Ca o constatare pur privata, la noi bancile s-au comportat pe alocuri mai abitir decat camatarii. Unora, le-au dat credite aproape pe ochi frumosi, credite care erau clar o pierdere pentru banca. Altora, le-au luat garantii peste garantii, ne-asumandu-si nici cel mai mic risc. Sunt banci in care membri ai CA incearca sa-i minta si pe cei din Banca Nationala, ce sa mai vorbim de clientii ordinari.

Revolta clientilor este cel putin normala. Ea va avea, sper, si un efect curativ in ceea ce ii priveste pe bancheri. Stiu foarte bine ce lobby se face pentru ca Ordonanta sa fie modificata. Stiu de asemenea ca bancile au si ele reprezentanti pe forumurile de discutii si posteaza sub diferite nume. E o miza uriasa, iar a lua neconditionat partea vreunei tabere este privita cu scepticism daca nu chiar cu o usoara doza de paranoia. Eu insumi am fost acuzat ca iau partea bancilor atunci cand am scris despre Piperea si posibilul conflict de interese, sau “vandut” clientilor, cand am scris ca unele banci au un comportament abuziv.  Adevarul este ca revolta clientelei bancare este utila si curativa.  Sa nu uitam de bancherii care fura din conturile clientilor sau le joaca banii la cazinouri. Sau de altele, inca si mai si…

Exista, e drept, si bancheri onesti si cinstiti. Daca nu ar exista, evident ca bankingul local nu ar functiona sub nicio forma. Problema nu este a bankingului, cat a resurselor umane din banci sau cel putin a unei parti a acestei resurse. Fatuci de 20 de ani care te tratau cu sictir cand le intrebai o chestie banala sau copii smecheri care credeau ca odata ajunsi in banca, lumea e a lor.

Probabil ca daca ai aduna toti oamenii corecti si cu bun simt din bancile romanesti, ai putea pune de-o banca de talie medie. Nu stiu daca asta e de bine sau e de rau, insa.

Si acum mailul de la grupul de clienti ai BCR:

“Nu vrem refianantare, vrem sa fim tratati corect, ca parteneri, nu ca sursa de venit.

Bancile pun pe umerii nostri de buni platnici costul creditelor neperformante pentru a-si mentine o marja frumoasa de profit, ajutati de clauzele abuzive din contractele de credit.

Sa va spunem pe scurt care sunt revendicarile noastre.

Dobanda din contractele de credit apare ca suma dintre o marja fixa si o dobanda variabila de referinta, cea din urma putand fi modificata unilateral de catre banca, noi neavand nici o putere de negociere sau de control.

In primul an dobanda a fost aprox euribor+marja adica 6.4%, apoi a survenit modificarea, o data 9.1%, iar in prezent 10.3%. Dupa primul an, cerand explicatii bancii, am constatat ca dobanda variabila era de fapt o dobanda interna si nu Euribor, iar la intrebarea “din ce este formata?” pe mine personal m-a izbit raspunsul: “este secreta!”

Acest fapt contravine grav OUG 99/2007 privind clauzele abuzive din contracte, legii 363/2007 despre Practici comerciale inselatoare si Legii 193/2000 privind protectia consumatorilor, din care va pot reda cateva pasaje:

“Orice contract incheiat intre comercianti si consumatori pentru vanzarea de bunuri si prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialite.

Se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii

O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.

Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care

obliga consumatorul sa se supuna unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunostinta la data semnarii.”

Mai mult, banca ne-a trimis o instiintare prin care ne invita sa semnam actul aditional pentru alinierea la OUG 50/2010 cu urmatoarea clauza:

Dobanda=Euribor variabil+(dobanda de referinta variabila a bancii – euribor la data intrarii in vigoare a OUG)+marja fixa din contract adica aproximativ Euribor+9% asta in momentul in care Euribor este aproape de o valoarea minima istorica, fapt ce protejeaza marja de profit a bancii, dar pe noi ne poate afecta foarte grav daca (pardon…cand) Euribor-ul o sa ajunga din nou la valori de 5%.

Dorim:

1. Alinierea la OUG 50/ 2010 si stabilirea dobanzii ca fiind Euribor+ marja fixa din contractele de credit.

2. Restituirea comisionului de acordare a creditului

3. Stabilirea comisionului de administrare cont  la o valoare rezonabila raportata la valoarea soldului, nu a creditului initial.

