Dan Popa » banci

Cuvinte cheie: TVR, ANAF, blocare conturi

hymerion — Tue, 22 May 2012 08:43:58 +0000

Mai intai, cateva observatii. TVR nu are pentru prima oara conturile blocate de catre ANAF. A doua, operatiunea era de tip “care pe care”. Daca nu treceau la blocarea conturilor intervenea termenul de prescriptie si TVR era exonerata, dar aveau cei de la Fisc probleme cu Curtea de Conturi care i-ar fi intrebat direct: “Bine mai musiu, dar ce-ai facut tu sa recuperezi cele 272 de milioane de lei (fara penalitati) datorie?”.ANAF le mai blocase conturile dar pe scadente. Cate un milion de euro, cate 10 milioane de lei samd. Fara succes insa.

Alta observatie. Dupa ce li se blocase conturile, teveristii deschisesera doua conturi la alte banci, potrivit dosarului fiscal de la ANAF. Fiscul s-a facut ca nu vede, lasandu-i in continuare sa opereze in speranta ca se va da o Ordonanta de stergere a datoriilor (la fel ca la CFR) sau se vor lua masuri in directia achitarii datoriilor. In plus, deschiderea de alte conturi era problema TVR si a Curtii de Conturi, la o adica. Numai ca n-a nici OUG nu s-a dat si nici datoriile nu au fost achitate. Cum prescriptia se apropia cu pasi repezi, fiecare tabara a incercat sa isi salveze pielea. ANAF s-a spalat pe maini blocand conturile, iar TVR a izbucnit demn in plans.

Pentru cei care nu si-au luat medicamentele de memorie, aici aveti stenograma discutiilor din CA al TVR ( 29 nov. 2011)

“Doamna Mihaela Voicu : Sunt blocate, avem poprire de la ANAF.
Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Asta înseamnă că acolo nu se pot face plăţi decât de salarii şi la bugetul de stat. Singura bancă prin care relaţionăm cu terţii, este RBS. De asta ei, având în spate, cum am explicat, un risc destul de mare, legat de faptul că au o scrisoare de garanţie, care acum a rămas la un sold cam de 19 milioane de Euro, pentru care nu au colateral, nu au alte garanţii. Garanţiile pe care noi le-am dat lor se leagă de o linie de credit de 14 milioane de lei din care operăm, asta este tot. Ori chestiunea asta este vitală pentru noi. Noi vrem să dezamorsăm puţin tensiunea asta de acolo, de aia vrem un alt cont. În principiu, oricum, trebuie să gestionăm relaţia asta cu grijă pentru că, ei având expunerea asta, se şi agită mai mult. Atunci, noi am negociat anumite garanţii. Cu unele bănci suntem în următoarea situaţie. Istoric, unele bănci au garanţii în exces, de exemplu, ING-ul. Noi cu ce garantăm, noi, neavând clădiri şi alte bunuri imobiliare, noi garantăm cu încasările din taxă şi, eventual, cu încasările din publicitate, astea sunt
zonele cu care garantăm. Ceea ce este OK, dar în diferite momente istorice au venit diferite aranjamente cu diferite bănci. De exemplu, ING-ul are o supragaranţie, ca să spun aşa, în timp ce RBS-ul este la polul opus, de asta sunt şi cei mai agitaţi. Dorinţa lor este ca anumite, sigur că n-o să facă chiar ce vor ei, dar pe măsură ce se mai eliberează nişte garanţii, mai întregim garanţiile către ei, nu putem decât să le mutăm dintr-o parte în alta. Şi încercăm şi noi să facem chestiunea asta, le-am mai dat garanţii legate de alte încasări pe care le mai avem şi noi din contracte cu celelalte lucruri ca într-un fel să mai liniştim situaţia în relaţia cu ei. La asta se referă, astea sunt termenele şi condiţiile. Am discutat, au mai umblat ei şi la un comision pe acolo, costul banilor a crescut pe piaţa europeană, dar nu sunt ajustări majore, acolo nu sunt probleme mari. Problemele mari erau legate de nivelul minim de credit, pe care ei voiau să-l ducă în jos şi după o discuţie de vreo patru ore şi ceva am reuşit să-l păstrăm, dar condiţia este să facem aceste garanţii. Deci, asta
este chestiunea concretă”

Dintr-o nota de control a TVR intocmita de catre

“Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR) şi Societăţii Române de Televiziune (SRTv), cu modificările şi completările ulterioare, nu a definit clar statutul juridic al celor două entităţi, iar unele reglementări privind activitatea desfăşurată nu sunt îndeajuns de clar formulate ori nu sunt complete sau actualizate, respectiv armonizate cu alte prevederi legale, pentru a fi aplicabile fără dubii, confuzii sau interpretări subiective.
Nereglementarea statutului juridic al SRTv şi SRR, necorelarea unor prevederi din Legea nr. 41/1994, au făcut posibilă şi apariţia unor nereguli în ce priveşte modul de stabilire a drepturilor de natură salarială cuvenite directorului general, dar şi cu referire la modul de negociere a drepturilor salariale ale celorlalte categorii de personal din entitate, ajungându-se, paradoxal, ca acestea din urmă să depăşească plafonul maximal aferent prin asimilare indemnizaţiei unice pentru funcţia de ministru, respectiv nivelul salariului brut lunar la care era îndreptăţit preşedintele – director general în conformitate cu legea.
Astfel, directorul general a fost salarizat prin negociere şi indexare potrivit contractelor colectiv şi individual de muncă, posibilitate stipulată în lege la art. 36 pentru salariaţii SRTv şi SRR, şi nu în baza art. 23 (2) care prevede că directorul general primeşte un salariu brut lunar, asimilat funcţiei de ministru, care, în fapt, ar fi fost cu mult mai mic decât cel negociat. Spre exemplu, salariul brut negociat al directorului general al SRR în anul 2009 a fost în medie de 16 mii lei, faţă de cca 7 mii lei cât reprezenta indemnizaţia de ministru, iar la SRTv salariul brut negociat a fost de cca 15 mii lei. S-a reţinut şi aspectul corelativ că, potrivit art. 23 (3) din lege, ceilalţi membri ai Consiliului de administraţie au primit, lunar, o indemnizaţie reprezentând 25% din salariul brut lunar al directorului general al entităţii.
În acelaşi context, în ce priveşte salariaţii entităţilor, în forma iniţială a Legii nr. 41/1994 era prevăzut la art. 38 că drepturile salariale se stabilesc, în limita veniturilor proprii, prin contracte colective de muncă, încheiate în condiţiile legii, însă prin Legea nr. 124/22.06.1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 41/1994 a fost eliminată sintagma „în limita veniturilor proprii”.

