu e un contract, ca scrie in normele noastre interne? Pai, stimata doamna, cum pot eu, un client oarecare, sa cunosc norme interne ale CEC Bank?
Dupa un schimb spumos de replici, imi sugereaza sa fac o cerere de prelungire a perioadei cu 30 zile. O fac si o rog sa-mi spuna si mie cand primesc raspunsul daca s-a aprobat sau nu. N-am primit nici pana-n ziua de azi raspuns.
Creditul l-am returnat in ultima zi din perioada de prelungire. Ma duc prima data la BT ca era cel mai aproape de sucursala BRD, apoi ma duc la CEC sa platesc si, intr-un final, la ING Bank. La BT si la ING a mers snur. La CEC mi-a luat aproape o ora!!! Adeverinta sus-amintita stabilea o suma aproximativa (!!!), rotunjita in plus la suta de lei (!!!). Le platesc suma respectiva si-mi spun sa revin a doua zi ca sa-mi confirme daca mai am sau nu ceva de plata (!!!). Nu va mai spun cum s-au cacait pana au facut formalitatile. Ca in toata aceasta perioada, persoana respectiva mai rezolva si alte probleme, de parca eu eram ultimul om caruia trebuia sa-i rezolve problema pentru care am venit.
A doua zi mi-au dat rest 10 lei. I-am intrebat, de curiozitate, cum de la alte banci le-a iesit cu zecimi, sutimi de leu si la ei le-a iesit rotunjit la 10 lei? N-au fost in stare sa-mi raspunda.
Stati ca nu s-a terminat…
La o ora dupa ce fac plata sunt sunat de o persoana care, initial, s-a dat drept angajat al CEC Bank spunandu-mi ca in evidentele CEC Bank figurez cu un debit de x lei. Ii spun ca, daca verifica mai atent, va constata ca am facut plata intregii sume cu o ora in urma. Nu va cred, zice el. Sa-i dau numarul chitantei cu care pot dovedi acest lucru.  Il mai intreb inca o data unde lucreaza, la ce compartiment de la CEC (ma gandeam ca poate o lucra in centrala, nu la agentia unde am facut plata, si n-o avea acces la informatie in timp real) si-mi spune ca este angajat Melon Romania, care este o firma recuperatoare de creante. Deja luasem foc. I-am spus ca eu n-am nicio tangenta cu aceasta firma si sa ma lase-n pace. I-am inchis telefonul si… din nou la agentia CEC.
Am intrebat cum si-au permis sa ma dea pe mana acestor recuperatori in conditiile in care facusem cerere de prelungire a perioadei de returnare a creditului, eram in aceasta perioada de prelungire, iar recuperatorii ma cauta desi aceasta perioada se termina abia maine (mai mult, individul de la Melon mi-a spus ca eram in baza lor de date de 10 zile!!!)?
Pentru ca angajatele de la agentia au dat din colt in colt, am sunat la relatii cu clientii solicitand explicatii despre aceasta situatie. Evident, nu stiau aceste amanunte.
Am reusit, intr-un final, sa vorbesc la telefon cu cineva care a promis ca-mi va trimite un raspuns prin email legat de aceasta situatie. Desi am avut un schimb amplu de mesaje, in final nu am primit nicio explicatie pentru care CEC Bank si-a permis ca, urmarea unei cereri de eliberare a unei adeverinte din care sa rezulte suma de la un moment dat pe care o am de returnat, sa-mi impuna rezilierea contractului de credit si un termen de returnare a lui. Mai mult, am vazut in ultimul extras de cont ca CEC Bank mi-a oprit si penalizari pentru intarzierea returnarii creditului de care nu mi s-a spus nimic la momentul cand am returnat creditul.
Evident, toate acestea vor face obiectul unei sesizari catre ANPC.
Imi cer scuze ca prezentarea este cam lunga si, daca ceva a fost neclar, am toata deschiderea pentru a clarifica aceste aspecte.
As prefera ca numele sa nu-mi apara pe net chiar daca la CEC Bank ar putea foarte usor sa-si dea seama cine sunt”
]]> http://hymerion.ro/2011/12/15/carduri-si-banci-experiente-pe-viu.html/feed 21 Si daca vor fi nationalizate? http://hymerion.ro/2011/11/08/si-daca-vor-fi-nationalizate.html http://hymerion.ro/2011/11/08/si-daca-vor-fi-nationalizate.html#comments Tue, 08 Nov 2011 19:41:06 +0000 hymerion http://hymerion.ro/?p=11629 Continue reading →]]> Se vorbeste nu de azi si nici de ieri despre nationalizarea bancilor. Ca e temporara, ca e permanenta, presa germana si cea franceza au pus in ultimele zile problema aceasta. Aveti linkurile la finalul acestui post. In 1980, au mai avut loc nationalizari bancare. Nu in stilul in care de Gaulle le facea, dar….

Scurta istorie incompleta

• Iulie 2007. IKB Deutsche Industriebank intra in dificultate

• Septembrie 2007, UBS  si Crédit suisse sunt atinde de “virusul” crizei subprime.

• Februarie 2008. Anglie recunoaste criza de la Northern Rock

• Martie 2008. Bear Stearns, e preluata in ultimul moment de JPMorgan Chase. Cu sustinerea FED.

• Iulie  2008. Santander (Spania) e preluata de Alliance & Leicester pentru1,3 milliarde  £.

• August 2008.  Dresdner Bank e vanduta de Allianz catre Commerzbank. Pretul: 9,8 mld. eur.

 • Septembrie 2008.  Fanny Mae si Freddy Mac sunt nationalizate de facto.

-Deutsche Postbank, filiala a Deutsche Post, e preluata de Deutsche Bank pentru 9,3 mld. €.

- Merrill Lynch e preluata de Bank of America pentru  50 mld. USD

- Halifax-Bank of Scotland (HBOS),  e preluata de Lloyds TSB, pentru 12,2 mld. USD.