4. Eliminarea comisionului de rambursare anticipata si comisionului de risc

5. In cazul restantelor, penalitatile sa fia raportate ca procent din valoarea sumelor restante, nu la valarea creditului cum se intampla in prezent cand ne trezim cu zeci/sute de euro de plata daca intarziem cateva zile.
6. Eliminarea clauzelor abuzive de genul: majoarea dobanzii fara acceptul clientului, a declararii creditului scadent daca nu acceptam dobanzile lor si a declararii creditului scadent daca garantia nu acopera creditul.

7. Sa fie restituite toate sumele platite abuziv.

Avem legea de partea noastra si suntem siguri ca daca nu vom ajunge la o intelegere amiabila cu banca vom castiga in proces.

Facem apel cu ajutorul dvs la toti cei care au credite BCR, sa ia atitudine si sa luple alaturi de noi pentru o viata mai buna si pentru corectitudine. Suntem multi, uniti si hotarati sa ne facem dreptate. Ii astepta pe www.creditbcr.ro pentru consiliere.

Va multumim pentru suport, va stam la dispozitie pentru mai multe detalii si va rugam sa ne sprijiniti in demersul nostru”

Ceea ce am si facut.

A facut-o Flavian inaintea mea. Gasiti acolo listele si adresele. Da Johny, si cel al OTP. Din nefericire, in cazul anumitor banci, unii politicieni incearca sa “confiste” electoral discutiile

-Mai merita cittt fostul meu coleg de la Business Standard (pentru un foarte scurt timp) Cristi Dogaru, unul dintre gazetarii care scriu cel mai bine pe bursa.

- Am mai citit doua carti foarte bune despre banking (probabil o sa le fac recenzia in zilele care vin)

-Foarte interesant postul lui Dan cu aurul

De cealalta parte, nici clientii nu au fost intotdeauna cei mai instruiti cu privire la riscurile unui credit. Interesul celor din banci nu era sa ii atentioneze, ci mai degraba sa-i lege de glie. Ca sa nu mai spun ca un simplu ofiter din front nu era capabil sa te previna despre riscul valutar sau cel de credit.

Una peste alta, s-a ajuns aici. Unele banci vor fi probabil date in judecata de catre sute de clienti, iar capacitatea lor financiara va avea de suferit. La nivel de sistem, pagubele vor fi insemnate. Pana la urma lacomia si obisnuinta unui profit mare isi are si ea costurile ei.

Bucuresti, 6 septembrie 2010

CĂTRE S.C VOLKSBANK ROMÂNIA S.A Sos. Mihai Bravu nr. 171, Sector 2, Bucureşti.

În speranța rezolvării pe cale amiabila, vă înaintăm prezentul  RASPUNS

Subsemnații,

…………….., domiciliat în ………………………, identificat cu CI, seria ……., nr. ………., eliberat de ……….., la data de ………….., CNP ………………, în calitate de Împrumutat și

…………………, domiciliată în …………….. , identificată cu CI, seria …., nr. ……….., eliberat de ……………, la data de …………., CNP ……………, în calitate de Codebitor,

căsătoriți și semnatari ai Convenției de Credit nr. …………….., încheiata cu Volksbank Romania (sucursala ………..),

ca urmare a primirii actului aditional nr. 1 la conventia de credit nr. ……………., am studiat documentul si avem urmatoarele observatii privind clauzele contractuale propuse :

1. La Art. 1 din actul aditional, privind punctul 3 din conventie, clauza 3) (b) nu este definita suficient de clar deoarece nu se intelege la care conditii speciale se refera, anume cele din conventie sau cele din actul aditional.

2. La Art. 1 din actul aditional, privind punctul 3 din conventie, clauza 3) (c), paragraful 1 face referire la perioada de calcul a dobanzii pe baza unui numar de zile calendaristice. Pe de alta parte, in paragraful 2 al aceleiasi clauze, se specifica perioada de calcul ca fiind de 30 zile, raportata la un an de 360 zile.

Cum paragraful 2 este conform cu prevederile din OUG 50/2010 privind formula de calcul a dobanzii (vezi art. 38 (b)), este evident ca formularea din paragraful 1 este in eroare si trebuie sa fie corectata.

3. La Art. 1 din actul aditional, privind punctul 3 din conventie, exista 2 clauze notate 3) (d) si o clauza care nu este identificata in nici un fel. Aceste scapari trebuie sa fie corectate.