Ca urmare, drepturile salariale nu au fost ulterior nici plafonate la nivelul salariului directorului general şi nici negociate funcţie de eventuali indicatori de performanţă în ce priveşte realizarea volumului estimat de venituri proprii, dar nici afectate de măsurile recente de austeritate sau diminuate în vreun fel în condiţiile
în care SRTv înregistrează pierderi. Totodată, astfel de lacune normative au făcut şi fac posibil arbitrariul în loc de aplicare strictă a reglementărilor legale în domeniu, cu consecinţe negative directe sau implicite asupra situaţiei financiar-patrimoniale, precum şi a modului de evidenţiere şi raportare a fenomenelor şi proceselor economico-financiare la
nivelul entităţilor (ca urmare lipsei bazei legale pentru clarificarea statului juridic al entităţilor, respectiv pentru aplicarea legislaţiei corespunzătoare fiecărui tip de entităţi juridice, cu referire la: modul de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare, reevaluarea activelor fixe corporale aparţinând domeniului public al statului, destinaţia veniturilor rezultate din administrarea bunurilor proprietate publică încredinţate, realizarea obiectivelor de investiţii publice necesare entităţii, salarizarea personalului, natura patrimoniului sau componenţa capitalului social, constituirea de provizioane, efectuarea de compensări de sume între parteneri, rezultatul financiar, termenele pentru întocmirea şi raportarea situaţiilor financiare anuale etc.).

De precizat că, în prezent, aceste două entităţi au o formă de organizare atipică: nici instituţii publice, nici societăţi comerciale, nici regii autonome”

Din cate stiu, au existat discutii directe intre conducerea ANAF si cea a TVR, ramase fara rezultate concrete (achitarea datoriilor).

Pe de alta parte mai e si Parlamentul care a acceptat ca an de an TVR sa mearga pe deficit. Nimeni nu le spunea ca TVR e o Grecie a audiovizualului. Cat sa o tot salvam de la faliment ?

In concluzie, nu stiu daca e mai degraba presiune politica pentru schimbarea sefilor sau pur si simplu o chestiune de seriozitate financiara.

Cateva linkuri pentru lecturi de calitate

hymerion — Sat, 12 May 2012 02:13:54 +0000

Shadow economies around the world – Vox EU
Spring 2012 Journal of Economic Perspectives – Tim Taylor
Cyclicalists should start talking about structural issues too – Noahpinion
The Next Digital Revolution in Education? Grading – Digitopoly
The Benefits of Manufacturing Jobs – ESA
How income inequality contributed to the Great Recession – Till van Treeck
What Really Happened in the Neolithic Revolution? – Acemoglu and Robinson
Will the elections in Europe change economic policy? – Bruegel
Monetary Policy Response Op-Ed – Mike Konczal
When Will Main Street Return to Wall Street? Don’t Hold Your Breath (Barron’s) versus Kass: Buy in May and Go Away (TheStreet)
Unemployment Rate Without Government Cuts: 7.1% (WSJ)

Larry Summers vs. the long-termers (Washington Post)
Occupy London Tour Shows Bankers Profiting Amid Poverty (Bloomberg)
The Climate Fixers (New Yorker)
Felix Salmon: The neutrino arbitrage (Reuters)
Are Smart Phones Spreading Faster than Any Technology in Human History? (MIT Technology Review)
Studying school quality, to fight inequality – MIT News
Silly things for this Wednesday morning – MacroMania
Minimum Age for the NBA – The Sports Economist
European philosophy of social science – Dan Little
Yeager v. Tobin – Uneasy Money
Yes, there is austerity – The Economist
Questions for Tim Noah – Brad DeLong
Larry Summers vs. the long-termers – Ezra Klein
Assessing Structural Unemployment Arguments – Mike Konczal
Structural Unemployment Talk Is Nonsense – Peter S. Goodman
Price of a diploma: Class of 2012 faces tough job market – EPI
Increasing American Jobs Through Greater Exports to Africa – Brookings
Will Rich People Desert the US if Their Taxes Go Up? – Bruce Bartlett
Private Jobs Increase More With Democrats in White House – Bloomberg
Net Neutrality and Economic Equality Are Intertwined – NYTimes.com
President Obama’s “To-Do List” for Congress – The White House
Central Bankers under Siege – Raghuram Rajan
Central banks should do much more – Roger Farmer
‘They aren’t here to learn, they’re here to pass’ – Joris Luyendijk
(Current ECB) Monetary policy is no panacea for Europe – Macro Matters
Commodity Futures Investing: Method to the Madness – Dallas Fed
Perhaps the Biggest Libertarian Bias in Economics – Richard Serlin
BLS: Job Openings increased in March – Calculated Risk
Interconnectedness and Cooperation? – William Dudley
Conditional Inflation Now! – Econbrowser

Tara lui Heidi si cea a lui “Hai, dii!” (măi Batore)

hymerion — Fri, 11 May 2012 07:46:02 +0000

1. “Asta nu intelegem la noi. Cum sa fix intalnire la ora 10 si tu sa suni la ore 11 ca mai intarzii o inche una ora ca nu ai baut cafea la tine? Unde graba atata?, spune colegul roman mie la telefon?”, imi marturiseste elvetianul vadit mirat. “Cazut recent la dumneavoastra Guvern, nu? In ziua acea trebuit semnat acord Romania donatie sute milioane swissfrancs. Nimeni nu semnat, nimeni nu interesat asteptam vedem ce urmeaza. Intarziere cateva luni la dumneavoastra dar nu intereseaza asta la Romania, mai adauga el privindu-ma in ochi.

Discutia e cu un om care are pe mana zeci de miliarde de euro-bani gratuiti, nu credite- si cu care am discutat in statia de tramvai din Berna. Omul circula cu tramvaiul desi, vorba cuiva, daca era un roman in aceeasi pozitie, sigur avea ante-mergatori si era intr-un X5 cu geamuri fumurii.”Fost Romania negociam ajutor SME ( IMM-n.m.DP). La Bucuresti vazut Mercedes si Porsche cata adunam USA si Europe la un loc. Eu vandut last year BMW cumparat Dacia Logan. Criza este, deci facem adjustements”, mai zice elvetianul.