- Washington Mutual,una dintre cele mai vechi case de economii americane, e preluata de JPMorgan Chase, pentru 1,9 mld USD.

- Nationalizare partiala a Bénélux Fortis.

- Nationalizarea bancii  englezesti  Bradford & Bingley, de catre Banco Santander, pentru 0,77 mld eur.

- Hypo Real Estate e salvata in urma unui plan de urgenta de 35 mld EUR.

- Dexia ia de la Statele actionare 6,4 mld EUR. Urmeaza demantelarea.

- Mitsubishi UFJ Financial Group (MUFG) intra in actionariatul Morgan Stanley (21% din actiuni contra a 9 mld USD)

• Octombrie 2008 :

- Wachovia , preluata de Wells Fargo, pt 15 miliarde de dolari.

- BNP Paribas preia controlul Fortis in Belgia si Luxembourg pt. 14,7 mld. euro.

- Unicredit ia din piata 6,3 mld. euro.

- guvernul german injecteaza 15 mld. in  Hypo Real Estate.

- 8 banci engleze sunt nationalizate

- Asiguratorul nipon Yamato Life se declara in faliment

De atunci si pana acum am mai asistat la sute de nationalizari mai mici sau mai mari.

Pe termen mediu si lung, cred ca asta ne asteapta.  Un val de nationalizari viitoare, care va avea un efect antiseptic pentru intregul sistem pe termen lung. Din pacate, consecintele pe termen scurt  vor fi destul de …

De unde credeti ca au scos bancile care au preluat alte banci,banii? Multumesc, asta era tot.

 

Pentru pretentiosi, cititi si lucrarea asta a lui Maddison. Daca nu o aveti, poate gasim cai pentru a v-o putea trimite

Si acum linkurile promise la inceput:

http://www.challenges.fr/finance-et-marche/20110913.CHA4144/la-nationalisation-des-banques-francaises-est-elle-vraiment-une-absurdite.html
http://www.lemonde.fr/economie/chat/2011/09/16/pourquoi-faut-il-nationaliser-les-banques-francaises_1573528_3234.html
http://www.lejdd.fr/Economie/Actualite/Les-banques-francaises-vont-elles-etre-nationalisees-386891/
http://www.boursier.com/actions/actualites/rumeurs/crise-financiere-faut-il-nationaliser-les-banques-francaises-3268.html
http://www.liberation.fr/economie/0601148-faut-il-nationaliser-les-banques-francaises

http://lecercle.lesechos.fr/cercle/abecedaire/n/221137562/nationalisation-banques-grand-retour
http://www.latribune.fr/entreprises-finance/banques-finance/banque/20110912trib000648480/debat-faut-il-nationaliser-temporairement-les-banques-.html

http://www.lepoint.fr/actualites-economie/l-allemagne-veut-sauver-les-banques-en-expropriant-leurs/916/0/318381

http://www.atlantico.fr/decryptage/moody-banques-francaises-societe-generale-bnp-paribas-credit-agricole-nationaliser-180799.html
http://olivierdemeulenaere.wordpress.com/2011/09/07/marc-fiorentino-nationaliser-les-banques-pour-3-ou-4-ans-et-leur-interdire-les-activites-de-marche/
http://www.liberation.fr/depeches/0101320329-berlin-n-exclut-plus-de-nationaliser-des-banques
http://www.lepost.fr/article/2009/01/08/1379512_l-allemagne-nationalise-partiellement-pour-la-premiere-fois-une-de-ses-banques.html

]]> http://hymerion.ro/2011/11/08/si-daca-vor-fi-nationalizate.html/feed 6 Breakingviews Euro zone bank stress test http://hymerion.ro/2011/10/15/breakingviews-euro-zone-bank-stress-test.html http://hymerion.ro/2011/10/15/breakingviews-euro-zone-bank-stress-test.html#comments Sat, 15 Oct 2011 15:44:41 +0000 hymerion http://hymerion.ro/?p=11539

Intrati aici si jucati-va cu parametrii oentru a vede cum “se misca”diferitele outputuri in functie de inputuri. Discutam in special de recapitalizarea bancilor, dar si de altele..

Via Adrian Codirlasu

]]> http://hymerion.ro/2011/10/15/breakingviews-euro-zone-bank-stress-test.html/feed 1 Despre banci, recapitalizari, BNR, scrisori si memorii. Ceea ce nu se spune despre banci http://hymerion.ro/2011/10/14/despre-banci-recapitalizari-bnr-scrisori-si-memorii-realitatea-e-mult-mai-crunta.html http://hymerion.ro/2011/10/14/despre-banci-recapitalizari-bnr-scrisori-si-memorii-realitatea-e-mult-mai-crunta.html#comments Fri, 14 Oct 2011 15:48:57 +0000 hymerion http://hymerion.ro/?p=11531 Continue reading →]]> In bancile romanesti se petrec lucruri despre care nu se spune si nu se scrie din motive pe care unii le stiu, altii le inteleg iar ceilalti spun ca e imposibil sa se intample asa ceva. Cazul A. Sa presupunem ca un dealer face o tranzactie la ordinul unui client in suma de 15, sau 17, sau 20 de milioane de euro. Asta la ora 10. Pana dupa amiaza, cursul se duce in balarii, iar clientul e dispus sa ofere spaga pentru ca tranzactia sa fie stearsa ca sa isi limiteze pierderile. Caz concret, poate fi documentat. BNR habar nu are de asa ceva, decat daca cineva din interiorul bancii respective ii informeaza. Cazul B. Un sef de sucursala a unei banci de top, participa la o intalnire cu CEO-ul. Un expat care nu a demonstrat foarte multe la viata lui. Oarecum marginalizat. “Romanii sunt clienti de cea mai joasa speta” , spune ditamai presedintele bancii..