4. La Art. 1 din actul aditional, privind punctul 3 din conventie, prima clauza 3) (d) formularea textuala nu este clara si identificarea elementeleor reglementate nu este facuta corespunzator si lipsit de ambiguitati.

Dar, in privinta costurilor care nu sant incluse in costul total al creditului, nu acceptam urmatoarele elemente:

-        cheltuieli cu evaluarile/reevaluarile, anume cheltuielile cu reevaluarile

-        cheltuieli aferente constituirii si publicitatii garantiilor…

deoarece aceste elemente nu sant specificate in convetia de credit si nici in OUG 50/2010, si :

-        alte costuri, in afara pretului de achizitie …

deoarece formularea este vaga, lipsita de precizie si transparenta si permite bancii sa dea o interpretare unilaterala acestei clauze.

5. La Art. 1 din actul aditional, privind punctul 3 din conventie, clauza neidentificabila, in paragraful 3 al clauzei se specifica modalitatea de variatie a DAE iar formularea nu este clara si face trimiteri la sectiuni care nu sant identificabile si care pot fi parte din actul aditional sau din alte acte (conventia).

Paragraful 4 din aceeasi clauza face referire la un element din conventie care nu se regaseste in documentul „Conventie de credit” pe care l-am semnat la acordarea creditului.

6.  La Art. 1 din actul aditional, privind punctul 3 din conventie, a doua clauza 3) (d), se specifica data de 17.08.2010 pentru calculul valorii totale a creditului. In fapt, conform OUG 50/2010, data utilizata pentru calcularea costului total in conditiile stipulate in actul normativ mentionat este 21.06.2010, data la care acesta a intrat in vigoare si si-a produs efectele.

Deasemenea, nu acceptam clauza privind conditiile in care valoarea totala poate varia, anume referirea la conditiile prevazute in sectiunea 10) din conditiile generale ale conventiei, si solicitam eliminarea acestei clauze din conventie deoarece este ambigua, vaga, lipsita de precizie si transparenta si permite bancii sa o interpreteze unilateral si in consecinta sa opereze modificari discretionare asupra valorii totale a creditului.

7.  La Art. 2 din actul aditional, privind punctul 4 din conventie, clauza 4) (a), nu acceptam clauza deoarece paragraful 1 este formulat in asa fel incat permite bancii sa interpreteze unilateral si discretionar semnificatia sintagmei „suma restanta” iar in opinia noastra, aceasta sintagma trebuie sa fie interpretata si specificata ca atare, ca fiind sumele reprezentand rate ajunse la maturitate si neplatite de debitor.

Deasemenea, respingem definitia sintagmei „perioada de calcul” care face referire la un numar de zile calendaristice din motivele enuntate la punctul 2 din acest document.

Respingem paragraful 5 din aceasta clauza care elimina definitia „Rata dobanzii penalizatoare” din conventie, motivul fiind ca prin eliminare, se renunta la o definitie clara si transparenta si se introduce alta care este vaga si interpretabila, respectiv care elimina sectiunea 5 din conventie si solicitam reformularea sectiunii 5 pentru a defini transparent clauzele pe care le contine.

8. La Art. 3 din actul aditional, privind punctul 5 din conditiile speciale ale conventiei, respingem introducerea unui comision denumit „Comision Administrare Credit” desi conform OUG 50/2010, art. 36, banca are dreptul sa perceapa doar anumite comisioane si un comision de administrare era deja definit in cadrul conventiei de credit si in anexa acesteia „Scadentar de plata”, iar modificarea valorii comisioanelor percepute poate fi efectuata doar cu acordul debitorului.

Deasemenea, constatam din modul cum este definit acest comision in actul aditional, ca in fapt, este comisionul de risc perceput de catre banca pana in prezent pe care banca l-a redenumit, iar OUG 50/2010 impreuna cu adresa emisa de catre ANPC cu nr. 1113 din 17.08.2010 catre Asociatia Romana a Bancilor, reprezentata de Dl. Radu Gratian Ghetea, interzic in mod expres redenumirea comisionelor percepute pana la data intrarii in vigoare a OUG 50/2010 cu scopul alinierii aparente a acestor comisioane la normele legislative in vigoare.