Deceptia lui in relatia cu Romania? “Orice posibil la dumneavoastra, deja invatat asta. Nimic sigur, nimic dureaza more than 6 luni”. Vrem ajutat Romania dar primari ,ohoooo, buzunare largi aveam. Nu dam bani asa la noi. Vrem program concret si bun pentru oamenii”, mai zice elvetianul.

2. Invatamant. Am fost la Politehnica din Lausanne. Fotografiile vorbesc de la sine, dar nu asta e la ceea ce m-as rezuma. Spatiul e total neconventional pentru Romania (si nu doar pentru noi). profesori de fizica, biologie, psihologie cognitiva samd se aduna in acelasi loc si discuta. Ce a iesit din asemenea discutii? ceva banal dar extrem de util.

Un scaun cu rotile pentru persoanele cu dizabilitati, scaun condus prin miscarea mainii, fara volan sau alte pedale. Atingi umarul stang-caruciorul o ia la stanga. Il atingi pe cel drept, o ia la dreapta. Psihologii cognitivi au “desenat” impreuna cu biologii, schema “medicala”, inginerii au construit fizic acest scaun, fizicienii au contribuit cu calculele lro samd. Acolo studiaza si romani.

Costul studiilor: 1000 chf pe an. O sa revin cu detalii absolut fascinante.

Va inchipuiti insa un profesor la o politehnica romaneasca punand la cale un demers similar cu un biolog, psiholog samd? Sa ne ajute Domnul!

3. Istvan. Fost cioban la noi, ex-cioban si in Italia. Acum muncitor intr-o padure langa St Moritz. Castiga cam 3300 CHF net si lucreaza 10 ore pe zi. Dar 10 ore in stil elvetian, nu romanesc. Are 3 pauze ( la 11, la 13 si la 16) , munca incepe la ora 9 si nu depaseste ora 18,30. E din Covasna si nu vorbeste foarte bine romana. “Domnu`Dan, plimbat seful la mine cu elicopter aratat padurea de sus”, zice. “”Speriat la mine, crezut moarte acuma cade elicopter. Pfuai!

Mancarea o face seful de echipa, Luigi. Felul intai, doi si desert. Plus un pahar de vin sau de ceva asemanator palincii. Tot seful il ia in week end la el acasa si petrec impreuna. “Atunci se bea serios. In week end sau dupa program. Daca esti prins baut la serviciu, ai zburat de tot. E multumit, va reveni in Romania ca sa fie “noah, ceva trainer”, chestie de care e tare mandru, la cei cativa ani de scoala pe care i-a facut.

“Foresterii”elvetieni au vizitat Romania si au fost ingroziti. “Anul trecut vizitat localitatea Zabala, unde un cetatean a fost reimproprietarit cu padure si voia un management de calitate, asa ca ne-a angajat pe noi. Am fost acolo si am constatat un paradox extraordinar. Inginerii silvici din Romania, desi foarte bine pregatiti intelectual, taiau padurea fara niciun fel de reguli. pe banii nostri, am decis sa aducem cativa padurari aici si sa le aratam cum se taie pentru ca ecosistemul sa nu sufere. Sigur ca ne costa mult, dar ne doare cand vedem uneori bataia de joc la adresa padurilor romanesti”, imi spune un inginer elvetian. Istvan e de departe cel mai fericit.

4. High tech

Televizoarele la care te poti conecta la facebook si chatta cu cei care se uita in acelasi timp la acelasi program cu tine? O realitate banala pentru elvetieni. Sau sisteme care iti permit sa te conectezi din orice colt al lumii te-ai afla la programele tv de pe televizorul de acasa? No problem!

Nu mai zic de cardurile bancare obisnuite, considerate “proaste”. Exista cardurile cu un fel de “token”incorporat: permit ca la fiecare cumparatura online sa dai un cod unic de autentificare, nu “staticul” cod format din ultimele 4 cifre, care poate fi spart de hackeri

As putea delira la nesfarsit despre industria orologeriei, unde elvetienii s-au prins de potentialul pietei asiatice si produc strict pentru ei adevarate podoabe din aur, care se vand instant.

Romania continua sa se complaca in mici porcarii care ne dau aerul de mici țațe europene. Placerea invartirii in rahat si a flegmei nu ne-o poate lua nimeni. Daca Elvetie e tara lui Heidi, Romania e tara lui “Hai, dii!” ( măi Batore ).

PS. La Otopeni, unde am ajuns azi noapte, intreb un taximetrist cat imi ia pana in Berceni. Raspunsul lui: Nu merg in Berceni, incercati la alt coleg. Colegul imi cere 150 de lei. E trecut de miezul noptii, doar n-o sa va duc pentru 30 de lei!!!”. Revenisem in Romania, era clar!

(va urma cu episoade legate de francul elvetian, Banca lor Nationala s.a.)

Cateva linkuri

hymerion — Sat, 31 Mar 2012 03:54:30 +0000

Din lecturile consumate in ultimele 3 ore, recomand (fara comentarii suplimentare):

Un speech interesant

Cele 3 crize ale Euro

Despre cat de buna e austeritatea

Desprepretul benzinei

De cetit :)

MGI_Debt_and_deleveraging_Uneven_progress_to_growth_Report

Elasticitate si benzina

Care-ai capturat mah, FED-u?

Pocaiti-va!! The End is coming…

Cat costa sa faci un jurnalism de calitate. Luati, mirati-va si comparati cu Romania

Sumarul saptamanii

Sa aveti un week end frumos!

Sa ne despartim de trecut razand

hymerion — Fri, 10 Feb 2012 10:22:48 +0000

Era o perioada in care angajatii din banci se mutau dintr-o institutie in alta la numai cateva luni de la angajare. Multi cereau bani peste ceea ce aveau de oferit, dar nimeni nu putea sa-i opreasca. Am sters numele, am lasat restul. Unii voiau dublu, altii fara 2500 de euro/luna nu se dadeau jos din pat. Bani pe care bancile trebuia sa-i scoata de undeva, nu?

La fel o sa gasiti mai jos. Am scos numele, telefoanele mobile si datele de identificare

Mai jos, o scrisoare dintr-o banca. O reiau, merita.

Compania: o banca greceasca

Anul 2008: deschide o agentie de peste 100 mp undeva in romania – de departe un spatiu mare cat alte trei agentii din oras la un loc. Angajeaza un om pe casierie (entry level cu cel mai mic salariu din banca) . Restul de trei ii promoveaza intern. In cei 100 mp amenajeaza 11(unsprezece ) birouri si 2 casierii. Va functiona doar o casierie si 2 posturi de ofiteri + manager. Se plateste chiria pe un an in avans. Renoveaza din temelie spatiul inchiriat.