Trec peste team-buildingurile cu Alba ca Zapada si cei 7 pitici (fara bicio gluma) si revin la ce scriu angajatii bancilor.

“M-am revoltat asemenea declaratii, bineinteles. Urmarea? M-au chemat in comisia de disciplina si ma obliga sa imi dau demisia. Pe motiv ca nu au nevoie de astfel de angajati.  Ca nu sunt aproape de interesele bancii…Nimeni nu spune ca suntem obligati sa mintim ca sa le luam banii clientilor, ca esti tot timpul amenintat  la serviciu si pentru ca am avut curajul sa trimit un memoriu  la toti cei din banca ceea ce se intampla…”, spun ditamai directori de sucursale ale bancii de mai sus.

Cazul C. Tot din primele 10. Un control intern descopera ca angajatii proprii au facut o gaura de 3,9 milioane de euro. Tehnicile folosite sunt de-a dreptul prostesti.

Tehnica unu: Ai acces la conturile clientilor? Exceptional

In plin centrul Bucurestiului opereaza una din sucursalele cele mai mari ale bancii in cauza. Angajatii bancii au si ei slabiciuni. Una este aceea ca unii dintre ei atunci cand dau de bani nu se pot opri sa nu bage mana pana la cot. Intra in conturile clientilor si fac viramente prostesti, catre alte conturi. La sume mici, unii proprietari de conturi nu  baga de seama. Cand faci insa un virament de 58.770 de lei dintr-o data, cum a facut un asemenea angajat, nu te miri ca esti dat urgent afara. Si ca fostul tau angajator te va urmari si in mormant sa isi recupereze banii si onoarea in fata clientului pagubit.

Tehnica doi. Daca tot esti in banca, de ce sa nu iti faci singur un descoperit de cont? Pai ce, esti orice amarat de pe strada ca sa faci cerere si sa astepti cine stie cat? Intri de bunavoie in sistemul informatic al institutiei  si iti dai singur aprobarea, ca doar de aia lucrezi in banca. 85.000 de lei, ce mare scofala?

Tehnica trei. Esti prost si atat. Vine un cetatean la ghiseu si face o cerere sa retraga niste bani. Tu ai altele pe cap, asa ca il rezolvi rapid pe client. La sfarsitul zilei ti se atrage atentia ca ai dat banii unuia care nu avea nicio treaba cu contul din care l-ai servit. Prinde orbul, scoate-i banii. Cam 100.000 de lei.

Tehnica patru. Retragi bani din ATM. Pe la spate.  Nu de la un singur ATM, ci de la mai multe bucati. In total, angajatul (lucra la departamentul logistic) si-a scos din bancomate 105.890 lei. Nu bagand cardul prin fata, ci prin spate. Banca s-a prins dupa cateva zile. Acum nu mai lucreaza in banca, dar prejudiciul a ramas.

Alte tehnici: Acordarea de credite fictive care nu se regasesc in arhivele bancii, imprumuturi date cu incalcarea normelor interne, bani trimisi unor rude din strainatate sau mici imprumuturi acordate colegilor. Aceasta este descoperirea facuta de controlul intern al unei alte banci banci din top 10, una dintre persoanele implicate fiind chiar directorul unei respectabile agentii.

Oficialii BNR s-au marginit sa declare ca asemenea situatii nu sunt foarte rare si ca totul tine de managementul resurselor umane. “Cata vreme un om are acces la foarte multi bani, ajunge sa isi piarda cumpatul vazand cat de usor se poate fura. Lucrurile pot scapa usor de sub control. Cazurile nu sunt foarte rare dar, din fericire  autorii sunt prinsi si raspund pentru faptele lor”, au declarat surse din BNR

Alta banca “Sunt unul dintre cei care au fost disponibilizati . In momentul plecarii mele imediat mi-a dublat rata la 1000 de unitati monetare. 50 platesc din credit si 950 dobinzi vreme de 30 de ani . Va dati seama in ce situatie sunt ? Am facut cereri pentru refinantare si nu au fost de acord . La ultima nici nu am primit raspuns .Am facut refinantare a unui credit cu putin timp de a fi disponibilz. de atunci ma chinui ingrozitor. Am achitat sporadic si la ora asta am restante foarte foarte mari zile multe intirziere, figurez ca cel mai rau paltnic  si risc sa ramin fara casa . Am lucrat peste 20 de ani in banca .. daca as fi sa ma mai nasc odata niciodata nu voi mai face prostia asta sa lucrez in banca. Iti inoculeaza cultul banului , ca tu esti superior altora iar la un moment dat te elimina si te lichideaza fara mila .

Cazul D ” Mi-au propus 100.000 de euro recompensa ca sa plec dar sa imi tin gura. Nu am acceptat si acum o sa ma judec cu ei”

Povestile europene cu recapitalizari, lichiditati, criza euro,  palesc in fata acestor situatii. Din care situatii mai am vrei 20 de cazuri concrete. Poate le va afla si BNR si centralele bancilor in cauza.

]]> http://hymerion.ro/2011/10/14/despre-banci-recapitalizari-bnr-scrisori-si-memorii-realitatea-e-mult-mai-crunta.html/feed 9 Grecia. In fond, cine ce risca? http://hymerion.ro/2011/09/27/grecia-in-fond-cine-ce-risca.html http://hymerion.ro/2011/09/27/grecia-in-fond-cine-ce-risca.html#comments Tue, 27 Sep 2011 15:07:53 +0000 hymerion http://hymerion.ro/?p=11449 Continue reading →]]> In 2007, cotidianul Wall Street Journal o dadea drept exemplu de economie performanta. Oficiali ai Moody`s o laudau. Dupa cateva luni, calvarul incepea. Mai intai au scazut exporturile. Apoi, banii trimisi din afara scadeau vazand cu ochii.  In scurta vreme, a ajuns paria clubului select in care intrase victorioasa. Acum se discuta despre falimentul ei ca tara. Ce s-a petrecut intre timp? Cum a ajuns Grecia un fel de experiment al zonei euro si ce risca cei care au invitat-o “in marea familie Euroland”?