9. La Art. 4 din actul aditional, privind sectiunea 3 „Costuri” din conditiile generale ale conventiei, respingem eliminarea totala a acesteia din conventie si solicitam modificarea punctuala asupra clauzelor care capata alt continut sau alta interpretare prin prisma OUG 50/2010, anume :

-        clauza 3.1

-        clauza 3.2

-        clauza 3.10

Deasemenea, santem de acord cu eliminarea urmatoarelor clauze:

-        clauza 3.3

-        clauza 3.4

-        clauza 3.5

-        clauza 3.11

deoarece elementele definite in aceste clauze nu se regasesc in OUG 50/2010, si cu pastrarea in forma nealterata a clauzelor:

-        clauza 3.6

-        clauza 3.7

-        clauza 3.8

-        clauza 3.9

10. La Art. 5 din actul aditional, privind punctul 6 „Rambursari si plati” din conditii speciale ale conventiei nu se specifica in clar valoarea calculata a anuitatii.

11. La Art. 5 din actul aditional, privind punctul 6 „Rambursari si plati” din conditii speciale ale conventiei, respingem paragraful 5 al clauzei deoarece este formulat ambiguu si lipsit de transparenta, si permite bancii sa interpreteze clauza in mod unilateral si discretionar.

12. La Art. 6 din actul aditional, privind punctul 9 „Notificari” din conditiile speciale ale conventiei, punctul a) trebuie sa fie completat conform notei de subsol 1 din document.

13. La Art. 6 din actul aditional, privind punctul 9 „Notificari” din conditiile speciale ale conventiei, punctul f), paragraful 2 nu este clar definit si trebuie sa fie reformulat. Anume, nu este clar in ce conditii banca poate sa nu ia in considerare notificarea din partea debitorilor privind schimbarea datelor de contact.

14. La Art. 7 din actul aditional, privind punctul 11 „Alte mentiuni” din conditiile speciale ale conventiei, punctul 2 trebuie sa fie eliminat din document, avand in vedere ca nu exista garanti parte a acestei conventii de credit.

15. La Art. 7 din actul aditional, privind punctul 11 „Alte mentiuni” din conditiile speciale ale conventiei, punctul 3, fraza „Nesemnarea de catre imprumutat a actului aditional anterior mentionat este considerata acceptare tacita” va fi modificata in asa fel incat sa se specifice ca acceptarea tacita nu se aplica daca imprumutatul notifica banca in mod expres si conform cu clauzele conventiei, modificate prin Art. 6 din actul aditional privind neacceptarea noilor acte aditionale in forma prezentata de banca.

16. La Art. 7 din actul aditional, privind punctul 11 „Alte mentiuni” din conditiile speciale ale conventiei, punctul 4, trebuie sa fie specificate care sant acele „alte costuri aferente conventiei”, si deasemenea, sa se specifice ca sectiunea 8 din conventie este modificata de actul aditional.

17. La Art. 7 din actul aditional, privind punctul 11 „Alte mentiuni” din conditiile speciale ale conventiei, punctul 7, trebuie sa se specifice in clar care OUG se aplica si deasemenea, ca pe langa OUG 50/2010 se aplica prezentei conventii si actului aditional toate celelalte reglementari legislative, cum ar fi Legea 193/2000 dar nu numai, care definesc modul in care trebuie sa se desfasoare relatia intre o banca si clientii acesteia.

18. La Art. 7 din actul aditional, privind punctul 11 „Alte mentiuni” din conditiile speciale ale conventiei, punctul 9, se va completa formularea clauzei cu prevederea ca imprumutatul are dreptul sa conteste corectitudinea evaluarii si sa ceara o contra-evaluare inainte ca banca sa treaca la declararea scadentei anticipate.

19. Respingem Art. 8 din actul aditional, paragraful 1, deoarece conform Legii 193/2000, Art. 1, alineatul (2) prevede cat se poate de clar cum se trateaza situatia in care exista clauze cu mai multe interpretari posibile. In cazul in care banca doreste sa elimine asemenea situatii, solicitam sa specifice care sant clauzele din Conditiile Speciale si Conditiile Generale ale conventiei pe care doreste sa le modifice si in ce fel.