Anul 2009 si 2010: e criza. Ofiterii si managerul se vaita. Se zbat cu moderatie sa faca ceva. Sunt pe ultimele locuri in reteaua nationala. Casieria este pe locul doi pe regiune (cam 7-8 judete) din punct de vedere al numarului de operatiuni incasare, schimb valutar si western union. Cei trei (doi ofiteri + managerul ) se plang ca e greu. Nu vand nimic, nu stiu sa vanda, dar asta nu ii impiedica sa isi faca cumparaturile, sa mearga la coafor si sa se ocupe de copii in timpul programului. Nu dau decat cateva credite mici si carduri.Ofiterii ies prost la audit: acte lipsa, acte nesemnate, proceduri incalcate etc in ciuda volumului f mic de dosare lucrate. Spatiul este intesat de camere de luat vederi dar toate au fost orientate aiurea ca sa nu bata catre birourile “celor ce muncesc”. Casieria are alt statut: toate camerele pe ghiseu si casier – vreo trei. Banca initiaza un proces de stabilire a unor valori comportamentale si de comunicare organizationala centrata pe angajat. angajeaza leaderul in domeniu din romania. Cateva luni mai tarziu apar niste tablouri pe peretii din spatiile dedicate angajatilor cu valorile companiei : incredere, profesionalism, imbunatatire continua si altele. Nimeni nu spune angajatilor din agentie nimic. Managerul merge la un curs, dar la intoarcere are comportamentul lui Blaga- e mut ca o lebada. Ca o lebada neagra. Nu impartaseste nimic celorlalti. pe tablouri se pune praful usor, usor. Pentru un impact si mai puternic probabil, tablourile sunt montate la bucatariei. Nu le vede nimeni oricum. Acolo doar se fumeaza de 10 ori pe zi si se bea cafea.

Anul 2011: filiala merge la fel de prost. Regionalul incepe sa maraie. Sa zbiere. Sa dea cu pumnul in masa. Ofiterii si managerul incaseaza scatoalce si se plang. De schimbat atitudinea, nici vorba. De zbatut mai mult pentru a vinde produsele bancii, nici atat. In fond, nici n-ar putea. Nu au facut asta niciodata. Nici in anii de boom nici acum cand e criza. Viata e nedreapta cu ei si nu ei sunt cei care trebuie sa se schimbe. Sa se schimbe vremurile si o sa faca ei treaba…

Sunt pe ultimele locuri din reteaua bancii. Preocuparile lor continua: cumparaturi, coafor, luat copil de la scoala, coafor, mancat acasa, azi dupa amiaza asta nu ma simt bine etc.

Un client al bancii cu experienta de 15 ani in vanzari spune despre cei doi ofiteri + manager ca nu au nici abilitati de vanzator si nici atitudinea potrivita. Se ofera sa-i ajute. Se mimeaza frumos multumirea de ajutor, dar nu se intampla nimic. Clientul samaritean insista: gaseste o firma partenera cu 2,5 milioane euro turnover/an, fara credite, pe care sa o aduca bancii. Managerul se sperie de intalnire. Merge acolo totusi. Nu vinde nimic si nu are atitudinea potrivita. Nu se descopera nevoia clientului. Nu face nicio propunere concreta. In final ramane ca la inceput: nu putem sa luam clientul asta.

Iunie 2011: regionalul are o discutie cu fiecare din cei doi ofiteri + managerul fata in fata. Plansete, ohtaturi, ochi inrositi. Casierul nu este informat de nimic (nici de bine , nici de rau) dar sta linistit. E totusi si anul asta pe locul doi in regiune la operatiuni pe casierii. Doua zile mai tarziu unul din cei doi ofiteri e mutat la o alta filiala si de acolo este adus un altul in locul lui cu tonus pozitiv si mai responsabil in atitudine - pe scurt : o rocada - pare o decizie inteleapta. Dar sa nu anticipam.

Managerul agentiei cu probleme pleaca in concediu doua saptamani. Revine la sfarsitul lunii bronzat si odihnit. Merita!

Sfarsitul lunii iunie 2011: intr-o luni ora 8.50 dimineata agentia se inchide. Managerul si ofiterul cel vechi sunt mutati in alte filiale pe alte posturi. Ofiterul cel vechi mutat de cateva saptamani de acolo nu are legatura cu inchiderea. Lucreaza deja in alta filiala si nu il priveste contra-performanta ultimilor 3 ani. Casierul si ofiterul abia adus prin rocada sunt concediati. In aceeasi zi la ora 11 cei doi concediati sunt trimisi acasa cu preaviz. Regionalul ii consoleaza: va dam salariu si bonurile de masa pe o luna.

Morala?

Sectorul bancar din Romania vs cel din tarile vecine in numai 6 indicatori. Ce a insemnat criza

hymerion — Fri, 16 Dec 2011 07:09:42 +0000

Datele provin din bancile centrale nationale plus Banca Centrala Europeana. Mai intai, despre bancile noastre. La noua luni, pierderile depasesc 200 milioane de euro, pe total sistem. Cam jumatate inregistreaza pierderi iar cealalta jumatate, profit. La fel ca anul trecut. Daca imparti ROE pe segmente, obtii graficul de mai jos:

Ce ne spune el? Ca in criza, asa cum era de asteptat, numarul bancilor cu ROE sub zero a crescut. 2008 si 2009 au fost anii cei mai negri din acest punct de vedere. Din 2010, cresterea devine mai lenta. Evidaman, bancile cu ROE peste 20% a coborat abrupt.

Graficul numarul doi. Operating profit/ total assets. Stam peste Polonia, Cehia si Bulgaria. Primele luni din 2009 au adus o consistenta scadere. Din iulie, treburile parca au inceput sa se miste, mai putin in Cehia

Graficul numarul trei. Neperformantele. Bulgarii stau cel mai prost. In Polonia, din aprilie 2010, au inceput sa scada. Bine, Polonia sta mai bine in mai multe privinte, dar asta e o alta tema.

Al patrulea grafic. Capital buffer. Aici suntem de departe cei mai buni. Multe comentarii nu sunt de facut

Al cincilea. Veniturile nete din spezele bancare. Scad, ceea ce poate insemna (dar nu inseamna, doar glumeam) intensificarea concurentei bancare.