Sa incepem cu sfarsitul. Cu riscurile. Bancile elene au investit masiv in propriile titluri de stat. Graficul il aveti mai jos (sursa: OECD). Bancile straine au investit in bancile grecesti si la fel, in datoria greaca. O posibila intrare in incapacitate de plata ( plauzibila, cata vreme datoria Statului este de 1,5 euro la fiecare 1 euro pe care il produce economia) ar insemna ca bancile sa piarda.

Foarte bine, sa isi asume pierderea, veti spune. Numai ca nici bancile nu sunt in cea mai buna forma. Banii pe care i-au investit prost plus credite neperformante in crestere plus cate o gaura data de cate un trader lacom fac ca pierderile sa fie “externalizate” pe numele unor vehicule financiare extreme de dificil de controlat. Nimeni nu stie care e de fapt situatia bancilor europene in acest moment, Suntem exact ca in 2008. Si discutam de sute de miliarde de euro, nu de bani marunti.

Ce risca fiecare parte intrata in joc?

Bancile. Sa nu uitam ca unele dintre cele mai mari au tras profituri din ceea ce numim “criza elena”.  Ai o problema cu deficitul. Iti angajezi un super-specialist (sa zicem Goldman Sachs), el iti ia caruta de bani, iti spune sa faci intr-un anume fel , dupa care el pleaca iar tie ti se infunda.
Nu ar trebui ca GS sa iti dea banii inapoi? Sa suporte, cum ar veni, din miliardele de dolari profit, o parte din “gafa”?  Lumea are nevoie de un cap al lui Motoc acum. Nu doar GS e vinovat pentru masinatiunile facute, sa fie clar. GS e doar unul dintre cuiele din asfaltul pe care masina financiara ruleaza. Băncile elene ar putea pierde circa 5 mld. euro prin pro­gramul de schimb de obligaţiuni care face parte din pachetul de salvare de 159 mld. euro stabilit în iulie de liderii europeni pentru Grecia, potrivit estimărilor guvernului de la Atena, citate de The Wall Street Journal.

“Cuantumul pierderilor încă nu a fost determinat, însă estimările sugerează aproape 5 mld. euro. Pierderile s-ar pu­tea re­flecta în rezultatele băncilor din al doilea trimestru” afirmă un oficial din gu­vernul elen.

Fostul director general al FMI Dominique Strauss-Kahn pledeaza pentru anularea datoriei Greciei, reprosand europenilor ca “nu isi dau seama de amploarea” crizei care zguduie intreaga zona euro, intr-un interviu acordat TF1. In ce priveste stergerea datoriei Greciei, Strauss-Kahn a raspuns: “Cam asta ar fi ideea. Vedem foarte clar ca aceasta datorie este uriasa si trebuie redusa cu orice pret”, a spus Kahn.

Statele. Pierd si ele, prin canalul bancar, comercial si prin cel al contagiunii.

Grecia. Pierde cel mai mult. Dar nu e pentru prima oara. Practica stergerii datoriilor de stat este veche in istorie. In secolul al IV-lea inainte de Cristos avea loc prima restructurare din istorie a datoriilor autoritatilor publice. Rau-platnicul era aceeasi  Grecie. Se imprumutase de la unul dintre cele mai mari centre financiare locale (Templul din Delos). Winkler (1933) estimeaza imprumutul la 215% din ceea ce am numi astazi PIB-ul cetatilor elene. Intre 1820-2003 au existat sute de restructurari ale datoriilor statelor, foarte putine fiind cele care au scapat de acest lucru. De regula, restructurarile veneau dupa perioade dificile din punct de vedere economic (razboaie, recesiuni, sau pur si simplu imprumuturi de fite, cum au facut cativa regi francezi).

Inainte de primul razboi mondial de pilda, Turcia si Bulgaria si-au suspendat ratele in contul datoriilor pe care le aveau la tarile considerate “inamice”. Austria si-a restructurat datoriile in 1802 si 1868, dupa ce a pierdut razboaie. Spaniolii (1831) si  chinezii  (1921) au trecut si ei printr-o restructurare a datoriilor in urma unor razboaie civile.

Ca element comun al tuturor restructurarilor- cei care detineau creantele erau in majoritate companii sau asociatii private, nu alte State. La fel ca si acum, de fapt.

  • Cea mai lunga asemenea intelegere a durat 14 ani, si s-a petrecut in 1870

Printre putinele tari care nu au apelat niciodata la restructurari sunt Canada, Australia, SUA (la nivel federal) si cateva state arabe.

In perioada primelor defaulturi din istorie, creditorii se adunau intr-o adunare si incercau sa se inteleaga precum vulturii la impartirea prazii.  Uneori reuseau s-o faca, alteori discutiile se prelungeau cu anii. Cea mai lunga asemenea intelegere a durat 14 ani, si s-a petrecut in 1870, cand cu restructurarea datoriilor Spaniei.

E drept, sumele cu care se intra in default erau infinit mai mici. La 1906, totalul insolventelor scazusera de la 300 milioane de lire sterile la numai 25 de milioane (Mauro, Sussman and Yafeh, 2006). Dupa defaultul tarilor africane din anii 1970 (Zair, Peru, Sudan), clubul creditorilor se organizeaza si apare Clubul de la Roma.

  • Cum se face o restructurare de succes?