20. In Actul Aditional este mentionata o Anexa 1 care nu ne-a fost inmanata de reprezentatul bancii.

21. Respingem Anexa 2 a Actului Aditional deoarece:

-        sunt trecute elemente in capul de tabel care nu au ce cauta in document, conform cu prevederile OUG 50/2010 si a clauzelor din conventie, modificate prin actul aditional : MRR, CMP

-        s-a introdus un comision denumit „Comision Administrare Credit” desi conform OUG 50/2010, art. 36, banca are dreptul sa perceapa doar anumite comisioane si un comision de administrare era deja definit in cadrul conventiei de credit si in anexa acesteia „Scadentar de plata”, iar modificarea valorii comisioanelor percepute poate fi efectuata doar cu acordul debitorului iar redenumirea acestora este interzisa expres in actele normative.

22. Solicitam introducerea in Actul Aditional a unei clauze care sa specifice in mod expres ca modificarile aduse conventiei de actul aditional intra in vigoare incepand de la data 21.06.2010, data la care a intrat in vigoare OUG 50/2010 si de la care acest act normativ isi produce efectele.

In consecinta, va informam ca respingem Actul Aditional si anexele acestuia in forma actuala si solicitam bancii sa le modifice conform observatiilor facute de noi in aceasta notificare.

“Având în vedere precizările ce se regăsesc în teza a doua de la pct.9, 10 şi 11 din preambulul Directivei şi prevederile de la art.2 alin(2) şi art.30 alin.(1) extinderea aplicabilităţii prevederilor OUG 50/2010 şi asupra contractelor încheiate înainte de intrarea sa în vigoare, este posibilă, din punct de vedere al conformităţii cu legislaţia comunitară dar numai şi numai în cazul acelor contracte prevăzute expres la art.2, alin.(2) din directivă, respectiv cele excluse din aria de aplicabilitate a acesteia. Aceasta este o interpretare strict juridică, nu de oportunitate şi doar din perspective respectării directivei.

Pentru celelalte tipuri de contracte încheiate înainte de intrarea sa în vigoare a OUG 50/2010, care fac obiectul Directivei, este posibilă aplicarea doar a acelor prevederi ce corespund celor de la art.30 alin.(2) din Directivă, o altă extindere fiind contrară dispoziţiilor comunitare.

Va redau mai jos prevederile in discutie, lucrurile fiind simple si clare

Practic directiva reglementeaza doar anumite tipuri de credit, in cazul carotra este necesara o armonizare maxima si in cazul carora directiva prevede expres ca nu se pot aplica contractelor deja incheiate. Aici a gresit Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor din Romania, probabil din dorinta de a face bine.

Bancile se agata de aceest aspect si ar vrea , folosind argumentul incalcarii legislatiei comunitare sa obtina si anularea aplicarii in cazul contractelor deja incheiate pe alte tipuri de credit, respectiv cel ipotecar, imobiliar

În ce priveşte utilizarea termenului retroactivitate, acest aspect este un subiect interesant de discuţie (dpdv strict theoretic) dar in principiu sintagma este folosita incorect in acest caz dar  in mod deliberat pentru a putea face legatura cu neretroactivitatea legii.

Astfel, în măsura în care modificările privesc doar plăţi şi obligaţi a căror executare va fi afectată doar de acum înainte nu este imposibil să impui modificarea contractelor, nu este o retroactivitate intrucit nu modifica prestatiile derulate anterior intrarii in vigoare, produce efecte doar pentru viitor desi este vorba de contracte incheiate in trecut deci strict juridic nu este retroactiva.

Dificultatea apare însă din cauză că atunci când au fost evaluate beneficiiile/costurile finanţărilor oferite, totul s-a bazat pe eşalonarea acestora pe toată perioada. Ca să nu mai vorbim de modul în care unii creditori – căci OUG 50 nu vizează doar băncile, au încasat ratele, respectiv nu ca principal ci doar ca dobândă.

Dacă se doreşte însă se poate reglementa modul de rezolvare a tuturor acestor probleme, fiind necesar să se asigure că vor avea de suferit cei care au forţat nota.

Problema este însă de looby-ul de care dispune una sau alta din părţile interesate la Parlamentul Romaniei.

Evident, din perspectiva strict comerciala crează probleme firmelor/băncilor în cauză. Este însă o situaţie similară cu cea a magazinelor de produse etnobotanice, sau a unui magazine de arme care încheie contracte, apoi la un moment dat comercializarea respectivelor produse este interzisă/supusă unor condiţii fiind afectaţi toţi cei care rămân cu produsele respective în stoc care vor suferi pierderi financiare.