Mai aveam cateva grafice, cum ar fi cel legat de cheltuielile operationale (suntem sub Cehia si Bulgaria, dar mult peste Ungaria si Polonia), ori cel legat de staff expenses. Pe asta parca ar merita sa-l pun…

Si gata. Restul, intelegeti dumneavoastra…

Carduri si banci. Experiente pe viu

hymerion — Thu, 15 Dec 2011 13:43:12 +0000

De la un cititor:

“Ca mai toata lumea, si familia mea are ceva relatii contractuale cu bancile. Eu am de mult timp un cont curent cu card atasat ING Cont’Rol (ca sa folosesc termenii bancii) la care aveam atasata o linie de credit ING Extra’ROL. Cu vreun an in urma imi facusem la CEC si un card de credit.

Pe de alta parte, sotia are un card de debit la Banca Transilvania la care era atasata o linie de credit. Prin vara ajung la concluzia ca unele cheltuieli bancare pot fi micsorate. Imi propun sa scap de cardul de credit de la CEC si de liniile de credit atasate pe celelalte doua carduri din familie. La o analiza detaliata ajung la concluzia ca o refinatare ar putea sa ma ajute in acest sens. Intru pe net, gasesc pe Conso niste solutii, ma interesez la cateva banci, discut cu cateva cunostinte care lucreaza in mediul bancar si ma hotarasc sa aleg o refinatare cu un credit de nevoi personale cu dobanda fixa. Scapasem ocazia de la BCR care a fost in vara si gasesc una la BRD. Dobanda 7,25% era absolut OK tinand cont de situatia ce se prefigura.

Ma duc la cea mai apropiata sucursala BRD de domiciliul meu, ii spun consilierei ce doresc si-imi da cateva formulare pe care sa le completez atat eu, cat si sotia. Ma duc la cele 3 banci ca sa obtin adeverintele necesare din care sa rezulte sumele cu care sunt dator la fiecare dintre ele. Ma duc la ING pentru ca era foarte aproape si obtin documentul pe loc. Ma duc cu sotia la BT si i se spune sa vina peste 3 zile sa-l ridice. Ma duc si la CEC si mi se spune sa vin peste 7 zile sa ma interesez daca a venit sau nu. Ca sa rezolv mai repede cu CEC-ul am sunat insistent dupa 4 zile si, intr-un final (dupa 8 zile), ca sa-l iau mai repede, am convenit sa ma duc eu la sediul din Piata Alba Iulia sa ridic documentul.

Dupa ce am obtinut toate documentele solicitate de BRD ma duc la sucursala in cauza, le depun si mi se spune sa revin peste cateva zile pentru semnarea contractului. Cer, in acelasi timp, conditiile contractuale ca sa le studiez si eu inainte de a semna contractul cu ei. Initial mi s-a spus ca se gasesc pe net. Insist sa-mi fie date in forma tiparita ca pe net poate nu sunt actualizate datele (zic eu). Intr-un final, le obtin.

Cand ma duc sa semnez actele era o alta consiliera cam ametita si neprofesionista. Ii arat ca sunt neconcordante intre ce mi s-a spus, ce scrie in foaia cu informatiile standard la nivel european si ce scrie in contract, cer explicatii despre anumite articole care nu au legatura cu creditul pe care vreau sa-l fac si, in momentul in care tai din contract aceste prevederi, ia foc. Cum imi permit eu sa fac acest lucru cu un document oficial, ca el este standard, ca nu se face asa ceva.

Intreb de ce banca nu face documente personalizate pentru fiecare produs in parte asa cum exista la alte banci? Sa presupunem ca acele conditii generale sunt valabile pentru toate produsele de la BRD, dar in conditiile particulare ale creditului respectiv ar fi trebuit sa fie un articol in care sa se precizeze ca din conditiile generale, in cazul acestui credit, sunt valabile articolele a, b, c, x, y, z. De unde pot eu sa-mi dau seama care e valabil pentru mine si care nu? Pe vorbele ei? In fine…

Sunt directionat catre seful sucursalei cu care discut toate obiectiile si convenim sa solicite sefilor sa modifice corespunzator aceste documente. Unele chestii oarecum banale spune ca s-ar putea rezolva, dar unul destul de important (legat de dobanda pe care o va aplica BRD cand se va trece la euro), nu.

Ii spun ca nu sunt de acord sa-mi faca un card (asa cum mi-au propus) pe considerentul ca am deja la alte banci si ca doresc sa platesc ratele la casieria BRD. In plus, sunt niste taxe aberante la cardurile BRD. Mi se raspunde ca se vor desfiinta casieriile in scurt timp si ca tot o sa fiu nevoit sa-mi fac un card. Refuz in continuare acest card.

Pana la urma, inghit in sec si ma hotarasc sa semnez. La un moment dat, mi se spune de niste comisioane de care nu discutasem la intalnirile anterioare. Intru din nou la seful sucursalei sa-ntreb ce-i cu ele si-mi explica cat este si ce inseamna fiecare. Ii atrag atentia ca aceste comisioane nu erau trecute in foaia cu informatiile standard la nivel european iar el imi raspunde ca BNR nu-i obliga sa ofere si aceste informatii!!!

Cum, necum, taxele si comisioanele astea ma costau suplimentar 90 € pentru fiecare banca la care urma sa returnez creditul, deci in total 270 €!!! Facand o socoteala grosiera am ajuns la concluzia ca, de fapt, costul creditului era consistent mai mare decat ce am gasit eu pe Conso. Le spun simplu ca ma lipsesc de oferta lor.

Discut pe acest subiect cu o persoana apropiata care lucreaza la o sucursala BCR din provincie si-mi spune: dar, ce, tu nu stiai ca BRD iti ia bani si cand respiri? Ii raspund: daca BRD face asa, BCR cum face? Ia fa o solutie sa vad la voi cum este?

Studiind oferta ajung la concluzia ca pentru aceeasi suma ratele lunare erau cam cu 100 de lei mai mari la BCR. Explicatia: la noi, taxele si comisioanele alea care te-au enervat pe tine nu se iau toate odata ca la BRD sa te rupa (financiar) la inceput, ci ti le bagam in credit si platesti pe toata durata acestuia.

Merci, zic, sa platesc dobanda si la taxele si comisioanele BCR. M-am lamurit si cu BCR.

Revin dupa cateva zile la sucursala BRD si le spun ca as semna si maine cu ei daca ar gasi o solutie sa nu mai platesc acele taxe si comisioane aberante. Mi se spune ca nu se poate.