Istoria ne arata ca asemenea restructurari a datoriilor se face prin:

Acordarea unei perioade de gratie. Statului falimentar I se acorda o perioada de gratie in care nu I se cere plata ratelor, dar I se cere sa faca reforme dure si curatenie in ograda cu bani. Vi se pare cunoscuta metoda? Asa este, se practica si azi, pe alocuri.
Se aplica un moratoriu de plati (steregerea unei sume din datorie) si/sau extinderea maturitatii imprumutului. Asta fac si bancile cu clientii (ma refer la extinderea maturitatii). Ai avut imprumut scadent la anul? Lasa, ti-l prelungim pe inca doi ani, dar fireste, o sa iti crestem putin dobanda.
Reducerea dobanzii imprumutului. Nu mai platesti 5% ca nu ai cum. Platesti 4,99, ca stim ca poti, dar nu vrei.
Infiintam un consiliu care se va ocupa de incasarea banilor la buget, consiliu format din 5 reprezentanti ai creditorilor si unul al datornicului, de sanchi. Este cazul Greciei (1898) Paraguay (1855), Egipt (1876), Turcia(1881), Serbia (1895). Practic, statele isi pierd controlul finantelor publice, iar creditorii fac cam ce vor ei, ca niste recuperatori de treaba ce sunt.

Apoi, asa cum spuneau niste baieti destepti,  problema nu e ca grecii sau spaniolii sunt indatorati, ci ca cineva continua sa le imprum ute bani. Iar cei care le imprumuta ar putea deveni noile victime. Pana la urma, desi pare o criza a datoriilor suverane subprime,  eu unul raman la ideea ca discutam in continuare de o criza bancara.

Sa presupunem prin urmare ca Grecia falimenteaza sau ca iese din Eurozona.Teoretic, potrivit ISDA, mai reduci un principal, mai tai din dobanda, mai amani o plata ca doar oameni State suntem.

Una peste alta, nu e normal ca neamtul sa achite costul lenei grecului, asa ca reticentele germanilor in a ajuta cu bani Grecia pot fi foarte bine intelese. A apela la FMI arata insa o slabiciune a UE in materie de guvernanta economica, ceea ce nu convine europenilor.
Imi vine acum in minte finalul din Zorba, care e exceptional. O uriasa investitie se prabuseste, banii se duc naibii, totul se darama, iar Zorba, privind toate astea, se ridica si incinge un sirtaki. In fond, nu sunt banii lui.
Asta face Grecia si acum.

Sau cititi si de aici

]]> http://hymerion.ro/2011/09/27/grecia-in-fond-cine-ce-risca.html/feed 4 Subiectele zilei http://hymerion.ro/2011/09/12/subiectele-zilei.html http://hymerion.ro/2011/09/12/subiectele-zilei.html#comments Mon, 12 Sep 2011 05:35:51 +0000 hymerion http://hymerion.ro/?p=11361 Continue reading →]]> Reforma bancilor britanice va intarzia. Cu cat mai mare va fi intarzierea, cu atat mai tarziu va veni recuperarea.  In Franta, urmeaza o saptamana de foc. Daca se va adeveri zvonul privind scaderea ratingului bancilor locale, ne putem astepta la inrautatirea situatiei din pietele financiare. Nationalizarea temporara a bancilor nu mai e un zvon susotit pe la colturi. Asta mai ales de cand situatia din Grecia demonstreaza ca toate planurile sofisticate concepute in marile birouri europene se pot arunca la gunoi.  Despre sustinerea bancilor de catre State vorbeste si seful UBS, Oswald Gruber, intr-un interviu acordat Sonntag.  Sigur ca e o mare porcarie asta, dar e cea mai mica, zic unii, fata de ceea ce s-ar intampla daca nu s-ar face. Daca atata stiu insa bancile centrale si Guvernele, ce naibii sa mai zici?

La ce bun testele alea de stress, daca de aproape fiecare data in ultimii 3 ani dupa ce ele s-au aplicat cu rezultate “foarte bune” (am citat), apareau cataclisme mai mici sau mai mari in piata. In mod realist, “examenul de maturitate” bancara e prost conceput si are rezultate false.  Ultimul test de stress a lucrat cu doua scenarii: unul caldut si altul fierbinte. Bancile centrale au testat, metaforic vorbind, reactia unei persoane care e lovita in cap de o creanga sau careia i se aprind pantalonii. Desigur, persoana in cauza poate fi lovita de fulger, se poate sufoca mancand un peste sau se poate arunca in fata metroului, satula de viata.  Nu poti deduce dupa derularea a doua scenarii tipul reactiei si intensitatea aceleiasi reactii la modul general.

Doi la mana, din cate tin minte, si anul trecut ATE Bank a picat testul. Il pica si anul asta si probabil ca o sa-l pice si in urmatorii 4000 de ani. Pateste ceva? Nu. Promite ca se capitalizeaza si trece clasa. Nu mai vorbesc de faptul ca anul trecut au trecut testul toate bancile din Irlanda, iar dupa doua luni s-a demonstrat ca isi ascunsesera starea comatoasa cu mult aplomb.

Nu mai zic ca inainte de criza, BCE a simulat fix caderea pietei imobiliare si a ajuns la concluzia ca toate bancile pot absorbi socul. Nu are rost sa spunem ce a urmat.

Aceste teste au rolul distonocalmului si atat. Calmeaza “pietele” , acesta e scopul lor final.  Nu iau “temperatura” sistemului, nu sunt diuretice si nu examineaza EKG-ul bancilor.