Asta este insa valabil in orice domeniu. nu spun ca este bine, legiferarea trebuie sa aiba un caracter predictibil si sa manifeste o anumita stabilitte, mai ales ca bancile erau la curent cu proiectul de directiva si cel mai probabil nu se asteptau la asa ceva. Nu le pling de mila oricum este tactica lor permanenta sa se plinga, sa exagereze enorm dificultatile cu care se confrunta fiindca au observat ca cu cit cer mai mult, oricit de irealizabil ar fi tot li se va da ceva in compensatie.

Aveti mai jos prevederile in discutie cu sublinieri pe aspectele relevante

Cu respect…

Directiva 2008/48/CE privind contractele de credit pentru consumatori

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:133:0066:0092:RO:PDF

Preambul

(9) ……. În consecinţă, nu ar trebui să li se permită statelor membre să menţină sau să introducă alte dispoziţii de drept intern decât cele prevăzute de prezenta directivă. Cu toate acestea, o astfel de limitare nu ar trebui să se aplice decât în cazul dispoziţiilor armonizate din prezenta directivă.

Când astfel de dispoziţii armonizate nu există, statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a menţine sau introduce dispoziţii legale naţionale.

(10) … În consecinţă, obligaţia impusă statelor membre de a pune în aplicare dispoziţiile prezentei directive ar trebui să fie limitată la domeniul de aplicare al acesteia, conform definiţiilor menţionate.

Cu toate acestea, prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere punerii în aplicare de către statele membre, în conformitate cu legislaţia comunitară, a dispoziţiilor prezentei directive în domenii care nu intră în sfera de aplicare a acesteia. Astfel, un stat membru ar putea să menţină sau să introducă dispoziţii legale naţionale corespunzătoare celor din prezenta directivă sau anumitor prevederi privind contractele de credit din aceasta, care nu intră în sfera de aplicare a prezentei directive

(11) În cazul anumitor contracte de credit, cărora li se aplică numai unele dintre dispoziţiile prezentei directive, nu ar trebui să li se permită statelor membre să adopte dispoziţii legale naţionale care să pună în aplicare alte dispoziţii ale acestei directive.

Cu toate acestea, statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a reglementa, în legislaţia naţională, acele tipuri de contracte de credit cu privire la alte aspecte nearmonizate de prezenta directivă

Articolul 2

Domeniul de aplicare

(2) Prezenta directivă nu se aplică următoarelor contracte:

(a) contracte de credit garantate fie prin ipotecă, fie printr-o altă garanţie comparabilă, utilizată în mod curent într-un stat membru asupra unui bun imobil, fie printr-un drept legat de un bun imobil;

(b) contracte de credit al căror scop este dobândirea sau păstrarea drepturilor de proprietate asupra unui teren sau asupra unei clădiri existente sau proiectate;

(c) contracte de credit care implică o sumă totală a creditului mai mică de 200 EUR sau mai mare de 75000 EUR;

Art 30 Măsuri tranzitorii

(1) Prezenta directivă nu se aplică contractelor de credit existente la data intrării în vigoare a măsurilor naţionale de punere în aplicare.

(2) Cu toate acestea, statele membre se asigură că articolele 11, 12, 13 şi 17, articolul 18 alineatul (1) a doua teză şi articolul 18 alineatul (2) se aplică şi contractelor pe durată nedeterminată existente la data la care intră în vigoare măsurile naţionale de punere în aplicare.

(Articolul 11 – Informaţii privind rata dobânzii aferente creditului

Articolul 12 – Obligaţii aplicabile în cazul contractelor de credit sub forma facilităţii de tip “descoperit de cont”

Articolul 13 – Contractele de credit pe durată nedeterminată

Articolul 17 – Cesiunea de drepturi

Articolul 18 – Facilitatea de tip “descoperit de cont” cu aprobare tacită

În orice situaţie, creditorul trebuie să furnizeze aceste informaţii în mod periodic, pe hârtie sau pe alt suport durabil.

(2) În cazul unei depăşiri semnificative a limitei de credit pentru o perioadă mai mare de o lună, creditorul îl informează pe consumator fără întârziere pe hârtie sau pe alt suport durabil:

(a) despre depăşirea limitei de credit;

(b) despre cuantumul implicat;

(c) despre rata dobânzii aferente creditului;

(d) despre orice penalităţi, costuri sau dobânzi aplicabile restanţelor).