Si ce idee imi vine mie? Ia sa sun eu si la alta sucursala BRD. Sun la una de pe la Metro. Intreb, este vreo solutie de a refinata o suma de … fara sa mai platesc acele taxe si comisioane de 90 € de fiecare banca? Da, ma plesneste in creier persoana de la capatul firului. Sigur, intreb inca o data? Absolut sigur, mi se raspunde. Pai, daca este asa, chiar si azi pot sa vin sa semnez contractul. Va asteptam, mi se raspunde.

Mai, sa fie, daca cumva am dat peste una care nu stie toate amanuntele astea… Ia sa sun la o alta sucursala care oricum este si mai aproape. Primesc acelasi raspuns: se poate. OK, in 10 minute sunt la dvs.

Ii povestesc toata patania cu prima sucursala si-mi spune pe un ton profesionist ca diferentele dintre sucursale sunt date de oameni. Iar oamenii adevarati gasesc solutii corecte la problemele concrete ale clientilor. Parca eram in alta lume. Hai sa vedem, zic eu.

Pai, avem un alt produs care nu are dobanda de 7,25 % precum cel care vi s-a oferit initial, ci o dobanda de 7,50 %. In schimbul unei dobanzi un pic mai mare, nu mai platiti acele comisioane. Va duceti dvs direct si va platiti sumele pe care le aveti de plata la acele banci. Vazand desfasuratorul cu ratele pe care le-as avea de plata constat ca era o diferenta infima in plus. Gata, hai sa trecem la treaba.

Imi spune ca va prelua dosarul de la sucursala initiala si ma va tine la curent. Ii spun ca as dori sa nu mai platesc asigurarea de viata oferita de banca deoarece am o asigurare de viata pe care o pot cesiona in favoarea bancii pana la suma cu care trebuie sa acopar creditul. Dupa mai multe peripetii, reusesc sa rezolv acest aspect.

In final, obtin creditul si, cand sa platesc, mi se spune ca trebuie sa platesc si costurile unui card!!! Pai, cum sa platesc, daca am spus ca nu vreau asa ceva. Le-am cerut sa-mi arate in contract unde am semnat eu pentru asta. Pai, v-au facut cei de la prima sucursala!!! Cuuuuum, au facut un astfel de card fara semnatura mea? Pai, ma duc acum la ei si-i iau cu fulgi cu tot. Consultanta ma linisteste promitandu-mi ca va rezolva ea problema. OK.

Toata treaba asta de la prima discutie la BRD si pana la semnarea contractului a durat doua luni dar nu era totul rezolvat. De ce? Pentru ca am avut probleme mari cu CEC Bank.

La o luna de la obtinerea adeverintei de la CEC primesc o instiintare de la ei prin care sunt anuntat ca figurez cu restante de 15 zile la cardul de credit de valoarea totala a creditului luat si ca neplata in termen de 30 zile va duce la raportarea mea ca debitor la Biroul de Credit.

Care au fost cauzele care au dus la aceasta situatie?

CEC mi-a eliberat acea adeverinta dar, in comparatie cu celelalte doua, in plus mi-au reziliat contractul de acordare a creditului (!!!) şi, mai mult, mi-au impus să returnez suma in termen de 30 zile (!!!). Sa precizez, eu nu cerusem asa ceva. Eu am fost in discutii cu BRD pentru o eventuala refinantare a creditului, dar contractul a fost incheiat, asa cum am mentionat mai sus, abia dupa doua luni. Practic, ei au luat de sigur ceea ce era o probabilitate. Ma intreb, ce s-ar fi intamplat daca nu mai faceam refinatarea.

Sa continuam…

Cu instiintarea in mana, ma duc la agentia CEC unde am solicitat adeverinta si am cerut explicatii. Ma ia in primire o angajata cu gura mare ca trebuia sa stiu ca suma trebuia returnata in 30 zile. Eu intreb: in baza carui contract semnat de mine trebuia sa stiu acest lucru? Ca nu e un contract, ca scrie in normele noastre interne? Pai, stimata doamna, cum pot eu, un client oarecare, sa cunosc norme interne ale CEC Bank?

Dupa un schimb spumos de replici, imi sugereaza sa fac o cerere de prelungire a perioadei cu 30 zile. O fac si o rog sa-mi spuna si mie cand primesc raspunsul daca s-a aprobat sau nu. N-am primit nici pana-n ziua de azi raspuns.

Creditul l-am returnat in ultima zi din perioada de prelungire. Ma duc prima data la BT ca era cel mai aproape de sucursala BRD, apoi ma duc la CEC sa platesc si, intr-un final, la ING Bank. La BT si la ING a mers snur. La CEC mi-a luat aproape o ora!!! Adeverinta sus-amintita stabilea o suma aproximativa (!!!), rotunjita in plus la suta de lei (!!!). Le platesc suma respectiva si-mi spun sa revin a doua zi ca sa-mi confirme daca mai am sau nu ceva de plata (!!!). Nu va mai spun cum s-au cacait pana au facut formalitatile. Ca in toata aceasta perioada, persoana respectiva mai rezolva si alte probleme, de parca eu eram ultimul om caruia trebuia sa-i rezolve problema pentru care am venit.

A doua zi mi-au dat rest 10 lei. I-am intrebat, de curiozitate, cum de la alte banci le-a iesit cu zecimi, sutimi de leu si la ei le-a iesit rotunjit la 10 lei? N-au fost in stare sa-mi raspunda.

Stati ca nu s-a terminat…

La o ora dupa ce fac plata sunt sunat de o persoana care, initial, s-a dat drept angajat al CEC Bank spunandu-mi ca in evidentele CEC Bank figurez cu un debit de x lei. Ii spun ca, daca verifica mai atent, va constata ca am facut plata intregii sume cu o ora in urma. Nu va cred, zice el. Sa-i dau numarul chitantei cu care pot dovedi acest lucru. Il mai intreb inca o data unde lucreaza, la ce compartiment de la CEC (ma gandeam ca poate o lucra in centrala, nu la agentia unde am facut plata, si n-o avea acces la informatie in timp real) si-mi spune ca este angajat Melon Romania, care este o firma recuperatoare de creante. Deja luasem foc. I-am spus ca eu n-am nicio tangenta cu aceasta firma si sa ma lase-n pace. I-am inchis telefonul si… din nou la agentia CEC.