PS  Tuturor celor care incep astazi scoala le doresc muuuuulta bafta. :)

]]> http://hymerion.ro/2011/09/12/subiectele-zilei.html/feed 5 Europa, Lagarde, crize, banci, alegeri http://hymerion.ro/2011/08/30/europa-lagarde-crize-banci-alegeri.html http://hymerion.ro/2011/08/30/europa-lagarde-crize-banci-alegeri.html#comments Tue, 30 Aug 2011 03:40:59 +0000 hymerion http://hymerion.ro/?p=11294 Continue reading →]]> Sa tai cheltuielile cand esti in criza e ca si cum ai taia din ratia unui bolnav; cum o sa se mai intremeze? Pentru a mai usura efortul Statelor, adica al medicului care “face” portiile, Lagarde a cerut recapitalizarea bancilor. Ca sa aiba de unde da bani, chiar daca nu e cert ca o vor face.  Sunt si ele pesimiste, iar o privire aruncata peste Europa le da dreptate.  Din martie, activitatea economica a Europei pare a fi inghetat. In zona euro, cresterea  a fost de 0,2% – între aprilie şi iunie. Activitatea nu a fost niciodată atât de lentă,  desi oficial, regiunea a iesit din recesiune la sfarsitul anului 2009. Mai mult, apar frictiuni in interiorul statelor si chiar intre tari si guverne.

De pilda fostul premier britanic Gordon Brown, care susţine că Germania este, la rândul ei, responsabilă de izbucnirea crizei datoriilor, criticând faptul că acest stat respinge emiterea comună de eurobonduri. Într-un editorial publicat în “’Handelsblatt”, Brown spune ca nimeni nu se asteapta ca Germania sa isi transfere prosperitatea catre tarile mai sarace. Dar “’Germania trebuie însă să se convingă de faptul că această criză nu va putea fi depăşită în absenţa emiterii unor eurobonduri commune. … Faptul că Germania acţionează mai mult în aceste zile, deşi se află într-o poziţie de putere, nu este doar un lucru periculos pentru statul amintit, ci şi pentru întregul proiect euro”, spune Brown.

Spania. Urmeaza proteste impotriva regulii de aur bugetare , organizate de cele doua mari sindicate- CCOO si UGT. Se cere referendum pe aceasta tema. Miscarea “indignatilor” protesteaza din mai impotriva somajului urias (20,89%)  si a efectelor austeritatii asupra nivelului de trai.  Spania ar putea reintroduce taxarea marilor averi. In 20 noiembrie vor avea loc alegeri parlamentare anticipate. Tara sta prost la capitolul “finantare” pe pietele financiare iar iesirea din criza pare departe.Singura parte buna e ca tara e prea mare pentru a fi lasata sa cada.

Franta. Amenintata sa isi piarda ratingul suprem, economia franceza  nu sta deloc bine. Cresterea economica din acest an variaza in opinia analistilor intre 0,9 (Morgan Stanley) si 2%- cifra oficiala a Guvernului. Oricum, sub necesarul iesirii din criza. Cu finante publice la un nivel mediocru, Franta isi pregateste noul plan de austeritate. O strangere a curelei care va sufoca  si asa anemica crestere obtinuta. La anul, vor avea loc alegeri prezidentiale.

Italia. Nu se mai taxeaza bogatii ci se va imbunatati lupta impotriva evaziunii, a anuntat marti Berlusconi, dupa o intrevedere cu liderul Ligii Nordului. Initial, se acceptase idea unei taxe de 5% pentru veniturile ce depasesc 90 k euro/an si de 10% pentru cele de peste 150 k eur.  Vor reducerea la jumatate a numarului de parlamentari, au instituit un plan de austeritate draconic, in valoare de 45 miliarde de eur. Primarii au iesit ieri sa protesteze la Milano, dar cam degeaba. Italia  se confrunta si cu finantare scumpa pe piata, cu probleme structurale ale economiei, cu o datorie enorma si cu o piata a muncii putin eficienta.

De greci nu mai vorbesc, ca acolo lucrurile par sa se indrepte catre o directie stiuta.

Nici in SUA lucrurile nu stau mai roz. Estimarile de crestere au fost revizuite in scadere iar teama revenirii recesiunii este foarte puternica. Urmeaza si acolo alegeri, ceea ce ar putea frana cura de austeritate la care sunt obligati americanii.

Bancile centrale au cam ramas singure in lupta cu criza, dar mijloacele lor de a lupta s-au imputinat drastic. Sa tiparesti bani cu nemiluita nu mai poate fi o solutie.

Capitalistii se uita rugator catre China, singura care ar mai putea stinge din incendii. Dar si China isi are problemele sale.

Poti sa faci un million de grafice, de analize, poti sa dai drumul tiparnitelor si sa te amagesti ca dragostea cu forta poate da nastere  unor copii frumosi si destepti. In realitate, cresti niste retardati cu porniri oedipiene.  Drama porneste insa de la infiintarea Uniunii Europene. Dintre toate uniunile monetare, extrem de putine au venit pe cale naturala economica, majoritatea covarsitoare fiind decise politic.

Politicul inainteaza intotdeauna mai greu si mai birocratic decat economicul. Pai cum arata din punct de vedere economic Europa in 1998, cand s-au pus bazele Eurozonei si cum arata ea acum, in 2011?

Citeste aici Cat va mai dura experimentul?

Nu deficitul Greciei , Italiei sau cel al Spaniei genereaza si perpetueaza criza, ci constructia politica necongruenta cu cea economica. Cele doua “brate” ale Uniunii par a fi doua grefe fara legatura cu corpul si care in niciun caz nu se coordoneaza in miscari. Acum se incearca “retusarea” diferentelor, dar se face lent, tarziu si confuz.

De regula, dupa asemenea crize manifestarile extremiste se inmultesc si se adancesc. Fiecare economie incearca sa isi protejeze locurile de munca, populatia samd, drept pentru care se recurge la masuri protectioniste. Care dau nastere manifestarilor sovine si provoaca tensiuni interetnice. Speram ca aceasta criza sa nu dureze atat incat istoria sa se repete.

Obsesia monedei unice a existat de la Copernic incoace. Sau de la un neamt  mai anonim- Johann Agricola d’Eisleben, pe la 1530 (Agricola, Sybenhundertundfünfzig deutsche Sprichworter, Haguenau, 1534) care a pus-o si in versuri. :)

Cat despre programele de relaxare monetara de tip QE, se faceau de acum cateva sute de ani dar cel care se intindea cu gluma, platea. Acum greseste unul si platesc toti.