Publicitate

Anul negru al feroviarilor belgieni: 87% din trenuri au avut intarzieri de cel mult 6 minute

Sunt acum in Busteni, unde am venit cu trenul. De la Bucuresti pana aici, intarzierea a fost de peste o ora (am sosit marti cu acceleratul care pleaca la 9,50 din Gara de Nord).

In Belgia, presa de azi noteaza ca pariul cu punctualitatea a fost pierdut. 6 minute de intarziere in sase luni, e deja peste puteri!  Ziarul face o analiza a cauzelor si a tipurilor de tren (cate de dimineata, cate de seara samd). Nu mai zic ca din cauza unor accidente, media intarzierilor a crescut simtitor.

Gata publicitatea

Principalele 6 banci din Ungaria (Raiffeisen International, Erste Group, Bank Austria, UniCredit,Intesa Sanpaolo si BayernLB) au trimis disperate e-mailuri lui DS-Kahn in care amenintau ca isi vor reconsidera investitiile in Ungaria si prin urmare, criza o sa se adanceasca. In respectivele e-mailuri mai solicitau ca FMI sa intervina pe langa guvernul maghiar pentru a nu se aplica taxa in cauza. FMI a intervenit, guvernul maghiar a zis ca nu (desi are nevoie de FMI ca de aer) si lucrurile s-au impotmolit. Asta scrie Der Standard.

Daca Orban trece la aplicarea taxei, e posibil ca bancile sa dinamiteze economia ungara. Daca nu trece, da un semnal prin care admite ca nu poate aplica in propria tara masurile pe care le considera necesare si recunoaste ca politica fiscala se face cu aprobare din strainatate. Pe romaneste, are de ales intre a fi curva sau amanta.

Unul din punctele discutate luni seara de bancheri si Guvernatorul Isarescu, asta a fost.

Ce nu am vazut notat in media si mie mi s-a parut demn de luat in seama a fost greva lucratorilor bancari eleni, care protesteaza impotriva “voracitatii” Piraeus care vrea sa preia o bucata din Hellenic (33%)  si din ATE (77%). Au ajuns sa se acuze intre ei de mariaje din interes si de acaparare a cotelor de piata cu forta. De viol, ce mai incolo incoace….

Delegatia FMI va sosi in tara mai devreme decat calendarul afisat oficial. Stiu asta de la unul care are deja stabilite intalniri cu oficialii misiunii de evaluare. Nu-i pot da numele, da` baietii in negru vor veni mai repede ca sa studieze planurile lui Boc. Din septembrie, nu ar fi exclus sa vedem un nou premier.

Trei banci romanesti au operat majorari de salarii in cadrul departamentelor de marketing. Le-au adus la nivelul din 2008, toamna.

Azi am fost la Ploiesti ca sa iau Renaultul Traffic cu ajutorul caruia cateva familii ramase fara nimic, se vor bucura deajutoare. Am trerecut pe langa cimitirul unde urma sa fie inmormantata Madalina Manole. Era cam ora 14, lume ca la circ. O florareasa imbie un domn elegant sa cumpere flori.  “Cumpara-i Madalinei ultimul buchet, boierule, ca sarmana ….” Care sarmana?, sare cat colo “boierul” . Pai s-o plang eu pe aia care si-a lasat un copil pe drumuri si mai ales pe aia care a demonstrat ca nu-i pasa de viata ei? De ce sa-mi pese mie? No comment.

Ieri am fost la un seminar la BNR. M-au mirat doua lucruri. Primul, ca Isarescu face misto de Boc pe unde apuca. Dar cat cuprinde, nu doar “pour les connaisseurs”. Al doilea, ca nu intervine deschis pentru angajatii BNR in chestiunea taierii salariilor. Un sef trebuie sa faca doua lucruri: sa isi apere angajatii pana in panzele albe si sa stie tot ce se intampla in piata pe care opereaza. La primul, Guvernatorul mi s-a parut prins in off-side. Sau poate vorba lui…”avem si noi niste idei”…

Drept e ca nu se stie care au fost  criteriile oficiale, iar bancile au refuzat price comentarii pe aceasta tema, dar maine s-ar putea afla mai multe, dupa intalnirea de analiza a rezultatelor care va avea loc la sediul autoritatii de supraveghere. Succesul testelor depinde in buna masura de severitatea conditiilor, noteaza Reuters si de transparenta rezultatelor.