Am intrebat cum si-au permis sa ma dea pe mana acestor recuperatori in conditiile in care facusem cerere de prelungire a perioadei de returnare a creditului, eram in aceasta perioada de prelungire, iar recuperatorii ma cauta desi aceasta perioada se termina abia maine (mai mult, individul de la Melon mi-a spus ca eram in baza lor de date de 10 zile!!!)?

Pentru ca angajatele de la agentia au dat din colt in colt, am sunat la relatii cu clientii solicitand explicatii despre aceasta situatie. Evident, nu stiau aceste amanunte.

Am reusit, intr-un final, sa vorbesc la telefon cu cineva care a promis ca-mi va trimite un raspuns prin email legat de aceasta situatie. Desi am avut un schimb amplu de mesaje, in final nu am primit nicio explicatie pentru care CEC Bank si-a permis ca, urmarea unei cereri de eliberare a unei adeverinte din care sa rezulte suma de la un moment dat pe care o am de returnat, sa-mi impuna rezilierea contractului de credit si un termen de returnare a lui. Mai mult, am vazut in ultimul extras de cont ca CEC Bank mi-a oprit si penalizari pentru intarzierea returnarii creditului de care nu mi s-a spus nimic la momentul cand am returnat creditul.

Evident, toate acestea vor face obiectul unei sesizari catre ANPC.

Imi cer scuze ca prezentarea este cam lunga si, daca ceva a fost neclar, am toata deschiderea pentru a clarifica aceste aspecte.

As prefera ca numele sa nu-mi apara pe net chiar daca la CEC Bank ar putea foarte usor sa-si dea seama cine sunt”

Si daca vor fi nationalizate?

hymerion — Tue, 08 Nov 2011 19:41:06 +0000

Se vorbeste nu de azi si nici de ieri despre nationalizarea bancilor. Ca e temporara, ca e permanenta, presa germana si cea franceza au pus in ultimele zile problema aceasta. Aveti linkurile la finalul acestui post. In 1980, au mai avut loc nationalizari bancare. Nu in stilul in care de Gaulle le facea, dar….

Scurta istorie incompleta

• Iulie 2007. IKB Deutsche Industriebank intra in dificultate

• Septembrie 2007, UBS si Crédit suisse sunt atinde de “virusul” crizei subprime.

• Februarie 2008. Anglie recunoaste criza de la Northern Rock

• Martie 2008. Bear Stearns, e preluata in ultimul moment de JPMorgan Chase. Cu sustinerea FED.

• Iulie 2008. Santander (Spania) e preluata de Alliance & Leicester pentru1,3 milliarde £.

• August 2008. Dresdner Bank e vanduta de Allianz catre Commerzbank. Pretul: 9,8 mld. eur.

• Septembrie 2008. Fanny Mae si Freddy Mac sunt nationalizate de facto.

-Deutsche Postbank, filiala a Deutsche Post, e preluata de Deutsche Bank pentru 9,3 mld. €.

- Merrill Lynch e preluata de Bank of America pentru 50 mld. USD

- Halifax-Bank of Scotland (HBOS), e preluata de Lloyds TSB, pentru 12,2 mld. USD.

- Washington Mutual,una dintre cele mai vechi case de economii americane, e preluata de JPMorgan Chase, pentru 1,9 mld USD.

- Nationalizare partiala a Bénélux Fortis.

- Nationalizarea bancii englezesti Bradford & Bingley, de catre Banco Santander, pentru 0,77 mld eur.

- Hypo Real Estate e salvata in urma unui plan de urgenta de 35 mld EUR.

- Dexia ia de la Statele actionare 6,4 mld EUR. Urmeaza demantelarea.

- Mitsubishi UFJ Financial Group (MUFG) intra in actionariatul Morgan Stanley (21% din actiuni contra a 9 mld USD)

• Octombrie 2008 :

- Wachovia , preluata de Wells Fargo, pt 15 miliarde de dolari.

- BNP Paribas preia controlul Fortis in Belgia si Luxembourg pt. 14,7 mld. euro.

- Unicredit ia din piata 6,3 mld. euro.

- guvernul german injecteaza 15 mld. in Hypo Real Estate.

- 8 banci engleze sunt nationalizate

- Asiguratorul nipon Yamato Life se declara in faliment

De atunci si pana acum am mai asistat la sute de nationalizari mai mici sau mai mari.

Pe termen mediu si lung, cred ca asta ne asteapta. Un val de nationalizari viitoare, care va avea un efect antiseptic pentru intregul sistem pe termen lung. Din pacate, consecintele pe termen scurt vor fi destul de …

De unde credeti ca au scos bancile care au preluat alte banci,banii? Multumesc, asta era tot.

Pentru pretentiosi, cititi si lucrarea asta a lui Maddison. Daca nu o aveti, poate gasim cai pentru a v-o putea trimite

Si acum linkurile promise la inceput:

http://www.challenges.fr/finance-et-marche/20110913.CHA4144/la-nationalisation-des-banques-francaises-est-elle-vraiment-une-absurdite.html
http://www.lemonde.fr/economie/chat/2011/09/16/pourquoi-faut-il-nationaliser-les-banques-francaises_1573528_3234.html
http://www.lejdd.fr/Economie/Actualite/Les-banques-francaises-vont-elles-etre-nationalisees-386891/
http://www.boursier.com/actions/actualites/rumeurs/crise-financiere-faut-il-nationaliser-les-banques-francaises-3268.html
http://www.liberation.fr/economie/0601148-faut-il-nationaliser-les-banques-francaises

http://lecercle.lesechos.fr/cercle/abecedaire/n/221137562/nationalisation-banques-grand-retour
http://www.latribune.fr/entreprises-finance/banques-finance/banque/20110912trib000648480/debat-faut-il-nationaliser-temporairement-les-banques-.html

http://www.lepoint.fr/actualites-economie/l-allemagne-veut-sauver-les-banques-en-expropriant-leurs/916/0/318381

http://www.atlantico.fr/decryptage/moody-banques-francaises-societe-generale-bnp-paribas-credit-agricole-nationaliser-180799.html
http://olivierdemeulenaere.wordpress.com/2011/09/07/marc-fiorentino-nationaliser-les-banques-pour-3-ou-4-ans-et-leur-interdire-les-activites-de-marche/
http://www.liberation.fr/depeches/0101320329-berlin-n-exclut-plus-de-nationaliser-des-banques
http://www.lepost.fr/article/2009/01/08/1379512_l-allemagne-nationalise-partiellement-pour-la-premiere-fois-une-de-ses-banques.html

Breakingviews Euro zone bank stress test

hymerion — Sat, 15 Oct 2011 15:44:41 +0000

Intrati aici si jucati-va cu parametrii oentru a vede cum “se misca”diferitele outputuri in functie de inputuri. Discutam in special de recapitalizarea bancilor, dar si de altele..