Una peste alta, cauzele posibilei destramari viitoare a actualei Uniuni Monetare Europene nu trebuie cautate in criza. Ea a jucat doar rolul apei din pahar, care ia forma paharului. Nu vede insa nimeni ca paharul e crapat.

]]> http://hymerion.ro/2011/08/30/europa-lagarde-crize-banci-alegeri.html/feed 10 The expected never happens; it is the unexpected always http://hymerion.ro/2011/08/29/foarte-pe-scurt.html http://hymerion.ro/2011/08/29/foarte-pe-scurt.html#comments Mon, 29 Aug 2011 05:46:06 +0000 hymerion http://hymerion.ro/?p=11284 Continue reading →]]> Dupa oferta refuzata de a se uni cu NBG, Alpha a acceptat mariajul cu Eurobank. Probabil vor urma si alte fuziuni in aceasta toamna. Un raport al Deutsche Bank sugereaza cateva nume si asocieri posibile. Cum ar fi de pilda Piraeus– -Postbank- – ATE BANK

Un post excelent

..si o interventie a lui Stiglitz la Lindau Meetings

Franta a comandat un raport referitor la cat ar castiga bugetul de stat prin eliminarea niselor fiscale. Raspunsul: 100 de miliarde de euro. Chiar asa, la noi nu se poate face un asemenea raport?

Fondul Monetar a publicat un document in care sugereaza o “recalculare” a cotelor de participare ale statelor in cadrul FMI, cele prezente fiind departe de realitate.

Un alt post excelent

RBS – pusa la colt de presa britanica pentru chestiuni ce tin de etica

Lagarde, acuzata ca vorbeste prostii

]]> http://hymerion.ro/2011/08/29/foarte-pe-scurt.html/feed 1 Despre banci si greci, putin mai altfel http://hymerion.ro/2011/07/23/despre-banci-si-greci-putin-mai-altfel.html http://hymerion.ro/2011/07/23/despre-banci-si-greci-putin-mai-altfel.html#comments Sat, 23 Jul 2011 14:04:12 +0000 hymerion http://hymerion.ro/?p=11056 Continue reading →]]> Se mai balbaia, mai articula prost cate un sunet, dar a ajuns unul din marii oratori. Cine a citit cele 4 Filipice ale lui  Demostene stiu despre ce vorbesc. Acolo si in alte cateva discursuri sunt descrise sau se fac referiri la modul in care functiona atunci economia si sistemul bancar elen.  Care era importanţa economică a băncilor, riscul  activităţii bancare si cum erau cautate aproape permanent sursele secrete de capital. În economia ateniană nimic nu era clar. Puţine lucruri au putut fi cuantificate cu precizie în timp ce şi mai puţine au putut fi aduse la cunoştinţa publicului larg. Prin intermediul băncilor, identitatea deponenţilor – în special cele ale căror venituri erau „invizibile” – a fost ţinută în secret. Doar dacă dovedeau că au o reputaţie de integritate, bancherii erau capabili să colecteze şi să gestioneze sume mari de bani.

Operațiunile bancare au fost asimilate, în mintea cetăţeanului simplu, cu dezordinea. Desigur, acest lucru a fost ajutat de faptul că băncile au fost singura formă de tranzacţionare în cazul în care nu a fost necesară prezența unui martor. De regulă, bancherii păstrau înregistrări scrise ale tranzacțiilor lor, dar au existat cazuri în care tranzacţiile au fost ţinute ascunse chiar de ei.
Foarte rar aceste activităţi au ieşit la lumină.