Asemenea teste s-au desfasurat in mai multe state din UE, dar situatia bancilor germane este mai atent tinuta sub observatie din cauza volumului ridicat de credite neperformante. Volumul acestor credite indoielnice depaseste 213 miliarde de euro.

Dupa cum stiti, si in Romania au loc anual cel putin asemenea teste care insa nu reflecta decat situatia soliditatii bancilor la data si la ora la care testul se desfasoara.

Dealtfel, reamintesc ca in urma cu cativa ani, BCE a facut o simulare a unei crize imobiliare, iar bancile au demonstrat atunci ca fac fata oricarei probleme venite din zona ipotecara. Ceea ce s-a demonstrat ca era un mare bullshit.

Scenariul din 2006 includea prabusirea pietei imobiliare (culmea, nu?), exerciţiul de simulare avand loc la sediul central al BCE în prima săptămână din aprilie, chiar în ajunul reuniunii miniştrilor europeni de finanţe şi a conducătorilor băncilor centrale.
Vulnerabilitatea Europei la o (posibila pe atunci) criză financiară internaţională a fost relevată într-un raport confidenţial elaborat pentru consiliul Ecofin. Autorităţile de reglementare erau îngrijorate acum doi ani, repet, taman de riscurile pentru stabilitatea financiară generate de creşterea volumului tranzacţiilor cu instrumente derivate de credit.

Restructurările în curs se fac sub egida Băncii Centrale a Spaniei, cu ajutorul FROB, finanţat în parte de entităţile financiare

«Bancile ar fi disparut daca noi nu le-am fi salvat. Iar acum, aceleasi banci actioneaza in aceeasi maniera de dinaintea prabusirii Lehman Brothers”, a mai spus Trichet.
Bonusuri si venituri ecesive, rupte de economia reala, care sunt «incompatibile cu valorile fundamentale eistente », a mai apreciat el.

Noul prim-ministru ungar, Viktor Orban, a anunţat marţi că are de gând să introducă o taxă pe bănci, prin care ar urma să se strângă 200 de miliarde de forinţi (856 de milioane de dolari) numai în acest an, ca parte a unui pachet de măsuri destinat reducerii deficitului bugetar.  “Există în prezent un reflex la unii politicieni care acţionează în felul următor: aruncă în faţa publicului o sumă oarecare şi abia apoi încep discuţiile cu privire la modul în care se va realiza practic. Astfel încât credem că vor exista negocieri îndelungate pe acest subiect în următoarele săptămâni şi luni”, a declarat  Treichl.

Directorul Erste a adăugat că o parte dintre cetăţenii ungari care au luat un credit ipotecar în valută au fost afectaţi de declinul forintului, însă a apreciat că aceasta nu este o problemă.

“Contrar la ceea ce crede toată lumea, problemele din regiune nu sunt legate atât de mult de creditele ipotecare care au fost încheiate în mod corect. Este mai mult cazul acelor credite care nu au fost făcute în mod corect. Iar creditele de consum în monedă locală au fost afectate mult mai mult decât creditele ipotecare în valută bine făcute”, a apreciat Treichl.  În prezent, liderul pietei este OTP cirac 23-25% cota de piata, fiind urmata de  KBC, Erste Group Bank, Intesa Sanpaolo, Raiffeisen International, BayernLB şi UniCredit.

Potrivit lui Treichl, activităţile Erste în al doilea trimestru sunt “ok”. “Avem o viziune mai conservatoare cu privire la modul în care vor evolua riscurile în regiune. Nu ne aşteptăm la o nouă deteriorare, dar nici nu ne aşteptăm la o îmbunătăţire”, a spus Treichl.  De asemenea, directorul general al Erste a apreciat că, deşi în primul trimestru a existat o creştere de două cifre a creditelor neperformante, nu se aşteaptă ca această situaţie să continue.

“Am intrat în 2010 cu presupunerea că nivelul de provizioane de risc va rămâne la nivelul din 2009 şi nu s-a întâmplat mare lucru care să ne facă să ne schimbăm punctul de vedere. Dacă vom fi norocoşi, va fi uşor mai mic, însă, dată fiind creşterea economică pe care o avem în prezent, nu se pune problema. Cred că vom rămâne la punctul de vedere că 2010 va fi un an dificil şi sperăm ca în 2011 să vedem o îmbunătăţire”, a apreciat Andreas Treichl.

Eu sunt acum intr-o pensiune in Sinaia, la doi pasi de Peles, pe marginea unui raulet superb.