Via Adrian Codirlasu

Despre banci, recapitalizari, BNR, scrisori si memorii. Ceea ce nu se spune despre banci

hymerion — Fri, 14 Oct 2011 15:48:57 +0000

In bancile romanesti se petrec lucruri despre care nu se spune si nu se scrie din motive pe care unii le stiu, altii le inteleg iar ceilalti spun ca e imposibil sa se intample asa ceva. Cazul A. Sa presupunem ca un dealer face o tranzactie la ordinul unui client in suma de 15, sau 17, sau 20 de milioane de euro. Asta la ora 10. Pana dupa amiaza, cursul se duce in balarii, iar clientul e dispus sa ofere spaga pentru ca tranzactia sa fie stearsa ca sa isi limiteze pierderile. Caz concret, poate fi documentat. BNR habar nu are de asa ceva, decat daca cineva din interiorul bancii respective ii informeaza. Cazul B. Un sef de sucursala a unei banci de top, participa la o intalnire cu CEO-ul. Un expat care nu a demonstrat foarte multe la viata lui. Oarecum marginalizat. “Romanii sunt clienti de cea mai joasa speta” , spune ditamai presedintele bancii..

Trec peste team-buildingurile cu Alba ca Zapada si cei 7 pitici (fara bicio gluma) si revin la ce scriu angajatii bancilor.

“M-am revoltat asemenea declaratii, bineinteles. Urmarea? M-au chemat in comisia de disciplina si ma obliga sa imi dau demisia. Pe motiv ca nu au nevoie de astfel de angajati. Ca nu sunt aproape de interesele bancii…Nimeni nu spune ca suntem obligati sa mintim ca sa le luam banii clientilor, ca esti tot timpul amenintat la serviciu si pentru ca am avut curajul sa trimit un memoriu la toti cei din banca ceea ce se intampla…”, spun ditamai directori de sucursale ale bancii de mai sus.

Cazul C. Tot din primele 10. Un control intern descopera ca angajatii proprii au facut o gaura de 3,9 milioane de euro. Tehnicile folosite sunt de-a dreptul prostesti.

Tehnica unu: Ai acces la conturile clientilor? Exceptional

In plin centrul Bucurestiului opereaza una din sucursalele cele mai mari ale bancii in cauza. Angajatii bancii au si ei slabiciuni. Una este aceea ca unii dintre ei atunci cand dau de bani nu se pot opri sa nu bage mana pana la cot. Intra in conturile clientilor si fac viramente prostesti, catre alte conturi. La sume mici, unii proprietari de conturi nu baga de seama. Cand faci insa un virament de 58.770 de lei dintr-o data, cum a facut un asemenea angajat, nu te miri ca esti dat urgent afara. Si ca fostul tau angajator te va urmari si in mormant sa isi recupereze banii si onoarea in fata clientului pagubit.

Tehnica doi. Daca tot esti in banca, de ce sa nu iti faci singur un descoperit de cont? Pai ce, esti orice amarat de pe strada ca sa faci cerere si sa astepti cine stie cat? Intri de bunavoie in sistemul informatic al institutiei si iti dai singur aprobarea, ca doar de aia lucrezi in banca. 85.000 de lei, ce mare scofala?

Tehnica trei. Esti prost si atat. Vine un cetatean la ghiseu si face o cerere sa retraga niste bani. Tu ai altele pe cap, asa ca il rezolvi rapid pe client. La sfarsitul zilei ti se atrage atentia ca ai dat banii unuia care nu avea nicio treaba cu contul din care l-ai servit. Prinde orbul, scoate-i banii. Cam 100.000 de lei.

Tehnica patru. Retragi bani din ATM. Pe la spate. Nu de la un singur ATM, ci de la mai multe bucati. In total, angajatul (lucra la departamentul logistic) si-a scos din bancomate 105.890 lei. Nu bagand cardul prin fata, ci prin spate. Banca s-a prins dupa cateva zile. Acum nu mai lucreaza in banca, dar prejudiciul a ramas.

Alte tehnici: Acordarea de credite fictive care nu se regasesc in arhivele bancii, imprumuturi date cu incalcarea normelor interne, bani trimisi unor rude din strainatate sau mici imprumuturi acordate colegilor. Aceasta este descoperirea facuta de controlul intern al unei alte banci banci din top 10, una dintre persoanele implicate fiind chiar directorul unei respectabile agentii.

Oficialii BNR s-au marginit sa declare ca asemenea situatii nu sunt foarte rare si ca totul tine de managementul resurselor umane. “Cata vreme un om are acces la foarte multi bani, ajunge sa isi piarda cumpatul vazand cat de usor se poate fura. Lucrurile pot scapa usor de sub control. Cazurile nu sunt foarte rare dar, din fericire autorii sunt prinsi si raspund pentru faptele lor”, au declarat surse din BNR

Alta banca “Sunt unul dintre cei care au fost disponibilizati . In momentul plecarii mele imediat mi-a dublat rata la 1000 de unitati monetare. 50 platesc din credit si 950 dobinzi vreme de 30 de ani . Va dati seama in ce situatie sunt ? Am facut cereri pentru refinantare si nu au fost de acord . La ultima nici nu am primit raspuns .Am facut refinantare a unui credit cu putin timp de a fi disponibilz. de atunci ma chinui ingrozitor. Am achitat sporadic si la ora asta am restante foarte foarte mari zile multe intirziere, figurez ca cel mai rau paltnic si risc sa ramin fara casa . Am lucrat peste 20 de ani in banca .. daca as fi sa ma mai nasc odata niciodata nu voi mai face prostia asta sa lucrez in banca. Iti inoculeaza cultul banului , ca tu esti superior altora iar la un moment dat te elimina si te lichideaza fara mila .

Cazul D ” Mi-au propus 100.000 de euro recompensa ca sa plec dar sa imi tin gura. Nu am acceptat si acum o sa ma judec cu ei”

Povestile europene cu recapitalizari, lichiditati, criza euro, palesc in fata acestor situatii. Din care situatii mai am vrei 20 de cazuri concrete. Poate le va afla si BNR si centralele bancilor in cauza.