Datoriile pot fi si bune, cand sunt mici. Care e pragul de la care ele devin “rele”?

La un nivel moderat, datoria poate fi benefica pentru o economie, ajutand la cresterea economica atunci cand banii imprumutati sunt cheltuiti cu eficienta. Daca e la un nivel prea ridicat, aceeasi datorie te sufoca si te poate arunca intr-o spirala periculoasa. Care e insa nivelul de la care datoriile devin „rele”? Cand datoria „buna” inceteaza a mai ajuta o economie si incepe sa traga in jos un stat? In cazul datoriei guvernamentale, pragul e cuprins intre 80-100%., arata Cecchetti intr-un studiu publicat de Banca reglementelor Internationale. Drept e ca, pentru a avea o marja de manevra, acest nivel ar trebui tinut mult sub pragul de 80%. In cazul indatorarii companiilor, media de la care o datoria buna devine „rea”, este de circa 90%  din PIB iar pentru populatie, pragul critic de indatorare este de 85%.

Continue reading

Cum afecteaza imbatranirea populatiei preturile caselor?

Cat de stransa este legatura intre factorii demografici si valoarea activelor, in special preturile caselor? Un grup de cercetatori un economist din cadrul Bancii Reglementelor Internationale, Elod Takats a publicat chiar zilele trecute un studiu pe aceasta tema. Ideea e ca  îmbătrânirea populaţiei afecteaza consistent preţurile activelor. Un model mic si plin de calcule integrale este folosit pentru a arăta că factorii demografici ataturi de cei economici trag dupa ei preturile activelor şi în special, preţurile caselor.

Elod sugerează că preţurile de casa se vor confrunta cu schimbari substanţiale în următorii patruzeci de ani. Drept e ca analiza lui trebuie citita cu o oarecare prudenta.  Estimarile demografice sunt putin riguroase. Schumpeter avea dreptate in 1943 cand spunea ca previziunile de populaţii viitoare, incepand de la cele facute in secolul al XVII-lea, au fost practic întotdeauna greşite. Aceste estimări ale economistului BIS nu sunt previziuni  ale preţurilor caselor, ci doar estimări ale impactului demografic asupra preţurilor la locuinţe. Intrucat o serie de alţi factori afectează aceste preţuri, miscarile lor pot fi foarte diferite de cele implicate de factorii demografici.

Drama e insa alta, cel putin in ceea ce priveste Romania.  Gospodăriile, instituţiile private şi publice  au acumulat datorii substanţiale în ultimii ani. Activele finanţate prin această datorie ar putea fi supuse unei presiuni pe termen mediu si lung, iar evolutia viitoare a preturilor ar putea complica mecanismul de corectie a poziţiilor de îndatorare financiare.

În plus, rezultatele studiului lui Elod sunt de asemenea relevante prin prisma  sustenabilitatii datoriei publice. Două efecte sunt strans legate de îmbătrânire, de pe poziţia cheltuielilor fiscale. În primul rând, îmbătrânirea va spori cheltuielile guvernamentale, în special de pensii şi de sănătate. În al doilea rând, îmbătrânirea populaţiei va încetini creşterea economică, asa cum va incetini creşterea ofertei de muncă. Ambii factori vor exacerba problemele datoriei guvernamentale. Asta ca sa nu mai spun ca preţuri mai mici ale activelor implică o presiune suplimentara pe ratele dobânzilor, facand sustenabilitatea datoriei si mai dificila…

Continue reading

Capra, varza si cresterea economica

Lucrurile nu sunt atat de simple. Guvernele trebuie sa impace capra (reducerea cheltuielilor publice) cu varza (evitarea activarii unei noi recesiuni), in conditiile in care datoriile publice sunt mai mult structurale decat ciclice.
Banca Reglementelor Internationale (banca bancilor centrale) a analizat consecintele acestui efort. Capra si varza merg rareori impreuna, iar cand o iau totusi pe acelasi drum pana la urma varza e molfaita de capra. BRI spune in esenta asa: serviciul datoriei va atinge maximul in anii care urmeaza si va depasi 20% din resursele bugetare ale guvernelor. Asta inseamna ca va fi aproape imposibil ca statele sa isi reduca deficitele primare pentru ca plata datoriilor va depasi economiile facute in cadrul planurilor de austeritate. Ceea ce fac grecii acum, nu este altceva decat un laborator in care se exerseaza experiente in eprubete. Sau cum ar spune Marean, grecii fac decat un experiment.

Continue reading

Bancherii centrali se strang azi la Basel. Marti, urmeaza un brainstorming la Zurich

Bancherii centrali ai principalelor banci nationale se intalnesc azi la Basel, la sediul Bancii Reglementelor Internationale (un fel de Banca Centrala a bancilor centrale) ca sa discute despre criza. Despre soarta euro, Grecia si celelalte state cu probleme din Europa.
De regula, aceste intalniri sunt foarte discrete, doar comunicatul pe care il dau la finalul intalnirilor lasa sa se inteleaga printre randuri care au fost subiectele discutiilor. Luni dupa amiaza este asteptat comunicatul comun al bancherilor centrali, al caror purtator de cuvant este in prezent Jean Claude Trichet, seful Bancii Centrale Europene.
Imediat dupa aceasta intalnire, o parte dintre bancheri se vor deplasa la Zurich, unde incepe o conferinta organizata de FMI si de Banca Nationala a Elvetiei.
Continue reading