Într-unul dintre exemplele cele mai cunoscute din perioada cuprinsă între 386/7 şi 354 î.Hr. s-a petrecut atunci când camera tezaurului sacru (opisthodomos) de pe Acropole a fost arsă de administratorii trezoreriei zeiței Atena. Aceștia au urmărit să evite ca secretele secretele de creditare ale băncilor cu bani publici să fie dezvăluite. Banii din acest tezaur ar fi trebuit să rămână neatinși fiind în responsabilitatea funcționarilor trezoreriei. Când băncile nu au mai fost în măsură să le ramburseze împrumuturile, aceștia au provocat un incendiu, într-o încercare zadarnică de a păstra secrete relaţiile lor cu băncile.  Întreaga afacere a confirmat percepţia larg răspândită că instrumentele bancare erau strâns legate de economia invizibilă.
Forme de împrumut
În secolul al V-lea î.Hr. apare pentru prima dată împrumutul cu dobândă. Până atunci nu se cunoşteau decât tezaurizarea şi împrumutul fără dobândă, numit eranos.
În mod normal cei care împrumutau aveau o anumită experienţă în comerţul maritim. Un comerciant sau un armator (naukleros), cu alte cuvinte, un proprietar de navă, putea împrumuta o sumă de bani pentru a cumpăra marfă. De obicei, această sumă avea o valoare între 1.000 și 4.500 de drahme sau mai mult. Acest împrumut era dat doar pe perioada cât a durat călătoria.
Pentru că realizarea unui transport comercial maritim prezenta riscuri ridicate, ratele dobânzilor au fost destul de ridicate. În secolul al IV-lea î.Hr., la Atena, acestea au variat între 12,5% şi 30%. Ca o garanţie împotriva fraudării mărfii și a navei (mai precis a chilei navei), se încheia un contract scris în care se precizau termenii împrumutului. Dacă marfa se pierdea sau deteriora, responsabilitatea revenea creditorului care suporta pierderile.
Informațiile pe care le știm despre modul în care se desfășurau împrumuturile maritime sunt provenite din patru discursuri ale  lui Demostene de la mijlocul secolului al IV-lea î.Hr. El a spus că a fost uşor să iei împrumuturi fără dobândă sau un fel de sprijin social provenite de la familie sau prietenii. Situaţia a fost, probabil, mai complexă în cazul creditărilor din partea băncilor. Împrumutul, al căror obiect a fost de a face un profit bancherilor şi persoanelor private, a fost la dispoziţia locuitorilor şi, mai ales, a comercianţilor din Atica.
Pentru a se asigura că se va rambursa creditul, activele valoroase ale celui care lua împrumutul au fost frecvent ipotecate. Dacă o persoană eluda plata risca să fie acționat în justiție. În unele cazuri împrumuturile puteau fi plătite în rate.
Împrumuturile au scadenţe scurte, iar dobândă trebuie să fie plătită la fiecare „lună nouă”, adică la sfârşitul fiecărei luni lunare. Pe Strepsiade, care a făcut datorii din cauza pasiunii costisitoare a fiului său pentru sportul hipic, îl trezesc noaptea din somn necazurile băneşti : „Mă topesc, spune el, văzând cum luna aduce din nou ziua de douăzeci şi pe cele următoare, căci dobânzile ajung la scadenţă”.
Dobânda obişnuită era de o drahmă la mină pe fiecare lună, adică de 12%. Dobândă de cinci oboli (10%) este o favoare şi vedem adesea că se plăteşte o dobândă de nouă şi de zece oboli, adică 20%. Cămătarii, fireşte, cer şi mai mult.
În mod obişnuit se pare că statul nu se preocupă să limiteze mărimea dobânzii. Cunoaştem totuşi şi o excepţie: sub arhontatul lui Cadys, la începutul secolului al IV-lea î.Hr., cetatea Delfi a interzis să se împrumute bani cu o dobândă mai mare de 3 oboli la mină pe fiecare lună, mai mare adică de 8,57%, dacă este vorba ele mina din Delfi care are 70 drahme, sau mai mare de 6%, dacă se socotesc 100 de drahme la mină, aşa cum se face în mod obişnuit 25.
Bancherii
Spre sfârşitul secolului al V-lea î.Hr. apar bancherii, care sunt cel mai adesea meteci sau sclavi eliberaţi, iar în secolul al IV-lea î.Hr., discursurile judiciare privind litigiile de succesiune ne dovedesc că unele averi erau constituite aproape numai din creanţe.
Procedeele cele mai obişnuite de a valorifica un capital sunt să dai bani cu împrumut, cu o dobândă ridicată, pentru a finanţa comerţul pe mare sau să cumperi sclavi pe care-i închiriezi apoi fie statului, fie unor particulari.
Informatiile noastre cele mai detaliate despre rolul băncilor în Atena provine din secolul IV î.Hr. Există mai multe trimiteri la bănci în povestea foștilor sclavi Pasion și Phormion care au condus banca cea mai faimoasă din acele timpuri. Povestea celor doi aduce lămuriri, în principal, asupra situației economice a sclavilor și rolului femeii în transferul de proprietate, în cazul serviciilor bancare.
Inițial,  banca a fost deţinută de doi atenieni, Antisthenis și Archestratos, care au avut un sclav Pasion. Odată cu trecerea timpului arătând un talent deosebit în treburile băncii, Pasion a fost eliberat din sclavie şi i s-a acordat conducerea băncii. El a reuşit să obţină cetăţenia ateniană şi să devină proprietarul băncii. Din căsătoria cu Archippe a avut doi fii, Apollodoros şi Pasikles.
Mai târziu, a cumpărat un sclav, Phormion, pe care după ce l-a eliberat l-a angajat să lucreze ca trezorier la bancă. Înainte de moartea sa, în 370/69 î.Hr., Pasion i-a închiriat banca la Phormion pe un contract de leasing de opt ani. După moartea lui Pasion, în conformitate cu dorința lui, Phormion s-a angajat să aibă grijă de fiul său mai mic și s-a căsătorit cu Archippe, dobândind o zestre de trei talanți şi 4.000 drahme. Această căsătorie a produs doi fii. În anul în care a murit Archippe (361/0 î.Hr.), Phormion a obţinut cetăţenia ateniană şi a continuat activităţile sale bancare.
Marile temple
În afară de persoanele fizice şi marile temple împrumutau adesea. Ele dispuneau de tezaure bogate acumulate din donaţii şi dedicaţii făcute de oraşe şi de către persoane fizice. Informații detaliate provenite din materiale epigrafice din Atena ne oferă detalii vitale despre cum au acţionat ca bănci marile temple pe teritoriul atenian. Se pare că cele mai multe împrumuturi erau date oraşelor şi demelor și numai în cazuri izolate unor cetăţeni.
Informații deosebite ce au centralizat datele din insula Delos în  perioada cuprinsă între 377/6 şi 374/3 î.Hr. arată că Templul lui Apollo a împrumutat bani la 13 oraşe din Ciclade. Sumele împrumutate au variat de la 400 la 6.000 de drahme. Scopul creditelor a fost achiziţionarea de cereale (o sumă totală de 9.950 drahme) și protecţia împotriva piraţilor (5.000 drahme).
De asemenea, este bine cunoscut faptul că la începutul războiului peloponesiac spartanii s-au gândit să împrumute bani de la Delfi şi Olimpia. Tucidide (în Istorii 1.121.3 1.143.1) arată că în cele din urmă nu au făcut acest împrumut.
Pericle, la sfârşitul în 431 î.Hr., a descris toate oferte speciale venite de la templele ateniene şi a resurselor de bani. El a subliniat că acestea ar trebui să fie folosite numai în caz de urgenţă şi cu condiţia ca să fie înapoiate. Un astfel de caz a avut loc, în 407/6 î.Hr., când atenienii s-au confruntat cu un deficit de argint fiind nevoiți să bată monede din aurul oferit de templele sacre de pe Acropole.

Sursa

]]> http://hymerion.ro/2011/07/23/despre-banci-si-greci-putin-mai-altfel.html/feed 5